Monthly Archives

9 Articles

DACĂ AR PUTEA DA TIMPUL ÎNAPOI, AR PREFERA SĂ NU SE FI NĂSCUT ÎN URSS. DEZVĂLUIRILE ANEI GUȚU DESPRE PRIMUL LOC DE MUNCĂ ȘI PASIUNEA SA!

Posted by on
DACĂ AR PUTEA DA TIMPUL ÎNAPOI, AR PREFERA SĂ NU SE FI NĂSCUT ÎN URSS. DEZVĂLUIRILE ANEI GUȚU DESPRE PRIMUL LOC DE MUNCĂ ȘI PASIUNEA SA!

Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul de la Bucureşti, Ana Guțu, ex-deputat, este protagonista proiectului TRIBUNA – „Primii bani, primul loc de muncă”.

Astfel, Ana Guțu ne-a dezvăluit că, primii bani din activitate remunerată i-a primit la 18 ani, după munca în kolhozul Larga, raionul Cahul, deoarece pe timpul sovietic toți studenții erau obligați să presteze munci în kolhozuri, din contul semestrului de studiu, de obicei – toamna, la culesul strugurilor.

„Țin minte că am cheltuit acei bani pe cumpărarea dicționarelor de limbă franceză Petit Robert și Petit Larousse, care costau circa 150 ruble, pe care mi le-a procurat o prietenă din Vilnius și mi le-a expediat prin poștă. Astfel de dicționare nu erau în vânzare la Chișinău”, și-a amintit ea.

Totodată, Ana Guțu a spus că primul loc de muncă a fost la Institutul Pedagogic din Tiraspol, unde a fost angajată în calitate de lector-asistent cumulard la Catedra Limbi Străine și laborant la Catedra Pedagogie și Psihologie Preșcolară, iar primul salariu se ridica la circa 100 ruble sovietice.

„Primul salariu l-am cheltuit pe plata chiriei (o cameră într-un apartament micuț la intrare în Tiraspol), cărți de care aveam nevoie pentru lecțiile de limbă franceză și cheltuieli curente – transport public, produse alimentare”, a povestit Secretarul de Stat.

Referindu-se la ce a învățat la primul loc de muncă stabil, Ana Guțu a menționat: „Greu de spus că aș fi învățat ceva despre ce nu știam. Aveam o pregătire intelectuală suficientă pentru a face față procesului didactic. Am fost mirată de nivelul scăzut al cunoașterii limbii române de către personalul didactic din Institut. Am simțit pe pielea mea atitudinea discriminatorie a locuitorilor din Tiraspol față de cei care vorbeau limba română în public. Sunt momente pe care nu le voi uita niciodată”.

Ana Guțu a mai spus că, dacă ar da timpul înapoi, ar fi preferat să nu se fi născut în URSS. „Un sistem socio-politic comunist, care mi-a plafonat oportunitățile de studii și de carieră profesională. Cât privește pasiunea mea pentru limba franceză, cred că oricum această pasiune s-ar fi manifestat oriunde m-aș fi născut, oriunde aș fi făcut școală”, a conchis Guțu.

Andriana Cheptine

Interviu pentru tribuna.md

(INTERVIU) Ana Guțu, Secretar de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României: „La frați nu se pun hotare”

Posted by on
(INTERVIU) Ana Guțu, Secretar de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României: „La frați nu se pun hotare”

Ana Guțu, Secretar de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României a oferit un interviu pentru Curentul.md, în care a vorbit despre misiunea asumată în calitate de Secretar de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României, proiecte, activități, dar și care este relația la moment cu Partidul Unității Naționale.

CURENTUL: Deja de o lună activați în calitate de Secretar de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României. Cum v-ați acomodat cu viața de la București și noua funcție?

