CONCEPTUL EDUCAŢIONAL AL UNIVERSITĂŢII LIBERE INTERNAŢIONALE DIN MOLDOVA


1. Scurt istoric.
2. Principiile fundamentale ale conceptului educaţional ULIM.
a. Clasicismul universitar
b. Internaţionalizarea procesului educaţional
c. Regionalizarea învăţământului
d. Studierea limbilor străine aplicate
e. Curricula universitară bazată pe finalităţi
f. Fuzionarea elementului teoretico-ştiinţific cu practicismul pieţei de muncă
3. Managementul calităţii procesului educaţional.
4. Strategii de viitor
1. Scurt istoric
Universitatea Libera Internaţionala din Moldova, copil al reformelor, a fost fondată la 16 octombrie 1992 prin decizia guvernului Republicii Moldova. Centru universitar modern, dinamic, ULIM pledează pentru accesibilitatea şi diversitatea studiilor universitare. Concepută drept o instituţie de învăţământ superior de alternativa, ULIM-ul astăzi promovează cele mai noi tehnologii educaţionale şi informaţionale în procesul didactico-ştiinţific, esenţa acestuia fiind orientată spre formarea calitativă a specialistului de mâine, în strictă conformitate cu imperativele Procesului de la Bologna, for european la care Republica Moldova este parte.
Actualmente ULIM-ul se structurează în opt facultăţi cu misiune didactico-ştiinţifică, la care îşi fac studiile circa 5000 studenţi: Drept, Ştiinţe Economice, Medicină, Limbi Străine, Inginerie si Informatica, Istorie si Relaţii Internaţionale,
Psihologie şi Asistenta Socială, Jurnalism şi Comunicare Publica. În cadrul fiecărei facultăţi există specializări în diverse domenii.

2. Principiile fundamentale ale conceptului educaţional ULIM.

Conceptul educaţional ULIM a fost plăsmuit odată cu fondarea universităţii şi a permis grefarea noilor conţinuturi odată cu dezvoltarea universităţii şi demararea procesului de reformare a sistemului învăţământului superior din Europa. Viitorul umanităţii, la acest început de mileniu, depinde într-o mare măsură de dezvoltarea culturală, ştiinţifică şi tehnică ce este asigurată de universităţi.
Principiile de baza ale procesului educaţional la ULIM sunt racordate la documentele legislative naţionale şi internaţionale, precum Legea Învăţământului din RM, Magna Charta Universitatum, documentele reglatoare ale Procesului de la Bologna, Consiliului Europei, Asambleei Parlamentare a Consiliului Europei.

a. Clasicismul universitar

Misiunea ULIM, ca şi a celor mai vechi universităţi – Sorbona, din Paris, Franţa, din Salamanca, Spania, din Bologna, Italia, constă în răspândirea cunoaşterii şi cercetării, asigurând generaţiilor viitoare o instruire şi o pregătire adecvată, care le va permite să contribuie la respectarea marilor echilibre ale mediului ambiental şi societal. În cadrul ULIM, activitatea didactică este indisociabilă de activitatea de cercetare. Libertatea cercetării, cunoaşterii şi instruirii reprezentând principiul fundamental al vieţii universitare.
Respingând intoleranţa, în cadrul dialogului permanent, ULIM este un loc de întâlnire privilegiat între profesori, care au capacitatea de a transmite cunoştinţele şi mijloacele de a le dezvolta prin cercetare şi inovare, şi studenţi, care posedă dreptul, voinţa şi capacitatea de a se îmbogăţi spiritual, acumulând aceste cunoştinţe. Apărând libertatea în cercetare şi învăţământ, instrumentele propice realizării ei sunt la ULIM accesibile fiecărui membru al comunităţii universitare. Recrutarea profesorilor – precum şi reglementarea statutului lor se bazează pe principiul indisolubilităţii dintre activitatea de cercetare şi activitatea didactică. ULIM garantează studenţilor săi ocrotirea libertăţilor şi condiţiilor necesare pentru a-şi atinge scopurile în materie de cultură şi instruire.

