La 26 ianuarie a avut loc ceremonia de Honorariat la preșdinția APCE, Strasbourg, Franța, în cadrul căreia cei mai activi membri APCE, care nu se mai regăsesc în  calitatea respectivă din partea delegațiilor naționale, au fost decorați cu medalia și Diploma APCE, prin care li s-a acordat statutul de Membru Onorific APCE pe viață.

Printre medaliați, în premieră pentru Republica Moldova, s-a aflat și Ana Guțu, șefa delegației RM la APCE (2009-2011) vicepreședintă APCE (20111), Președinta Comisiei Cultură, Știință, Educație și Mass-Media (2014).

Anne Brasseur, Președinta APCE,  a găsit cuvinte de laudă pentru fiecare din medaliați, exprimându-și regretul că aceștia nu se vor mai regăsi printre membrii cu drept de vot ai APCE.

Video de la ceremonia de Honorariat APCE, 26 ianuarie 2015, Președinșia APCE, Strasbourg,  Franța

La 26 ianuarie a demarat sesiunea de iarnă APCE, una din chestiunile de bază ale acestei sesiuni va fi votul APCE referitor la păstrarea sau ridicarea sancțiunii aplicate delegației ruse în anul 2014 (lipsirea delegației de dreptul de vot în plen, la birou, de alte activități). Miercuri 28 ianuarie va avea loc dezbaterea în plen a acestei chestiuni.

20150126_11454820150126_191743 20150126_194751 45056_07 45056_31 20150126_200754  20150127_21084320150126_103749

 

 

Interviu cu jurnalistul CoE Gheorghe Bobeică, 26 ianuarie 2015, APCE, Strasbourg, Franța

Blocajul apărut în cadrul negocierilor pentru formarea unei majorități pro-europene, cică o fi appărut din cauza că Ghimpu cere funcția de președinte. De fapt, Ghimpu dimineața cere una, seara schimbă măcazul, iar a doua zi ticluiește altă fabulă cât mai năstrușnică pentru a-și înlăcrima susținătorii siropoși. Se creează impresia că nimic din lecția faimoasei crize declanșate în RM din cauza nealegerii președintelui nu s-a precipitat în cerebelul marelui strateg. Deoarece nu Ghimpu pățea rușinea imaginii neadecvate a elitei politice (în speță anul de interimat al  respectivului) din RM în acei 3 ani de criză, rușinea o pățeau alții, care au avut responsabilitatea reprezentării acestei elite în exteriorul RM.

La 16 martie 2012, când într-un sfârșit a fost ales Nicolae Timofti în funcția de președinte al RM, toată lumea a răsuflat ușurată – în sfârșit! Habemus Papam! Avem Președinte! Mulțimea se îmbulzea să vadă cu proprii săi ochi minunea – în sfârșit parlamentul RM s-a învrednicit de o ditamai realizare – a ales președintele.

Bucuria nu a durat prea mult, la nici trei ani de la acest eveniment, din eterna grijă vizionară pentru viitorul RM, uite că funcția de președinte, este solicitată de un partid din posibila (dacă nu quasi-improbabila) majoritate pro-europeană. Nu importă care este partidul, acum vorbesc de însîși ideea abordării respectivei partajări.  Nimic nu a fost asimilat din lecția experienței politice 2009-2012. Această lecție, de fapt, ne spune că pentru moment:

  1. Nu este posibilă o reformă constituțională cpmplexă, si nici măcar amendarea art.78 din Constituție, prin urmare, alegerea președintelui în 2016 se va face în baza actualei legislații.
  2. Funcția de președinte al RM pentru mulți ani înainte, trebuie să rămână una nepartajată politic (în condițiile unor lideri de partide exagerat de ambițioși, care, își imaginează că a fi președinte într-un stat cu nici 3 mln de locuitori e ca și cum ai fi mai marele lumii), președintele asigurând un echilibru real și rațional într-un guvern de coaliție (căci așa vor fi toate guvernele în RM de la 2009 mai departe);
  3. Pentru a evita derapaje grave, legate de acțiuni anticonstituționale, Nicolae Timofti ar trebui să fie candidatul de consens pentru cel de-al doilea mandat – cel mai tare argument fiind că este, spre supărarea multora, inclusiv lideri de partide, personalitatea care încarnează integritatea la moment, fapt care în condițiile RM nu este deloc unul de neglijat.

Așa că, stimați cetățeni, politicieni, parlamentari, dornici de funcții și mandate, fumul alb, care a ieșit  deasupra Palatului Republicii la 16 martie 2012 încă nu s-a evaporat definitiv – Habemus Papam – Avem Președinte! Avem și iarăși vom avea – Nicolae Timofti merită să fie reales în 2016 pentru un al doilea mandat. Este un președinte înțelept, pro-european, integru, lipsit de ambiții disproporționate.

 

 

charlie

 

J’exprime mes profondes et sincères condoléances au peuple français, à toute la France, aux familles et proches des victimes de l’attentat barbare du 7 janvier 2015 contre l’équipe journalistique de Charlie Hebdo.

Les terroristes ont frappé au coeur meme de la démocratie – ils ont porté atteinte à la liberté d’expression, dans le pays de Voltaire et de Hugo.

Quelle infamie que de tuer des hommes pour des dessins! La peine de mort n’existe pas en France. C’est aussi là une des conquêtes de la République, conquêtes qui se sont  faites pas à pas, à travers les siècles.

La liberté est la conquête la plus chère de la République Française, de l’Europe, de l’humanité. Chère, car l’homme est né libre, chère, car des milliers d’hommes sont morts au nom de la liberté.