Ana Guțu: Crearea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) în Guvernul României a constituit un pas important spre apropierea politică, economică, socială a celor două state românești. Fostul Minister al Românilor de Pretutindeni a fost reorganizat în două departamente – DRRM și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP). Propunerea de a ocupa funcția de Secretar de stat a venit din partea președintelui Traian Băsescu, europarlamentar și Eugen Tomac, europarlamentar, președintele Partidului Mișcarea Populară din România. Mă onorează această nouă responsabilitate, care presupune organizarea de la zero a unei noi instituții, cu toate atributele necesare: echipă, doctrină, norme, etc.. Nu am avut probleme cu acomodarea la București, deoarece vin de acasă – acasă.

C: Care este misiunea și prioritățile Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României?

A.G.: La 17 februarie a fost publicată în Monitorul Oficial al României Hotărârea de Guvern Nr.123 care reglementează crearea DRRM. La moment am elaborat organigrama, timp de 30 de zile vom constitui echipa, vom elabora regulamentele de funcționare, vom lansa site-ul care va conține informația necesară pentru aplicare la finanțare pe proiecte. Prioritățile DRRM țin realizarea politicii statului român vizând consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie care stă la baza relației României cu Republica Moldova. Dincolo de proiectele culturale, DRRM va întruni de două ori pe an Comitetul interministerial, din care vor face parte secretarii de stat de la toate ministerele din Guvernul României, care gestionează proiectele de colaborare cu Republica Moldova. DRRM va monitoriza toate proiectele finanțate de România pe teritoriul Republicii Moldova și le va promova prin intermediul instituțiilor media, administrația publică locală, asociații culturale, universități, școli, licee, asociații culturale etc. În calitate de Secretar de stat al DRRM voi întreprinde diligențele necesare pentru a amenda legislația cu privire la dobândirea cetățeniei române în sensul fluidizării procesului, voi contribui la crearea spațiului comunicațional românesc comun între Republica Moldova și România, voi facilita punerea în aplicare a proiectelor de cooperare descentralizată în beneficiul comunităților din Republica Moldova.

C:Ce proiecte urmează să fie inițiate pe plan cultural, academic și social între România și Republica Moldova în viitorul apropiat?

A.G.: Proiectele culturale, educaționale, de cooperare descentralizată, infrastructurale, comunicaționale – toate sunt binevenite, și consider că toți aplicanții din Republica Moldova trebuie să dea dovadă de activism și creativitate. Acum nu pot dezvălui ideile, pe care deja încerc să le pun în aplicare, deoarece procesele de discuții cu factori de decizie abia au demarat. Sper să ajungem la final cu proiecte interesante, de impact, pentru a fortifica prezența și rolul României în Republica Moldova.

C: Cum va influența activitatea Departamentului nou creat relația dintre cele două maluri ale Prutului?

A.G.: Deocamdată comunicarea mea se reduce la discuții cu responsabili instituționali, aleși locali, mai puțin cu responsabili din administrația publică centrală a Republicii Moldova, din cauza reticenței de care dă aceasta dovadă vizavi de România. Până în prezent niciun oficial al Republicii Moldova nu a reacționat în niciun mod la crearea DRRM. Relația dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului este foarte bună, guvernele din Republica Moldova vin și se duc, dar, oricare ar fi culoarea acestora, ele nu pot opri apropierea celor două state românești. La frați nu se pun hotare.

C: Guvernul din România a contribuit la dezvoltarea social-culturală a Republicii Moldova prin diverse proiecte. Cât de deschise sunt autoritățile române să continue proiectele demarate sau să inițieze altele noi?

A.G.: Există o deschidere totală a României față de Republica Moldova, cu siguranță, proiectele de impact vor cunoaște continuitate, există loc și pentru proiecte noi, vom aprecia caracterul novator al proiectelor, racordat la modernitatea tehnologiilor informaționale.

C: Ce fonduri sunt alocate în acest an pentru țara noastră? După ce criterii sunt selectați beneficiarii?