b. Internaţionalizarea procesului educaţional

Mobilitatea academică este principiul definitoriu al Procesului de la Bologna. Internaţionalizarea patrimoniului ştiinţific face parte din marea provocare a mileniului trei.
Deţinătoare a tradiţiei umanismului european, preocupată mereu de a atinge culmile ştiinţei universale, ULIM, pentru a-şi asuma misiunea, ignorează orice frontiere geografice sau politice, afirmând necesitatea imperioasă a cunoştinţelor reciproce şi a interacţiunii culturilor.
ULIM, fiind o universitate de tip european, consideră schimbul reciproc de informaţii şi de documentaţie precum şi în multiplicarea iniţiativelor ştiinţifice comune, drept instrumente de bază ale unui progres continuu al cunoaşterii. Iată de ce dimensiunea internaţională la ULIM este promovată la toate nivelele procesului educaţional şi ştiinţific. Colaborările cu alte centre universitare, iniţierea proiectelor internaţionale, mobilitatea academică au făcut posibilă promovarea imaginii ULIM pe mapamond.

c. Regionalizarea învăţământului
Republica Moldova face parte dintro regiune concretă a spaţiului geopolitic, fiind influenţată de anumite tradiţii ce s-au cristalizat de-a lungul timpului. Factorul istoric a permis preluarea experienţei pozitive a sistemului învăţământului superior, acumulate de ţările din regiune. Astfel, ULIM a consultat şi a implementat cu succes unele elemente ale învăţământului superior din România, Ucraina, Rusia, elemente legate cu preponderenţă de structura curriculei, modalităţile de echivalare a programelor de studii ş.a. O importanţă majoră în sensul schimbului de experienţă o are mobilitatea academică în regiune. Profesorii şi studenţii beneficiază de stagii ştiinţifice, didactice şi profesionale în centrele universitare din regiune, rezultatele cercetărilor comune sunt publicate în ediţiile periodice atât ale ULIM, cât şi ale universităţilor din regiune.

d. Studierea limbilor străine aplicate
Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine în afara limbii materne a fost decretată încă în anul 1998 de Asambleea Parlamentară a Consiliului Europei, deziderat principial pentru cetăţenii UE, dar şi pentru cetăţenii ţărilor aspirante la aderare.
Competitivitatea specialistului contemporan pe piaţa depinde în mare măsură de abilităţile sale de comunicare nu doar în limba maternă, ci şi în limbile de circulaţie internaţională şi regională. Studierea disciplinelor de specializare în limbile străine este o prioritate educaţională la ULIM.
Astfel, în cadrul facultăţilor existente au fost deschise filiere francofone şi anglofone, studenţii având posibilitatea să asculte cursuri în limbile străine, să petreacă stagii profesionale în unităţi economice transnaţionale din republică şi din străinătate. Cunoaşterea limbilor străine le permite studenţilor accesul la informaţia de specialitate prin intermediul spaţiilor multi media din cadrul Departamentului informaţional—Biblioteconomic.
e. Curricula universitară bazată pe finalităţi
În luna mai 2005 la sumit-ul miniştrilor europeni ai educaţiei ce a avut loc la Bergen, Norvegia, Republica Moldova a fost admisă în Procesul de la Bologna, for universitar paneuropean, care îşi propune crearea Spaţiului European al Învăţământului Superior până în 2010.
Principiile Procesului de la Bologna, care se rezumă la: asigurarea dezvoltării durabile a Europei în baza cunoaşterii şi cercetării, structurarea studiilor universitare în trei cicluri – licenţă, masterat, doctorat, asigurarea calităţii studiilor universitare, mobilitatea academică, transparenţa, recunoaşterea calificărilor şi documentelor de studii, aplicarea creditelor transferabile (ECTS), au fost puse la baza strategiei de dezvoltare ULIM.