Je condamne l’attentat terroriste de 7 janvier 2015, cet acte émergeant des abis profonds et inépuisables de l’obscurantisme, quelle que soit son nom – religion, politique ou autres. Tuer – c’est le plus sinistre des crimes.

Tuer la liberté – c’est le crime imposiible.

Car nous sommes nombreux, les humains désireux de vivre en liberté, de vivre en  paix. Nous sommes tous Charlie!

France! Tu n’es pas seule! Vive la Liberté! Vive la France!

 

 

20141209_165703

Dragi prieteni!

Va adresez cele mai cordiale felicitări tuturor cu ocazia Crăciunului! Fie ca lumina Nașterii Domnului să lumineze cugetele noastre, să ne facă mai buni, mai generoși, mai raționali și mai responsabili.

Noul an 2015 să ne aducă tuturor un suflu nou de libertate, prosperitate, idei creatoare în serviciul societății și progresului. Fie ca în 2015 Republica Moldova să-și urmeze inconturnabil parcursul său european, să se angajeze ferm pe calea reformelor structurale, atât de necesare pentru a asigura calitatea vieții fiecărui cetățean al Republicii Moldova.

Pentru realizarea dezideratului integrării europene e nevoie de o adevărată cncertare a voințelor politice și civice, e nevoie de un veritabil contract social pentru integrarea europeană.

La mulți ani fructuoși pe calea integrării europene!

****

La 24 decembrie la Președinția Republicii Moldova a avut loc ceremonia de înmânare a distincțiilor unui grup de deputați, miniștri, funcționari, pentru aportul lor în realizarea asocierii Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Președintele RM Nicolae Timofti i-a înmânat Anei Guțu Ordinul Republicii.

Vezi AICI Video de la ceremonie.

foto 3 foto 6 poză 1 foto 11 poză 3

 

 

foto mica 1 DSC06970 foto separatism ALDE_oct2012 photo discurs foto image 12100014Ana Gutu 1 41335_21 dsc063861 Screenshot_2014-04-07-13-57-50

La 17 decembrie 2014 Ana Guțu a fost înștiințată printr-o scrisoare oficială din partea președinției APCE, că, în conformitate cu Regulamentul APCE, amendat la 18.01.1998,  va primi statutul de membru onorific asociat al APCE, înmânându-i-se  pe de o parte, cardul și diploma respectivă. De asemenea, Anei Guțu îi va fi înmânată  Medalia APCE, în conformitate cu Regulamentul APCE, amendat la 23 aprilie 1978.

Ceremonia de înmânare a diplomei de membru onorific al APCE și al Medaliei APCE va avea loc la 26 februarie, la Consiliul Europei, în cadrul sesiunii plenare  APCE, Strasbourg, Franța.

Amintim că Ana Guțu a fost șefa delegației Parlamentului RM la APCE din 2009 până în 2011, în 2011 a fost vice-președintă APCE, în 2014 a exercitat funcția de președintă a Comisiei pentru Cultură, Cercetare, Educație și Mass-Media, APCE din partea grupului politic Alianța Liberalilor și Democraților Europeni (ALDE). 

Video – Ana Guțu: Republica Moldova, bine ai vent în spațiul european!

Discurs Ana Guțu: Despre semnarea Acordului de Asociere a RM la UE, seiunea APCE iunie 2014

Discurs Ana Guțu: Despre necesitatea introducerii a noi sancțiuni împotriva Rusiei, sesiunea APCE, aprilie 2014

Discurs Ana Guțu: Comemorarea victimelor Holodomorului și a foametei organizate din Basarabia, sesiunea APCE, aprilie 2010

Ana Guțu moderează una din ședințele plenare ale APCE

 

carte 1 001 20141219_120546

Le nouveau livre de Mme Ana GUTU vient de paraitre, ayant comme titre „Les pouvoirs de la langue”. L’auteur nous présente sa théorie sur les pouvoirs qu’une langue exerce dans une société. A part le pouvoir politique, économique, social et culturel, la langue exerce des influences définitoires sur l’évolution des mentalités sociales dans un pays. L’auteur nous le prouve par le biais d’un riche matériel philosophique et empirique, se basant surtout sur l’exemple des réalités socio-l linguistiques de la République de Moldavie, mais puisant aussi ses idées dans le patrimoine civilisationnel européen, surtout celui français et roumain, sans négliger l’apport des autres continents (la référence que l’auteur fait à l’histoire de la pensée féminine en Amérique Latine).

Une version en langue roumaine paraitra bientôt,  toujours aux éditions de l’Université Libre Internationale de Moldavie. Le lancement du livre aura lieu l’année prochaine lors des journées de la Francophonie au mois de mars.

***

A văzut lumina tiparului o nouă carte a Doamnei Ana Guțu, „Les pouvoirs de la langue” – Puterile limbii, în ea autoarea își cristalizează teoria sa cu privire la puterile pe care o limbă le exercită în societate. Ana Guțu constată, că pe lângă puterile politică, economică, socială și culturală, limba are influențe determinante asupra evoluției mentalităților sociale în orice țară. Autoarea demonstrează afirmațiile sale printr-un material filosofic și empiric bogat, bazându-se mai cu seamă pe realitățile socio-lingvistice din Republica Moldova, dar inspirându-se de asemenea din patrimoniul civilizațional european, mai cu seamă cel francez și românesc, fără a neglija aportul altor continente (referința la istoria gândirii feminine din America latină).

Versiunea în limba română – ”Puterile limbii” – va fi publicată în anul 2015, la editura ULIM. Lansarea ambelor cărți vaavea loc anul viitor în cadrul Zilelor Francofoniei în luna martie.

 

 

Next Page »