????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

 

La  15 aprilie a avut loc întrevederea membrilor Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană cu deputați din Adunarea Națională a Franței, delegația franceză fiind condusă de Domnul Frederic Reiss, membru UMP. În cadrul discuțiilor Ana Guțu a abordat problematica limbii franceze în RM, politicile lingvistice puse în aplicare în vederea salvgardării limbii franceze în  instituțiile de învățământ preuniversitare din RM. Ana Guțu, fiind președinta secției parlamentului RM la Adunarea parlamentară a Francofoniei a menționat ultimul eveniment de anvergură, și anume, reuniunea Regionalei Europa a APF, care a avut loc în luna noiembrie 2014, în cadrul acestei reuniuni fiind adoptate două rezoluții impoprtante, una vizând susținerea parcursului european al RM.

Revenind la situația politică din RM și din regiune, Ana Guțu a familiarizat deputații francezi cu evoluțiile politice curente, mai cu seamă importanța semnării Acordului de Asociere cu UE și necesitatea refacerii unei coaliții proeuropene după alegerile parlamentare din noiembrie acestui an. La întrebarea colegilor francezi despre posibilele scenarii din regiune și relațiile cu Rusia, Ana Guțu a exprimat opinia Partidului Liberal Reformator în acest sens, care pledează pentru ieșirea RM din CSI și integrarea în NATO. Argumentele în favoarea acestor doi pași majori și importanți pe termen mediu sunt contradicțiile care vor apărea inevitabil între cele două comunități economice (în materie de standarte ale calității), pe de o parte, și necesitatea asigurării securității economice și militare a statului RM în condițiile acțiunilor agresoare ale Rusiei din regiune.

Deputații francezi au exprimat susținerea de către Franța a parcursului european al RM și au felicitat deputații din coaliția pro-europeană pentru succesele obținute în vederea obținerii regimului liberalizat de vize. Ei au confirmat, de asemenea, necesitatea promovării în continuare a reformelor în domeniul justiției și combaterii corupției.

***

Le 15 avril Mme Ana Gutu a eu un entretien avec les députés de l’Assemblée Nationale de la France, une délégation conduite par M.Frédéric Reiss, membre UMP. Dans le cadre des discussions Mme Ana Gutu  a décrit la situation visant l’enseignement du français dans les établissements éducationnels moldaves et les défis à relever dans ce sens : la nécessité que le français reste au moins en qualité de seconde langue étrangère enseignée à l’école, en vertu des traditions et de l’héritage historique francophone et francophile de la République de Moldavie.

Revenant à la situation politique dans le pays et dans la région, Mme Ana Gutu a décrit les dernières évolutions, y compris la prochaine signature de l’Accord d’Association de la RM avec l’UE et la nécessité de la ratification de cet Accord par le parlement national au mois de juin. Quant aux possibles risques venant de la Russie qui est trop agitée par la signature de cet Accord par la RM, Ana Gutu a exprimée l’opinion du Parti Libéral Réformateur qu’elle représente, et notamment, la nécessité de quitter la Communauté des Etats Indépendants et la nécessité d’une collaboration étanche avec l’OTAN jusqu’à une possible adhésion dans un délai prévisible.

Les députes français ont exprimés leur appui en faveur du parcours européen de la RM et la nécessité de continuer les réformes dans le domaine de la justice et de la lutte contre la corruption.

??????????????????????????????? DSC00748 ???????????????????????????????