Ciclul licenţă. Filosofia Procesului de la Bologna prevede flexibilizarea studiilor superioare, care i-ar permite studentului să părăsească oricare din cele trei cicluri pentru a se însera pe piaţa muncii, dar şi să revină în cadrul universitar pentru a-şi continua studiile. Licenţa este ciclul I de studii universitare, la care pot accede absolvenţii liceelor, adică posesorii diplomelor de bacalaureat. În conformitate cu principiile Procesului de la Bologna, curricula ULIM este axată pe finalităţile de studii, care reprezintă o schimbare şi reorientare a gândirii de la un sistem bazat pe personal şi orientat la intrări (input) pe un sistem centrat pe student şi orientat spre produs (output).
În conformitate cu descritorii de la Dublin calificările ce denotă completarea ciclului I sunt acordate studenţilor care:
• demonstrează cunoştinţe şi competenţe avansate într-un domeniu de studii;
• pot aplica cunoştinţele obţinute într-un domeniu de studii în mod profesionist;
• demonstrează capacitatea de a argumenta şi a soluţiona problemele din domeniul lor de studii;
• au abilitatea de a colecta, interpreta şi analiza date relevante (de regulă, din domeniul de studii propriu), precum şi de a –şi expune raţionamentele în baza aspectelor relevante de ordin social, ştiinţific sau etic;
• pot comunica informaţii, idei, probleme şi soluţii atât audienţelor de specialişti, cât şi de non-specialişti;
• şi-au dezvoltat acele competenţe care le sunt necesare pentru a-şi continua studiile cu un grad sporit de autoinstruire.

Ciclul masterat. La ciclul masterat sunt admişi absolvenţii ciclului licenţă.
Masteratul prevede o specializare aprofundată într-un anumit domeniu profesional. Durata studiilor este de 1-2 ani pe parcursul cărora studentul trebuie să acumuleze 60-120 credite. Anul I la ciclul masterat poate fi definit drept an de profesionalizare, iar cel de-al doilea an de studii la masterat este un an de cercetare, de pregătire teoretică profundă, care îi va permite absolventului să acceadă la ciclul doctorat. Studenţii îşi desfăşoară activitatea didactică în baza planurilor de studii aprobate regulamentar, susţin, ca şi la ciclul licenţă, examene de sesiune, iar la finele celor doi ani de studii susţin o teză de master, care înglobează rezultatul cercetărilor efectuate pe parcursul a doi ani. Programele de masterat propuse de ULIM sunt originale atât prin formularea domeniului de specializare, cât şi prin conţinuturile curriculei.
Calificările ce denotă completarea ciclului II sunt acordate studenţilor care:
1. au dat dovadă de cunoştinţe şi competenţe acumulate şi extinse în cadrul ciclului I, cunoştinţe ce prezintă baza sau posibilitatea dezvoltării originalităţii ideilor aplicate de obicei în cadrul domeniului de cercetare;
2. pot să aplice cunoştinţele şi competenţele achiziţionate, abilităţile de soluţionare a problemelor în circumstanţe noi sau necunoscute în cadrul unor contexte mai vaste sau multidisciplinare caracteristice domeniului lor de studiu;
3. pot să aplice cunoştinţele în soluţionarea problemelor complexe, să formuleze opinii ce includ reflectarea responsabilităţilor de ordin social şi etic;
4. pot formula concluzii în baza cunoştinţelor în mod raţional, clar şi fără ambiguităţi auditoriului de specialişti versaţi şi celui obişnuit;
5. posedă capacităţi ce le permit continuarea studiilor în mod independent
Doctorat. Accesul la ciclul doctorat este posibil în baza diplomei de master. Doctoratul este cclul unversitar de cercetare prin excelenţă. Durata studiilor la ciclul doctorat este de 3 ani la secţia zi şi 4ani la secţia frecvenţă redusă. Studiile la doctorat nu se creditează. Doctorandul este admis la studii în baza unui dosar.
Calificările ce denotă completarea ciclului III sunt acordate studenţilor care:
1. au dat dovadă de o înţelegere sistematică a domeniului de studiu, a aptitudinilor şi metodelor de cercetare caracteristic domeniului respectiv;
2. au dat dovadă de abilităţi de concepere, proiectare, implementare şi modificare a procesului de cercetare,
3. au adus contribuţii prin cercetarea originală ce extinde frontiera de cunoştinţe prin dezvoltarea unui compartiment substanţial al activităţii, rezultatele cărora merită a fi publicate la nivel naţional şi internaţional;
4. sunt capabili de a efectua o analiză critică, o evaluare şi o sinteză a ideilor noi;
5. sunt capabili să facă schimb de cunoştinţe de specialitate cu colegii lor, cu un public vast de savanţi, cât şi cu societatea în întregime
6. sunt capabili pe viitor să promoveze cunoştinţele în cadrul contextelor academice şi profesionale, tehnologice, sociale ori culturale.

