Fericirea are un nume – MAMA. Mămica mea Valentina a fost o sfântă în viață. A fost… Verb la perfectul compus. Urăsc perfectul compus atunci când vine vorba despre mama. Prefer prezentul. Prezentul durativ – Mama e cu noi, Mama ne așteaptă, Mama coace cozonacul, Mama cântă, Mama zâmbește, Mama ne probozește, Mama ne dezmiardă, Mama își amintește, Mama trăiește, Mama este soarele nostru, Mama este….

Urăsc perfectul compus. El taie segmentele timpului precum ghilotina diabolică ar tăia capete vinovate și inocente:  Mama a supraviețuit foametei organizate, Mama a desțelenit pământurile în Kazahstan, Mama a fost profesoară de limbă și literatură română, Mama a fost…

Gramatica limbi române e o simplă alcătuire de verbe, asupra cărora Mama și-a plecat ochii albaștri, lăsând câte o rază azurie în fiecare compunere  de-a elevilor săi.

Gramatica familiei e un manual complex și complicat, pe care Mama l-a scris cu multă migală, aidoma pânzelor croșetate până mai în ultimele zile ale vieți. Pe acele pânze Mama a înveșnicit lacrima durerii și fericirea împlinirii, într-un desen secretul căruia era știut doar de ea. Acel desen redă splendoarea câmpiilor strămoșești, furate brutal de ciuma roșie,  dar și florile de trandafir din covoarele infinite țesute de bunica la război. Mama a croșetat pânza familiei noastre, de o sacralitate biblică, unde fiecare floare își are rostul său sub soare….

Gramatica nu e politică. Mama a predat gramatica. Mama nu a iubit politica. Mama a făcut politică. Mama mi-a plâns și sfințit pașii grăbiți prin lume. Mama îmi citea mesajele aeroportuare intermitente. Mama m-a așteptat. Mama a spus că dacă l-ar  vedea în stradă pe un cutare neică politician, care a îndrăznit s-o denigreze pe fata ei, i-ar da o palmă. Mama nu a ajuns să-i dea o palmă. Dumnezeu o va face în locul ei. Mama ne-a apărat. Mama ne-a protejat. Mama ne-a purtat dorurile toate în năframa sacrificiului adus până la paroxism.

Mama ne-a dăruit multă dragoste. Atât de multă, încât abia de-ar încăpea în nesfârșitul oceanului. Mama  și-a ascuns durerile. Le-a dizolvat în adâncurile inimii, ca nu cumva copiii și nepoții să  afle culoarea  tristeților sale.

Mama a plecat la Domnul. Urăsc perfectul compus.

Prefer prezentul, prezentul durativ.

De sus Ochii Albaștri ai Mamei ne luminează destinele. Mama este!

 

Istoria monarhiei franceze ne oferă unele exemple de aserțiuni, care au intrat în patrimoniul universal, ce oglindește ascensiunea experiențelor societale și umane. Astfel, Ludovic al XIV-lea, supranumit Regele – Soare, a înscris în istoria Franței  pagini glorioase de centralizare a puterii monarhice, de consoliodare a statului monarhic francez. Renumita sa frază – Statul sunt eu (l’Etat c’est moi) poate fi considerată drept slogan al apoteozei monarhiei franceze. În schimb Ludovic al XV-lea nu a fost decât o replică fadă a tatălui său, acesta fiind interesat mai cu seamă de favoritele sale, intrând în istorie prin a delăsa treburile statului pentru 25 de ani în mâinile Marchizei de Pompadour, una din favoritele sale, femeie de proveniență umilă, talentată în ale administrației. Ludovic al XV-lea avea o singură preocupare – să-și petreacă frumos timpul, să cheltuiască banii  din vistieria coroanei franceze. Aserțiunea ”După mine – măcar potopul” (Après moi – le déluge ») ne-a rămas de la el

Anul 2013 va rămâne în istoria emergentei democrații a RM drept an al unei crize politice, declanșate de o vânătoare ilegală, soldată cu moartea unui om. Pe fundalul acestei crize, coroborate cu ambițiile disproporționate ale liderilor politici din RM, s-a născut un guvern ”de tranziție”. De ce de tranziție – fiindcă era nevoie să trecem un vad. Vadul se numea ”Acordul de Asociere a RM la UE”. Noiembrie 2013 a fost marcat de summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. A urmat liberalizarea regimului de vize. Apoi semnarea și ratificarea Acordului de Asociere.