Astăzi a avut loc întrevederea membrilor Comisiei comune pentru integrare europeană între parlamentele României și Republicii Moldova cu Președintele Camerei Deputaților din România Domnul Valeriu Zgonea. În cadrul întrevederii RM –  co-președinta Comisiei  Ana Guțu, a exprimat gratitudinea pentru susținerea constantă și necondiționată, manifestată de România față de parcursul european al RM. În cadrul dialogului părțile au convenit asupra necesității ratificării de către ambele Camere ale Parlamentului României a acordului de colaborare militară bilaterală între RM și România, încheiat în 2012 și ratificat de Parlamentul RM la 12 iulie 2013. De asemenea, colegii au abordat necesitatea promovării unui acord bilateral între România și Republica Moldova în vederea  creării unui spațiul informațional unic, bazat de criteriul de reciprocitate – în linii generale aceasta ar însemna retransmiterea gratuită și reciprocă a canalelor de TV și Radio din ambele state românești. Deputații urmează să convină asupra textului acordului, pașilor concreți în materie de legislație, dar și de aplicare cât mai rapidă a unui atare acrod. Partea română rămâne la dispoziția colegilor din RM în vederea aplicării cât mai eficiente a strategiei de comunicare pe marginea procesului de integrare europeană, de exemplu, organizarea de ședințe ale Cosisie Comune pentru integrare Europeană  în teritoriu (Bălți, Cahul, Comrat) pe tema integrări europene, popularizarea realizărilor concrete în materie de investiții europene, inclusiv românești, în economia RM etc.

 

 

 


Din 2009 am avut onoarea de a reprezenta parlamentul RM la Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, for european din care fac parte delegații din parlamentele celor 47 state membre ale Consiliului Europei. Pe parcursul acestor 5 ani am participat la ședințele grupurilor politicie, la discutarea rapoartelor în comisii și plen, la votarea rezoluțiilor și recomandărilor, adoptate în ședințele de plen ale APCE. Aceste sesiuni plenare au loc de 4 ori pe an: în ianuarie, aprilie, iunie și octombrie. Între sesiuni, rapoartele și rezoluțiile/recomandările sunt adoptate în ședințele Comisiei Permanente a APCE. O sesiune APCE durează 5 zile (de la 8.00 până la 20.00), adică toată săptămâna de lucru. Ședințele plenare au loc în prima și a două jumătate a zilei. Între ședințele plenare se întrunesc grupurile politice și comisiile permanente ale APCE.

M-am străduit să schimbăm în bine imaginea Republicii Moldova la Consiliul Europei, la APCE. Am fost activă, vizibilă prin luarea de atitudine, prin elaborarea declarațiilor scrise ce țin de probleme stringente de încălcare a drepturilor omului, prin discursurile în numele grupului meu politic – Alianța Liberalilor și Democrațiulor Europeni, dar și în numele meu ca membru al delegației. Nu ;tiu dacă cineva cunoș;te, cum e să ajungi  să ții  un discurs în plen la APCE. E foarte greu să obțíi acest drept pe marginea unor subiecte de interes major, chiar dacă te înscrii cu mult timp înainte (o lună, două până la sesiune), uneori riști să nu poți vorbi. Pentru a fi sigur că vei vorbi, cele 3 minute regulamentare, trebuie să-i conving colegii din grupul politic ca să-ți ofere dreptul de a vorbi în numele grupului politic, căci  vorbitorii în numele grupului politic vorbesc printre primii patru, ceilalți sunt supuși trierii conform faimoasei formule D’Hont. Anume astfel am procedat eu de multe ori pe parcursul acestor ani, obținând dreptul de a vorbi în numele grupului politic, de a pune întrebări personalităților invitate în numele grupului ALDE. Însă, pentru acest drept a trebuit să conving colegii, că subiectul pe care urmam să-l abordez e de interes general, și nu specific național.

Niciodată nu am înțeles atitudinea entităților media față de această lume aparte pe nume APCE. Parlamentul RM nu a acreditat niciun ziarist la CoE și APCE, puținii ziariști care s-au deplasat de o manieră sporadică la unele sesiuni APCE au transmis informații sumare, generale, care puteau fi luate de pe site-ul APCE, fără ca aceștia să se deplaseze la Strasbourg. De APCE și-au adus aminte ziariștii doar când președintele Nicolae Timofti a ținut un discurs în plen, și în luna octombrie 2013 când plenul APCE a examinat raportul cu privire monitorizarea instituțiilor democratice. Niciun interviu video  timp de 5 ani, nicio retransmisiune detaliată de la discuțiile în plen pe marginea unor chestiuni importante pentru legislația europeană. În schim toate ieșirile extremiste ale deputatului Grigore Petrenco au fost transmise cu lux de amănunte, fără a preciza că deputatului Petrenco mereu i-au dat replică pe măsură alți membri ai deleației noastre.