f. Fuzionarea elementului teoretico-ştiinţific cu practicismul pieţei de muncă

Procesul de la Bologna promovează ideea că viitorul absolvent atât al
ciclului de licenţă, cât şi al ciclului de master sau doctorat trebuie să fie nu doar solicitant de loc de muncă, ci, şi aceasta în primul rând, creator al locului de muncă. Conţinutul curriculei la ULIM este perfecţionat în permanenţă, profesorii fiind chemaţi să racordeze materialul doctrinar propus studenţilor spre achiziţionare la realităţile segmentului profesional vizat. În scopul rentabilizării legăturii dintre ULIM şi piaţa forţei de muncă, în procesul educaţional sunt antrenaţi tehnocraţi din diverse sfere ale economiei naţionale. Incubatoarele educaţionale au devenit o adevărată forjerie a viitorilor specialişti. Ele reprezintă veritabile anticamere ale pieţei de muncă, unde studenţii desfăşoară activităţi profesionale, simulând un cadru de activităţi practice, specifice domeniului ales.

3. Managementul calităţii procesului educaţional.

Documentele reglatoare ale Procesului de la Bologna accentuează schimbarea filosofiei evaluării calităţi învăţământului superior odată cu crearea forului universitar european, şi anume, definirea clară a responsabilităţilor pentru calitatea studiilor superioare ce incumbă diferitor organisme: instituţiilor universitare, ministerelor de resort, organismelor evaluatoare. Procesele de evaluare a calităţii necesită o largă implicare a studenţilor şi organismelor finanţatoare, iar rezultatele evaluărilor trebuie publicate în mod obligator (A Framework for Qualificatons of The European Highe Educaton Aream, Copenhagen, 2005, p.48).