A.G.: DRRM nu are buget propriu, funcționarea DRRM este gestionată administrativ de Secretariatul General al Guvernului. În calitatea mea de Secretar de stat voi pleda pentru finanțarea proiectelor, care vor trece filtrul selecției, acestea necesitând să fie proiecte de impact, de dorit în co-parteneriate, să poată fi dezvoltate ulterior, adică să demonstreze durabilitatea, să contribuie plenar la promovarea identității, culturii, istoriei românești, limbii române, nu doar în instituțiile educaționale, ci și la nivel social.

C: Care este durata mandatului Dvs. și ce veți face în acest an cu activitatea politică, partinică din Republica Moldova?

A.G.: Mandatul meu este unul politic. Am fost numită în funcție de Prim-ministrul României Ludovic Orban. Actualmente competiția politică pe scena românească este în toi, se apropie alegerile locale, posibil, alegerile parlamentare anticipate. Între timp DRRM trebuie să se organizeze și să-și înceapă activitatea. Pe perioada mandatului de Secretar de stat al DRRM mi-am suspendat activitatea în PUN. Oricare ar fi durata acestui mandat, sper să reușesc să lansez DRRM, dinamica și succesul acestui departament va determina transformarea lui, într-un viitor previzibil, în Ministerul Unirii.

C: Vă mulțumim!

Mihaela Grosu

http://curentul.md/stiri/interviu-ana-gutu-secretar-de-stat-al-departamentului-pentru-relatia-cu-republica-moldova-in-guvernul-romaniei-la-frati-nu-se-pun-hotare.html?fbclid=IwAR33IbSQdMoCCHQTuc0sezo4w39YkFjlJQ9HxAKbOb6CL0be_-neonc7HDk

VIZITĂ LA EDITURA LITERA, CHIȘINĂU

Posted by on
VIZITĂ LA EDITURA LITERA, CHIȘINĂU

Editura Litera din Chișinău în 30 de ani de activitate a publicat circa 10 000 de titluri de carte românească pentru adulți, elevi și copii. Anatol Vidraşcu, fondatorul şi directorul editurii, este cu siguranță unul din apostolii românismului din Republica Moldova. Cartea tipărită, electronică, audio – va salvgarda şi va promova limba română, istoria neamului românesc. Noi idei, noi proiecte pentru copii şi adulți iubitori de Carte – toate le-am discutat vineri, 14 februarie, la Chișinău, la sediul Editurii Litera, cu domnul Anatol Vidraşcu. Proiectul pe care și-l dorește realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova ține de editare unei trilogii, care va promova în rândul tinerilor și nu numai istoria românilor, inclusiv fenomenul istoric al mentalităților sociale dintre Prut și Nistru, dar și limba română. Astfel de proiecte sunt prioritare pentru DRRM.

ÎNTÂLNIRE LA CHIȘINĂU CU ECHIPA INSTITUȚIEI MEDIA VOCEA BASARABIEI

Posted by on
ÎNTÂLNIRE LA CHIȘINĂU CU ECHIPA INSTITUȚIEI MEDIA VOCEA BASARABIEI

La 14 februarie am avut discuții cu echipa Radio şi TV Vocea Basarabiei. Susținerea instituțiilor media de limbă română din Republica Moldova va constitui prioritatea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul României pe care am onoarea să-l conduc. Le mulțumesc directorului Mihai Burciu şi colegilor săi Ion Briceac, Leonid Smolnițchi, Natalia Hadârcă pentru discuția constructivă referitor la proiectele media de promovare a culturii şi identității româneşti în Republica Moldova. ceste proiecte media vor fi axate pe subiecte de istorie, contemporaneitate, artă, educație și cercetare.

ÎNTÂLNIRE CU RECTORUL UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI DOMNUL MARIAN PREDA

Posted by on
ÎNTÂLNIRE CU RECTORUL UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI DOMNUL MARIAN PREDA

La 12 februarie 2020 am avut o întrevedere cu rectorul Universității din Bucureşti domnul profesor Marian Preda. Am abordat subiectul cooperării UB cu instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova. Aduc sincere mulțumiri domnului rector al UB şi echipei sale pentru deschiderea excepțională în favoarea colaborărilor/mobilităților academice, întru libera circulație a cunoaşterii. Sunt sigură de lansarea unui proiect major de care ca beneficia plenar tineretul studios din stânga Prutului.