…În anul 2010 a fost adoptată rezoluția cu titlul Comemorarea victimelor Holodomorului (foametea organizată din Ucraina în anii 1932-33). Grație contribuției mele în proiectul rezoluției și în raport a fost inserată o informație istorică pe tema foametei organizate în Transnistria și RSSM (chiar dacă atunci pe interiorul AIE-1 nimeni nu a agreat această contribuție, practic am făcut-o pe cont propriu, fiind șefa delegației). Nimeni nu s-a interesat de acest eveniment. Nimeni nu s-a interesat care au fost amendamentele elaborate de mine și susținute de mai mulți colegi de la APCE. Nimeni așa și nu a aflat cum a arătat această dezbatere în plen, care a fost conținutul rezoluției.

Același lucru s-a întâmplat cu raportul pe marginea funcționării instituțiilor democratice din RM din octombrie anul trecut. Niciun jurnalist acreditat nu a dat detalii despre ședința plenară, niciun post TV sau radio nu s-a obosit să preia secvențe video, măcar în reluare dacă nu în direct. Unica știre a fost că – totul a ieșit cum și-au dorit comuniștii:  RM a rămas sub monitorizare. Entitățile media nu s-au obosit să vadă care au fost amendamentele delegației noastre, cum au trecut unele, de ce nu au trecut altele. Nimeni nu a menționat faptul cum spre momentul votării toți membrii delegației ruse au venit în hemicilu și  au votat alături de alți colegi din Armenia, Croația, Suedia, Franța și alte țări pentru ca RM să rămână sub monitorizare.

Nimeni nu a apreciat niciodată caracterul combativ al membrilor delegației noastre, care în fiecare zi de sesiune timp de 12 ore participă la toate ședințele, sunt activi și vizibili, or, nu întâmplător doi din membrii delegației, subsemnata și Valeriu Ghilețchi,  au ajuns președinți de comisii permanente la APCE. Vreau să menționez că la APCE nimeni nu te promovează pentru faptul că ești bogat, că ești aproape de liderul politic, că ești ruda cuiva, că îți datorează cineva ceva și din alte motive balcanice. Da, există algoritm politic, dar acest algoritm este unul civilizat, deoarece CoE / APCE promovează și apără valori.

Anume în numele valorilor europene în sesiunea din aprilie 2014 membrii delegației ruse au fost sancționați – lor li s-au retras dreptul de vot, dreptul de a participa la ședințele biroului APCE, Comisiei permanente, dreptul de a monitoriza și de a prezenta rapoarte. Am citit varii comentarii pe net, în care  autorii iau în râs această penalizare. Dar nu e chiar așa. Rusia a fost foarte deranjată de această penalizare. În ciuda influențelor pe care le au rușii în interiorul CoE și APCE, Rusia a fost penalizată sever, a existat un consens foarte larg pe interiroul grupurilor politice, inclusiv liderul Stângii Europene Unite, șeful lui G.Petrenco, a votat pentru sancțiunea împotriva Rusiei. Mai mult ca atât, această sancțiune nu se opreșete aici. Dacă Rusia nu va elibera Crimeia, APCE își rezervă dreptul de a o sancționa mai drastic, mai multe voci deja au cerut excluderea Rusiei din CoE, și aceasta poate să se întâmple.