Implementarea judicioasă a principiilor educaţionale ULIM a condiţionat augmentarea calităţii proceselor interne ale universităţii, şi în primul rând, al procesului didactico-ştiinţific. La ora actuală ULIM a dezvoltat propriul sistem de gestionare a calităţii procesului educaţional prin implementarea noilor tehnologii informaţionale, monitorizarea şi auditul intern al calităţii predării cursurilor, monitorizare realizată atât de structurile educaţionale, cât şi de organizaţiile studenţeşti – Liga studenţilor, Senatul studenţesc ş.a. Accesul studenţilor la procesul decizional este un factor primordial în determinarea tacticilor procesuale ULIM.
La ULIM strategiile calităţii procesului educaţional universitar se etalează pe două dimensiuni: dimensiune externă (impactul societal) care prevede
1) asigurarea calităţii produsului finit – specialistului cu studii universitare – capabil de a se integra pe piaţa muncii; 2) contribuirea la dezvoltarea durabilă a societăţii prin implementarea rezultatelor cercetării ştiinţifice universitare fundamentale şi aplicative; şi dimensiunea internă, ce prevede la rândul său :
1) asigurarea calităţii proceselor interne orientate spre finalităţile dimensiunii externe; 2) implementarea unui sistem propriu de auto-evaluare a calităţii proceselor interne (proces educaţional, guvernare strategică, management operaţional ş.a.).
Tacticele structurale adoptate de conducerea ULIM au vizat îndeosebi perfecţionarea organigramei structurilor universităţii întru descentralizarea procesului decizional şi responsabilizarea structurilor existente cu sarcini specifice de gestionare a calităţii proceselor interne. Non-proliferarea unor structuri speciale este un principiu important, care contribuie la eficientizarea şi rentabilizarea activităţilor prestate. Cu alte cuvinte, ULIM n-a mers pe calea creării unor structuri suplimentare în organigrama sa, structuri ce ar veghea asupra calităţii procesului educaţional. Instituirea unor astfel de structuri duce uneori la izolarea acestora de colectivul profesoral şi ridicarea noţiunii de „calitate” la rang de fetiş. Or, calitatea procesului educaţional trebuie să fie în vizorul permanent al întregului colectiv academic, începând cu profesorul, continuând cu şeful de catedră, apoi decanul şi terminând cu senatul şi rectoratul. Calitatea studiilor universitare nu este un fetiş, nu este un scop în sine, o noţiune la modă, utilizată de dragul terminologiei reformatoare, ci un proces.
Procesualitatea constituie pilonul fundamental în definirea şi asigurarea calităţii în general. Iată de ce tacticele procesuale la care a recurs ULIM-ul au fost judicios selectate, în strictă conformitate cu prevederile Procesului de la Bologna, de altfel, cu mult înainte de aderarea Republicii Moldova la acest for european. Iată şi priorităţile tactice aplicate la nivel de procese interne:
 Crearea bazei legale interne de desfăşurare a proceselor ULIM – adoptarea Codexului ULIM, Chişinău, 2005 (set de norme ce reglementează desfăşurarea activităţilor interne şi contribuie la menţinerea integrităţii academice a instituţiei).
 Elaborarea şi actualizarea planurilor de studii şi a curriculei pe specializări;
 Implementarea noilor tehnologii informaţionale în gestionarea proceselor interne ULIM prin:
– Elaborarea şi implementarea softurilor educaţionale;
– Implementarea sistemelor de monitorizare şi gestionare a procesului didactic;
– Informatizarea Departamentului Informaţional-Biblioteconomic, accesul la Internet şi Intranet.
ULIM îşi desfăşoară activitatea în strictă conformitate cu baza legislativă în
domeniu la nivel naţional şi internaţional.
Toate planurile de învăţământ sunt elaborate în concordanţă cu dispoziţiile şi actele normative ale MET. Procesul de elaborare a curriculei este unul participativ, complex, dinamic şi dialectic, acesta antrenând investiţia intelectuală a decanilor, şefilor de catedre, profesorilor notorii. Conţinuturile curriculare nu sunt o dogmă, ci reprezintă o simbioză dintre cercetare şi experienţă. Ele sunt renovate şi restructurate în permanenţă. Calitatea curriculei este sistematic monitorizată şi auto-evaluată.
Informatizarea procesului educaţional a condiţionat implementarea
gestionării electronice a datelor, astfel au fost create baza de date integrate: efectiv studenţi/ masteranzi, efectiv doctorat; efectiv resurse umane; orarul lecţiilor; planificarea orelor didactice; gestionarea finanţelor; gestionarea contabilă.