INTERVIU PENTRU RADIO EUROPA LIBERĂ 07.01.2020

Posted by on
INTERVIU PENTRU RADIO EUROPA LIBERĂ 07.01.2020

Ana Guţu, care a fost recent numită în funcţia de secretar de stat al Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, printr-o decizie a prim-ministrului României Ludovic Orban, a vorbit despre priorităţile mandatului său care ţin de impulsionarea cooperării moldo-române.

Ana Guțu: „Este vorba de o decizie politică foarte importantă în România, și anume crearea unui Departament pentru Relația cu Republica Moldova. Eu cred că este un eveniment istoric, fiindcă e pentru prima dată când se instituie o structură specială în cadrul Guvernului României care se va preocupa de cooperarea complexă și multidimensională cu Republica Moldova. Fostul Minister pentru Românii de Pretutindeni a fost împărțit în două și se creează două departamente distincte – un departament pentru românii de pretutindeni care se va ocupa de cooperarea cu acele comunități ale românilor din diasporă stabilite în țările Uniunii Europene, în Statele Unite ale Americii, în Nord și în toată lumea, în general, și un departament special consacrat relației și cooperării cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: Experți de pe ambele maluri ale Prutului acreditau ideea că la București prea puțin e cunoscut dosarul Republica Moldova. Așa să fie?

Ana Guțu: „Voința politică a guvernului Ludovic Orban a fost una foarte clară și vreau să vă zic că ideea creării departamentului a fost promovată de Mișcarea Populară a lui Eugen Tomac și Traian Băsescu, cei doi europarlamentari care sunt și în fruntea partidului au obținut crearea acestui departament și cred că este o etapă istorică. Sperăm foarte mult pe viitor, dacă vom fi capabili să punem bazele unei strategii de funcționare, unui plan de acțiuni cu impact major, nu este exclus că acest departament să se transforme în minister.”

Europa Liberă: Acum se vorbește foarte mult despre Proiectul „Unirea”, care include îmbunătățirea infrastructurii între cele două state. Credeți că la modul cel mai serios cetățenii de pe un mal și celălalt al Prutului vor putea beneficia de o infrastructură modernizată, poduri, cum se spune? Dar se așteaptă și interconectare energetică, și darea în folosință a gazoductului Iași-Chișinău, și încă multe alte proiecte care sunt lăsate undeva.

Ana Guțu: „Ele nu sunt lăsate. România a făcut tot posibilul ca aceste proiecte să meargă foarte rapid și mă refer și la proiectul gazoductului Iași-Chișinău, tronsonul Ungheni-Chișinău, dar și la interconexiunea energetică de înaltă tensiune Bălți-Suceava și Vulcănești-Isaccea. Mereu mingea a fost în poarta administrației publice centrale de la Chișinău și au existat anumite adversități în cadrul tuturor guvernelor, care nu și-au dorit această interconexiune energetică.


Îmi propun și, de fapt, asta este și misiunea departamentului, să mergem pe mai multe filiere de cooperare cu Republica Moldova. Ele sunt distincte. Una care a existat și merge foarte bine este filiera culturală de promovare a identității, culturii românești, limbii, memoriei noastre istorice ș.a.m.d., sprijinirea instituțiilor media de limbă română din Republica Moldova, care ar avea misiunea să promoveze toate investițiile românești pe teritoriul Republicii Moldova, fiindcă nu este un secret că adeseori instituțiile media trec sub tăcere aceste investiții și chiar nu doresc să oglindească evenimentele. Și există alte filiere de cooperare, cea infrastructurală care va depinde de ministerele din Guvernul României, fiindcă voi conduce și un comitet interministerial care se va întruni de patru ori pe an la nivel de secretar de stat. În cadrul fiecărui minister va exista un secretar de stat responsabilizat pentru relația cu Republica Moldova și vom nomenclaturiza toate proiectele care sunt în desfășurare sau vor fi lansate pe dimensiunea infrastructurală în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Atât șeful diplomației de la București, cât și președintele Klaus Iohannis au declarat și se pare că insistă pe această idee că ar trebui ajutorul care vine de peste Prut să fie direcționat către cetățean, către autoritățile publice locale. Și de aici a venit supărarea din partea guvernului. Dl Chicu a comentat aceste declarații și a spus că a rămas surprins că nu ar vrea autoritățile de la București să coopereze cu cei care guvernează.