În miezul acelei crize politice era deja negociat și format  un guvern minoritar. Cei 7 deputați care s-au desprins din PL au stricat planurile concepătorilor unui guvern minoritar, menit să treacă cu bine vadul.

Subsemnata și colegii de atunci au fost învinuiți de trădare. ”Au spart dreapta românească”, ”Au spart Partidul Liberal”, ”Au fost cumpărați de Filat” (cine mai poate crede că Filat ar fi dat bani ca să fie votat Leancă premier?) etc.

Am trecut prin clipe infernale de blam public. Dar tuturor le-a plăcut că am trecut de Vilnius, că am obținut liber la vize, că am semnat și ratificat Acordul de Asociere la UE, care va servi de  acum încolo drept o ancoră ireversibilă pentru orice guvern  ce va veni.

 

La 26 ianuarie a avut loc ceremonia de Honorariat la preșdinția APCE, Strasbourg, Franța, în cadrul căreia cei mai activi membri APCE, care nu se mai regăsesc în  calitatea respectivă din partea delegațiilor naționale, au fost decorați cu medalia și Diploma APCE, prin care li s-a acordat statutul de Membru Onorific APCE pe viață.

Printre medaliați, în premieră pentru Republica Moldova, s-a aflat și Ana Guțu, șefa delegației RM la APCE (2009-2011) vicepreședintă APCE (20111), Președinta Comisiei Cultură, Știință, Educație și Mass-Media (2014).

Anne Brasseur, Președinta APCE,  a găsit cuvinte de laudă pentru fiecare din medaliați, exprimându-și regretul că aceștia nu se vor mai regăsi printre membrii cu drept de vot ai APCE.

Video de la ceremonia de Honorariat APCE, 26 ianuarie 2015, Președinșia APCE, Strasbourg,  Franța

La 26 ianuarie a demarat sesiunea de iarnă APCE, una din chestiunile de bază ale acestei sesiuni va fi votul APCE referitor la păstrarea sau ridicarea sancțiunii aplicate delegației ruse în anul 2014 (lipsirea delegației de dreptul de vot în plen, la birou, de alte activități). Miercuri 28 ianuarie va avea loc dezbaterea în plen a acestei chestiuni.

20150126_11454820150126_191743 20150126_194751 45056_07 45056_31 20150126_200754  20150127_21084320150126_103749

 

 

Interviu cu jurnalistul CoE Gheorghe Bobeică, 26 ianuarie 2015, APCE, Strasbourg, Franța

Blocajul apărut în cadrul negocierilor pentru formarea unei majorități pro-europene, cică o fi appărut din cauza că Ghimpu cere funcția de președinte. De fapt, Ghimpu dimineața cere una, seara schimbă măcazul, iar a doua zi ticluiește altă fabulă cât mai năstrușnică pentru a-și înlăcrima susținătorii siropoși. Se creează impresia că nimic din lecția faimoasei crize declanșate în RM din cauza nealegerii președintelui nu s-a precipitat în cerebelul marelui strateg. Deoarece nu Ghimpu pățea rușinea imaginii neadecvate a elitei politice (în speță anul de interimat al  respectivului) din RM în acei 3 ani de criză, rușinea o pățeau alții, care au avut responsabilitatea reprezentării acestei elite în exteriorul RM.

La 16 martie 2012, când într-un sfârșit a fost ales Nicolae Timofti în funcția de președinte al RM, toată lumea a răsuflat ușurată – în sfârșit! Habemus Papam! Avem Președinte! Mulțimea se îmbulzea să vadă cu proprii săi ochi minunea – în sfârșit parlamentul RM s-a învrednicit de o ditamai realizare – a ales președintele.