Este gata spre implementare softul de accesare liberă a bazei de date integrate de către utilizatori (studenţi, profesori, părinţi).
Tacticele procesuale nu pot avea efectul scontat fără o transparenţă şi monitorizare a deciziilor luate – în prezent ULIM garantează şi asigură accesul liber al studenţilor şi profesorilor la curricula departamentală, planuri şi programe de studii, deciziile Senatului ULIM, Codul ULIM (prin mediatecă şi site-ul web ULIM).
Democratizarea proceselor interne la ULIM are loc prin descentralizarea luării deciziilor, consultarea pe larg a opiniei profesorilor şi studenţilor, care este realizată atât pe verticală, cât şi pe orizontala organigramei instituţionale. Libertatea academică la capitolul iniţiative didactico-ştiinţifice corelează cu responsabilitatea sporită şi disciplina personală, de care trebuie să dea dovadă cadrele profesorale ULIM, dacă îşi doresc respectivul statut pentru o perioadă îndelungată. Calitatea presupune, în primul rând disciplină, responsabilitate şi organizare.
Un element relevant al democratizării procesului educaţional universitar este implicarea studenţilor în procesul de luarea a deciziilor – principiu important menţionat în documentele reglatoare ale Procesului de la Bologna – care se materializează la ULIM prin includerea studenţilor în componenţa Senatului, petrecerea sondajului anonim în rândurile studenţilor referitor la calitatea cursurilor predate de către profesori, analiza de către studenţi odată pe an, la şedinţa Senatului din aprilie, a calităţii studiilor şi vieţii studenţeşti. Studenţii ULIM au propriul lor Senat, participă la viaţa studenţească asociativă. Rezultatele sondajului studenţesc anonim sunt procesate şi analizate în scopul identificării fenomenelor pozitive, dar şi neajunsurilor. Concluziile sunt luate în considerare la gestionarea corectă a resurselor umane – încheierea contractelor de muncă cu profesorii pentru anul academic următor. O notă medie negativă atribuită de către studenţi profesorului poate duce la rezilierea contractului de muncă a acestuia.
Crearea sistemului de autoevaluare internă – este un principiu al gestionării calităţii, indispensabil oricărui organism economic. Universitatea este un organism economic, însă nu trebuie echivalată cu întreprinderea, deoarece universitatea produce şi promovează, în primul rând valori, modelând şi perfecţionând factorul uman. Iată care sunt, deci, componentele auditului intern al calităţii procesului educaţional, operate în prezent la ULIM:
 Monitorizarea şi evaluarea reuşitei academice a studenţilor;
 Evaluarea calităţii predării cursurilor de către profesorii ULIM;
 Monitorizarea sondajul anonim al studenţilor;
 Monitorizarea sondajul anonim al profesorilor;
 Evaluarea calităţii procesului educaţional de către studenţi;
 Evaluarea reciprocă interdepartamentală;
 Evaluarea activităţilor ştiinţifice (cercetare, doctorat);
 Gradul de angajare în câmpul muncii a absolvenţilor ULIM;
 Elaborarea rapoartelor de autoevaluare;
 Evaluarea activităţilor internaţionale;
 Evaluarea activităţilor extracurriculare.
Fiecare componentă a auditului intern este monitorizată de Consiliul Educaţional ULIM, structură constituită din profesori cu experienţă, care îşi asumă obligaţiunea evaluării calităţii procesului educaţional. Pentru realizarea auditului au fost elaborate seturi de grile evaluative pentru fiecare proces sau document evaluat, ce includ parametri calitativi de performanţă (Codex ULIM, 2005, p.37). De exemplu, în sondajul anonim studenţesc respondenţii apreciază următoarele realităţi: calitatea serviciilor ULIM; capacităţile profesorilor precum: calitatea predării cursurilor; obiectivitatea profesorilor; relaţia profesor-student etc. Evaluarea calităţii cursurilor predate pe care o efectuează membrii Consiliului Educaţional se face în baza a zece criterii de performanţă: disciplina personală a profesorului, corespunderea conţinutului lecţiilor materialului de program, caracterul ştiinţific al expunerii materialului de program, interactivitatea, măiestria psiho-pedagogică, elocinţa, interdiscipliaritatea, obiectivitatea evaluării răspunsurilor studenţilor, caracterul complex al evaluării, utilizarea noilor tehnologii informaţionale.