Ana Guțu: „Prudența care a fost lansată prin discursul dlui Klaus Iohannis, al premierului Ludovic Orban și al ministrului de externe Bogdan Aurescu cu adevărat este de luat în calcul și pentru o primă etapă vom merge pe cooperările descentralizate, vom miza pe cooperările la nivel de administrație publică locală între primării, localități, fiindcă aceasta este fezabil și realizabil, deoarece legislația românească din 2018 permite finanțarea directă între bugetele primăriilor românești către bugetele primăriilor din Republica Moldova, dar nu este exclus faptul că, dacă va exista o doleanță, o dorință clar exprimată de Guvernul Republicii Moldova în a coopera la nivel de administrație publică centrală, vom face acest lucru.

Dar, din păcate, departamentul a fost creat și nu am fost telefonată de absolut nimeni din partea Guvernului Republicii Moldova, cineva care barem să zică: „Dna Guțu, ne-ar interesa o atare cooperare”. Deci, în momentul în care nu există dorință clar exprimată, nu știu de ce ar trebui să răspundem la ea. De aceea vom susține proiectele de cooperare descentralizată interinstituțională. Mă refer la instituțiile de învățământ, școlare, liceale, mobilități între profesori, elevi, primării ș.a.m.d., proiecte infrastructurale care merg pe linia cooperării descentralizate, iar la nivel de administrație publică centrală, dacă vor apărea solicitări, desigur că vom fi receptivi. Eu personal voi fi foarte receptivă și nu cred că voi avea adversitate în a comunica cu orice reprezentant al puterii centrale de la Chișinău.”

Europa Liberă: O să aveți tangență și cu dosarul cetățeniei, pentru că foarte multă lume se întreabă de ce atât de greu, de ce se tergiversează obținerea redobândirii cetățeniei?

Ana Guțu: „Vreau să aduc unele precizări. Am discutat cu ministrul justiției Cătălin Predoiu în ultima ședință de guvern și dumnealui mi-a spus că actualmente există o situație neplăcută legată de rețelele criminale care s-au dezvoltat pe filiera redobândirii cetățeniei. Și mă refer la dosarele de solicitare a cetățeniei care vin, de exemplu, din partea a circa 350 de mii de cetățeni din Rusia și Ucraina care printr-o minune au găsit acte de naștere pe teritoriul României Mari și acum solicită cetățenia română. Din cauza aceasta s-a blocat procesul, fiindcă trebuie să se lămurească organele judiciare ce e cu aceste dosare, dar blocajul din Comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie a fost deblocat, mi-a spus ministrul Predoiu, și deja au și fost publicate mai multe hotărâri de acordare a cetățeniei române.

Dosarul cetățeniei este unul foarte important, cele 260 de mii de dosare care s-au oprit și, într-adevăr, este un fapt absolut neplăcut pentru solicitanți, fiindcă termenul legal este de șase luni, dar s-a ajuns la termenul de doi ani și jumătate; oamenii așteaptă de doi ani și jumătate redobândirea cetățeniei. După ce a fost deblocat, vom lucra împreună cu toți colegii din grupul parlamentar al Mișcării Populare să amendăm legislația în direcția facilitării condițiilor de redobândire a cetățeniei cu păstrarea anumitor filtre, desigur, pentru a evita istoriile neplăcute ale unor oameni care solicită cetățenia română din motive comerciale.”