Revenind la reflectarea sesiunilor APCE de către media din RM, am rămas mai mult decât surprinsă, când am citit o știre pe un portal din RM, care (culmea) prelua info de pe un portal rusesc referitor la votul din plenul APCE pe marginea sancționării Rusiei! De parcă nu ar exista delegația  RM la APCE pentru a furniza informațiii veridice…Televiziunile rusești au transmis la 10 aprilie în direct dezbaterea, televiziunile de la noi – nu au dat nicio imagine, multe posturi, portaluri nici nu știu că pot fi  urmărite live toate ședințele plenare ale APCE, cu sonorizare în câteva limbi. Dezbaterea a fost spectaculară, delegația rusă a părăsit APCE, în schimb galeriile erau pline de susținători veniți din Rusia. Vizitatorii din galerii au scnadat lozinci antieuropene după adoptarea rezoluției. Au fost pronunțate discursuri dure la adresa Rusiei și comportamentului său în Ucraina, amendamentele au fost dezbătute pasional, Petrenco fiind unul din cei mai mari susținători ai Rusiei, de parcă nici nu a reprezentat RM la APCE. Eu am avut onoarea să închei dezbaterile, cel puțin discursul meu nu a fost unul ezitant, aceasta contează foarte mult în astfel de dezbateri. Votul final a fost distrugător pentru ruși, APCE a demonstart că valorile sunt mai presus decât banii și interesele meschine.

De cinci ani fidelul și neobositul jurnalist din diasporă Gheorghe Bobeică, bun cunoscător al realităților de la APCE,  vine să întâlnească membrii delegației noastre, să le ia interviuri (de la toți, fără excepție), interviuri pe care le plasează ulterior pe youtube, fără a fi remunerat de cineva. Gheorghe Bobeică este jurnalist acreditat la CoE, și-a propus serviciile inclusiv televiziunii publice din RM, dar nicio entitate media nu s-a arătat interesată. Gheorghe Bobeică este stabilit la Strasbourg de mulți ani, are o familie frumoasă – soția Svetlana și patru copii. Jurnalistul Bobeică dorește un singur lucru – să fie util Republicii Moldova, dar Republica Moldova nu are nevoie de ajutorul lui în acest caz. Aș vrea să-i aduc sincere mulțumiri lui Gheorghe Bobeică pentru munca sa, ce trece neobservată și rămâne neapreciată de țara lui de origine. Totodată, îl asigur că reportajele lui de pe youtube sunt și vor fi în continuare o sursă documentară foarte importantă pentru cei care se vor interesa de istoria politică a Republicii Moldova.  Tot ce as putut face acest jurnalist de la Strasbourg e să pună la punct un site proriu, neodacii.com, pe care îl alimentează cu materiale jurnalistice ce vin din toată lumea.

Imi dau  foarte bine seama că un reportaj de la sesiunea APCE nu face rating. O crimă, un jaf, o ceartă ca la ușa cortului aduce accesări și  vizionări.Totuși, urmărind portaluri și TV internaționale, imi dau seamă cât de departe este jurnalismul nostru de ceea ce se poate numi profesionalism, creativitate și profunzime.

Dincolo de autoritatea pe care am căpătat-o în mediul APCE și care poate aduce un anumit grad de consolare intelectuală, îmi exprim regretul, că toți acești cinci ani de activitate intensă, în favoarea imaginii RM la CoEși APCE, activitate atât de solicitantă din punct devedere intelectual, nu a fost niciodată pe deplin cunoscută și apreciată în spațiul public. Și nici nu are de unde. Un stat precum RM, care nu a înțeles că valorile europene – statul de drept, libertățile fundamentale ale omului, democrația – trebuie să fie în centrul atențeiei, și că acest stat trebuie să aibă cel puțin un ziarist acreditat la CoE și APCE, mai are de parcurs o cale importantă pentru a aduce aceste valori acasă.