4. Strategii de viitor

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova tinde să devină un veritabil templu al ştiinţei, cunoaşterii şi inovării. În conformitate cu strategia sa de dezvoltare, ULIM se integrează plenipotenţiar în spaţiul european al învăţământului superior, care urmează să fie deja constituit către anul 2010.
Calitatea studiilor şi cercetării este aria de investiţie intelectuală şi materială în care se vor focaliza iniţiativele la toate nivelele ULIM. Pregătirea universitarilor tineri prin doctorat rămâne a fi mijlocul privilegiat de obţinere a calităţii factorului uman, care asigură transferul de competenţe dintre generaţii.
Extinderea ULIM, cu preponderenţă în spaţiul regional şi internaţional va constitui în anii apropiaţi o preocupare majoră, demersurile respective efectuându-se deja în strictă conformitate cu legislaţia naţională şi internaţională.
Crearea centrelor de investigaţie ştiinţifică performantă cu serioase implicaţii internaţionale este un imperativ predilect al universităţii. Numai prin integrarea cercetării fundamentale şi aplicative cu necesităţile specifice ale societăţii, universităţile în general şi ULIM în particular va putea influenţa dezvoltarea ei durabilă.

Bibliografie
1. A Framework for Qualificatons of The European Highe Educaton Area, Copenhagen, 2005. 197 p.
2. Assemblée Parlementaire du Conseil de l’Europe. Recommandation 1383 (1998). Diversification linguistique <http://assembly.coe.int/MainF.asp?link=/Documents/AdoptedText/ta98/FREC1383.htm (consultat la 18.01.2006).
3. Codex ULIM. Chişinău, ULIM, 2005.
4. Galben A. ULIM: 1992-2002. Pagini de istorie. Chişinău, ULIM, 2003.
5. A. Galben, I. Bostan, G. Belostecinic. Moldova şi învăţămîntul Universitar Europea.
„Moldova şi Lumea”, Chişinău, 2003, nr.5-6, p.10.
6. A. Galben. Necesitatea adoptării conceptului educaţional naţional unic. „Moldova
Suverană”, 22 mai 2003, p.5.
7. Ghid de implementare a Sistemului Naţional de Credite de Studiu. Aprobat prin Hotărîrea Colegiului M.E.T.S. nr. 31 din 23.02.2006, pus în aplicare prin ordinul nr. 140 din 25.02.06 nr.07-13-468 din 17.08.2005.

8. Guţu A. Calitatea învăţământului superior – experienţa ULIM.//Literatura şi arta, 20 aprilie, 2006.
9. Magna Charta Universitatum, 1988. < www.magna-charta.org/pdf/mc_pdf/mc_english.pdf.
10. Materialele seminarului internaţional „Procesului de la Bologna – caiet de sarcini pentru Republica Moldova”. Chişinău, 8-9 decembrie, 2005.
11. Materialele seminarului internaţional „Cadrul naţional al calificărilor – calitate şi transparenţă”, Chişinău, 6-7 decembrie, 2006.
12. http://www.ulim.md/h/romana/navigare/procesul_bologna_ulim.php.
13. Parlamentary Assembly. Recommandation 1762 (2006).//http://assembly. Coe.int/docuemnts/adoptedtext/ta06 (consultat la 15 septembrie 2007).
14. Plan-cadru provizoriu pentru ciclul I (studii superioare de licenţă). Aprobat prin ordinul M.E.T.S. nr. 202 din 01 iulie 2005.
15. Proiectul de Lege a Învăţământului Superior. <www.edu.md.
16. Quality Convergence Study (01. Mar. 2005). < http://www.enqa.net/pubs.lasso
17. Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher Education Area. 04 martie, 2005.< http://www.enqa.net/pubs.lasso.