Bucuria nu a durat prea mult, la nici trei ani de la acest eveniment, din eterna grijă vizionară pentru viitorul RM, uite că funcția de președinte, este solicitată de un partid din posibila (dacă nu quasi-improbabila) majoritate pro-europeană. Nu importă care este partidul, acum vorbesc de însîși ideea abordării respectivei partajări.  Nimic nu a fost asimilat din lecția experienței politice 2009-2012. Această lecție, de fapt, ne spune că pentru moment:

  1. Nu este posibilă o reformă constituțională cpmplexă, si nici măcar amendarea art.78 din Constituție, prin urmare, alegerea președintelui în 2016 se va face în baza actualei legislații.
  2. Funcția de președinte al RM pentru mulți ani înainte, trebuie să rămână una nepartajată politic (în condițiile unor lideri de partide exagerat de ambițioși, care, își imaginează că a fi președinte într-un stat cu nici 3 mln de locuitori e ca și cum ai fi mai marele lumii), președintele asigurând un echilibru real și rațional într-un guvern de coaliție (căci așa vor fi toate guvernele în RM de la 2009 mai departe);
  3. Pentru a evita derapaje grave, legate de acțiuni anticonstituționale, Nicolae Timofti ar trebui să fie candidatul de consens pentru cel de-al doilea mandat – cel mai tare argument fiind că este, spre supărarea multora, inclusiv lideri de partide, personalitatea care încarnează integritatea la moment, fapt care în condițiile RM nu este deloc unul de neglijat.

Așa că, stimați cetățeni, politicieni, parlamentari, dornici de funcții și mandate, fumul alb, care a ieșit  deasupra Palatului Republicii la 16 martie 2012 încă nu s-a evaporat definitiv – Habemus Papam – Avem Președinte! Avem și iarăși vom avea – Nicolae Timofti merită să fie reales în 2016 pentru un al doilea mandat. Este un președinte înțelept, pro-european, integru, lipsit de ambiții disproporționate.

 

 

charlie

 

J’exprime mes profondes et sincères condoléances au peuple français, à toute la France, aux familles et proches des victimes de l’attentat barbare du 7 janvier 2015 contre l’équipe journalistique de Charlie Hebdo.

Les terroristes ont frappé au coeur meme de la démocratie – ils ont porté atteinte à la liberté d’expression, dans le pays de Voltaire et de Hugo.

Quelle infamie que de tuer des hommes pour des dessins! La peine de mort n’existe pas en France. C’est aussi là une des conquêtes de la République, conquêtes qui se sont  faites pas à pas, à travers les siècles.

La liberté est la conquête la plus chère de la République Française, de l’Europe, de l’humanité. Chère, car l’homme est né libre, chère, car des milliers d’hommes sont morts au nom de la liberté.

Je condamne l’attentat terroriste de 7 janvier 2015, cet acte émergeant des abis profonds et inépuisables de l’obscurantisme, quelle que soit son nom – religion, politique ou autres. Tuer – c’est le plus sinistre des crimes.

Tuer la liberté – c’est le crime imposiible.

Car nous sommes nombreux, les humains désireux de vivre en liberté, de vivre en  paix. Nous sommes tous Charlie!

France! Tu n’es pas seule! Vive la Liberté! Vive la France!

 

 

20141209_165703

Dragi prieteni!

Va adresez cele mai cordiale felicitări tuturor cu ocazia Crăciunului! Fie ca lumina Nașterii Domnului să lumineze cugetele noastre, să ne facă mai buni, mai generoși, mai raționali și mai responsabili.

Noul an 2015 să ne aducă tuturor un suflu nou de libertate, prosperitate, idei creatoare în serviciul societății și progresului. Fie ca în 2015 Republica Moldova să-și urmeze inconturnabil parcursul său european, să se angajeze ferm pe calea reformelor structurale, atât de necesare pentru a asigura calitatea vieții fiecărui cetățean al Republicii Moldova.

Pentru realizarea dezideratului integrării europene e nevoie de o adevărată cncertare a voințelor politice și civice, e nevoie de un veritabil contract social pentru integrarea europeană.

La mulți ani fructuoși pe calea integrării europene!

****

La 24 decembrie la Președinția Republicii Moldova a avut loc ceremonia de înmânare a distincțiilor unui grup de deputați, miniștri, funcționari, pentru aportul lor în realizarea asocierii Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Președintele RM Nicolae Timofti i-a înmânat Anei Guțu Ordinul Republicii.

Vezi AICI Video de la ceremonie.

foto 3 foto 6 poză 1 foto 11 poză 3

 

 

Next Page »