Screenshot_2014-04-07-17-19-44

La 10 aprilie 2014 în cadrul sesiunii plenare APCE a fost dezbătut raportul cu privire la sancțonarea delegaței Rusiei la APCE în  virtutea evenimentelor din Ucraina. Pe marginea raportului s-au  expus mai mulți membri APCE. Ana Guțu a luat  ultima cuvântul în cadrul dezbaterilor. După votarea unui șir de amendamente, rezoluția cu privire la suspendarea dreptului de vot, dreptului de a participa la ședințele Biroului APCE, de a prezenta rapoarte în plen, de a participa la reuniunile Comisiei Permanente APCE, a fost votată cu o majoritate absolută (145 voturi pro, 28 contra). Delegația Rusiei nu s-a prezentat la ședința în plen.

 

DISCURSUL PE MARGINEA DEZBATERII DE URGENŢĂ PRIVIND SUSPENDAREA DREPTULUI DE VOT AL MEMBRILOR DELEGAȚEI RUSIEI LA APCE, 10 aprilie, 2014, APCE, Consiliul Europei, Strasbourg, Franţa

Doamnă preşedintă, distinşi colegi,

După dezbaterea pe tema situației din Ucraina de ieri, am ajuns  la subiectul sancțiunilor împotriva comportamentul Rusiei. Comportamentul acestei ţări membre a CoE este inacceptabil și merită sancțiuni severe. Rusia a sfidat noţiunea însăşi a „dreptului internaţional”. După anexarea Crimeii de către Rusia, ar fi necesar de introdus în dicţionarul de drept internaţional termenul distinctiv „interesul cetăţeanului rus care locuieşte în străinătate”. Ştiţi care este numărul minim de cetăţeni ruşi ai căror drepturi, pretinzând că sunt încălcate, pot să ceară intervenţia Rusiei? Răspunsul pe care ni-l dau oficialii ruși este: unul. Iată un motiv adevărat pentru a redefini normele dreptului internaţional!

Credeţi-mă, eu vin dintr-o ţară unde sunt destui cetăţeni ruşi, care deţin paşapoarte eliberate doar în baza unui simplu certificat care dovedește că persoana s-a născut  în Uniunea Sovietică. Putin vrea să refacă Uniunea Sovietică. În Republica Moldova, există aproximativ 400 000 de cetăţeni ruşi, majoritatea locuiesc în Transnistria, zonă separatistă din 1992. Mai multe voci care au răsunat în această sală au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea repetării scenariului din Crimeea în Transnistria.  Armata rusă continuă să se afle pe teritoriul Transnistriei, în ciuda multiplelor rezoluţii, care cer retragerea acestei armate de pe teritoriul Republicii Moldova, rezoluţii ale organizaţiilor internaţionale care OSCE, ONU, inclusiv ale APCE. Provocări continuă să aibă loc în zona de securitate, exerciţii armate au fost declanşate la frontiera riverană a Nistrului, cu participarea activă a forţelor armate ruse care, imaginaţi-vă, sunt parte componentă a contingentului de pacificatori ai acestei zone de securitate! Ameninţări constante parvin din partea oficialilor ruşi, ambasadorilor, ele conţin mesajul „Transnistria nu va fi niciodată abandonată”.

Vă amintesc, distinşi colegi, că Republic Moldova a obţinut deja regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, începând cu 28 aprilie cetăţenii moldoveni care deţin un paşaport biometric vor putea circula în ţările membre ale Uniunii Europene. Mai târziu, în luna iunie, Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, partea politică şi economică. De fapt, Rusia nu a făcut prin acțiunile sale decât să dezavueze parcursul european al țărilor din Europa de Est.

De acum încolo, distinşi colegi, scenariul ucrainean va constitui un precedent pentru Europa de Sud-Est, şi reiterez ideea, că astăzi, în această Adunare, trebuie să sancționăm  Rusiei. Ucraina a cunoscut o revoltă care pare să fie deturnată de o ţară soră, o ţară slavă. Şi anume aceasta este adevărata tragedie a conflictului, căci, să recunoaştem că conflictul noi care s-a iscat în Europa de Sud-Est, va dura ani întregi, şi vom mai reveni asupra acestuia, fără îndoială, de mai multe ori.