Europa Liberă: Să vă întreb și dacă cumva funcția pe care o dețineți va depinde și de cine va fi în fruntea guvernului de la București, pentru că și acolo sunt evoluții, involuții pe scena politică?

Ana Guțu: „Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova face parte din structura Secretariatului General al Guvernului. Hotărârea a fost aprobată de guvernul Orban, acum suntem în diligențele administrative de elaborare a strategiei, planului de acțiuni, metodologiei și modelelor de lansare a proiectelor, actualizarea site-ului ș.a.m.d. El va funcționa, funcția mea este una politică, dar pe perioada alegerilor anticipate, stabilirii unui nou guvern, dacă vor fi, nu vor fi, oricum departamentul va funcționa, că voi fi eu, că va fi altcineva ulterior, după schimbarea culorii departamentului, nu asta importă. Este foarte important să sensibilizăm momentul istoric de creare a acestei structuri, iar pe umerii mei cade responsabilitatea de a fi primul organizator al acestei structuri și sper că încrederea pe care mi-au acordat-o Traian Băsescu și Eugen Tomac să fie la înălțimea potențialului meu intelectual.”

https://moldova.europalibera.org/a/ana-gu%C5%A3u-%C3%AEmi-propun-s%C4%83-mergem-pe-mai-multe-filiere-de-cooperare-cu-republica-moldova-/30422393.html?fbclid=IwAR19YDrY2ZiaWh2DC7gLPJHaiqFKkx2MfwHRDERYcpNksmZ9Fck3QjS5Dpg

Secretarul de stat Ana Guțu în dialog cu românii din Republica Moldova

Posted by on
Secretarul de stat Ana Guțu în dialog cu românii din Republica Moldova

În perioada 31 ianuarie – 3 februarie 2020, secretarul de stat Ana Guțu din cadrul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) a avut o serie de întrevederi cu reprezentanți ai mediului academic, ai mass-media de limba română și ai domeniului medical în vederea consolidării dialogului și a dezvoltării de proiecte pentru românii de pe cele două maluri ale Prutului.

Astfel, secretarul de stat s-a întâlnit cu Excelența Sa, domnul Valeriu Matei, Directorul Institutului Cultural Român, Chişinău „Mihai Eminescu” pentru a discuta despre oportunitățile de colaborare și sprijin reciproc între ICR și nou înființatul DRRM, dorindu-se creșterea impactului activităților culturale românești în Republica Moldova. În egală măsură, spațiul mass-media în limba română este o preocupare pe agenda DRRM, sens în care Ana Guțu s-a întâlnit cu redactorul-şef al publicației Timpul și directorul 10TV, domnul Silviu Tănase. Subiectul principal al întâlnirii a fost rolul mass-media în promovarea culturii şi identității româneşti, precum și întărirea relației dintre cele două state pe cale culturală.

Seria întrevederilor a continuat cu o dezbatere pe tema modernizării tratamentelor în cazul maladiilor autoimune şi rare alături de şefa secției Artrologie a Spitalului Republican din Chişinău, doamna doctor reumatolog Oxana Bujor și doamna profesor Liliana Groppa. A avut loc un dialog constructiv despre măsurile care pot fi luate atât pentru a facilita introducerea tratamentelor biologice în practica medicală, cât și pentru a îmbunătăți condițiile infrastructurii instituțiilor medicale din Republica Moldova.

Agenda de lucru a cuprins și o discuție aplicată cu domnul profesor universitar Grigore Belostecinic, rector al Academiei de Studii Economice a Moldovei, despre parteneriatul durabil dintre instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova și România, despre oportunitățile puse la dispoziție de statul român studenților de peste Prut, precum și despre proiecte care să se concentreze pe păstrarea și menținerea forței de muncă în cele două state după terminarea studiilor.