Eu sunt în favoarea dialogului, dar un dialog, ca și un tangou argentinian, are nevoie de doi participanți. Rusia a demonstrat că nu e capabilă să poarte dialog constructiv, cu atât mai mult,  oficialii ruși, cu siguranță, nu știu să danseze tangou, un accesoriu pe nume kalashnikov  îi împiedică, rușii mereu îi calcă pe parteneri pe picioare.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

Voir ICI le discours pour le sanctionnement de la délégation de la Russie (en FRançais),  le 11 avril, 2014

 

20140408_210738_resized_1 20140408_210901_resized_1 20140408_215052_resized_1

La 8 aprilie în incinta Palatului Rohan, Strasbourg, a avut loc ceremonia de înmânare a Premiului Consiliului Europei Muzeul anului 2014. În acest an Comisia Cultură, Știință, Educație și Media, dar și APCE a votat  recomandarea juriului internațional de a înmâna acest premiu Muzeului din Basli, Turcia, fondat și  dezvoltat de profesorul și artistul Hussemettin Kocan. La ceremonia de înmânare au participat președinta APCE Anne Brasseur, președinta Comisiei Cultură, Știință, Educație și Media, APCE, membrii juriului internațional, oficiali din Turcia, inclusiv Mevlut Cavusoglu, actualmente ministrul pentru afaceri europene al Turciei și președinte onorific al APCE.

Ținând cont de cerințele formulate pentru acest concurs deschis tuturor țărilor membre ale CoE, vreau să încurajez cele mai importante muzee din Republica Moldova să participe fără ezitare la acest prestigios concurs, ca în viitorul apropiat un muzeu din RM să devină și el câștigător al Premiului CoE Muzeul Anului.

Screenshot_2014-04-07-13-57-50 Screenshot_2014-04-07-17-19-44

La 9 aprilie, în cadrul dezbaterii pe tema Necesitatea garantării dreptului la naționalitate, Ana Guțu a vorbit în numele grupului politic ALDE. În discursul său deputatul liberal reformator a menționat printre altele:  ”...după anexarea Crimeii, pe lângă marea schimbare care a survenit în tot ce înseamnă drept internațional,va exista o schimbare ce va ține de redefinirea  noțiunii de  identitate civică, național-culturală. Deoarece Rusia a intervenit în Crimeea pentru ”a apăra drepturile minorității ruse”, care drepturi nu erau violate. Ne întrebăm astfel, care este adevărata identitate a acestor oameni, cetățeni ucraineni, care flutură drapelul Rusiei? Cu siguranță ei sunt cetățeni ucraineni, au pașapoarte ucrainene, dar apără interesele  și reclamă cetățenia unui alt stat. În RM situația este similară pentru locuitorii din regiunea secesionistă Transnistria, dar și cei din sudul RM, unde locuiește o minoritate turcoidă cristianizată.”

Vezi AICI discursul cu privire la dreptul la naționalitate în ROMÂNĂ, 9 aprilie 2014

Voir   ICI le Discours visant l’accès à la nationalité en FRançais; le 9 avril 2014

Screenshot_2014-04-09-20-31-52

În cadrul dezbaterii din 8 aprilie, sesiunea plenar[ APCE,  pe marginea raportului ”Situația și drepturile  minorităților naționale tradiționale în Europa”, Ana Guțu, deputat liberal reformatpr, membru al delegației permanente la APCE, președinta Comisiei Cuktură, Știință, Educație și Media APCE, a prezentat un discurs, prin care a exemplificat problematica minorităților naționale din Republica Moldova.

 

Voir ICI la contribution sur les minorités nationales en République de Moldavie, le 8 avril 2014 (Français)

Vezi AICI contribuția Anei Guțu pe marginea acestui subiect RO

Next Page »