Author: Ana Gutu (Page 1 of 89)

„PE SCURT”: „Nu suntem o națiune. Suntem o așchie de națiune”.

Prim-Vicepreședinta Partidului Unității Naționale (PUN), Ana Guțu, a răspuns pe scurt la 20 de întrebări provocatoare în cadrul noului proiect CURENTUL – „Pe scurt”. Află care-i sunt regretele din cariera politică, cum arată scenariul cel mai optimist pentru Moldova, ce crede despre Putin și multe alte curiozități și detalii necunoscute din viața politicienei.

C: Care este conceptul Dumneavoastră de fericire absolută?

AG: Fericirea nu este o himeră după care alergi și-ți imaginezi că vei atinge gradul absolut al fericirii cândva. Fericirea trebuie trăită zilnic, ea este constituită din micile bucurii, realizările proprii și cele ale membrilor familiei.

C: Ce vă provoacă groază?

A.G.: Prostia, incultura și mizeria mediocrității umane.

C: Când v-ați simțit cel mai bine în Moldova?

A.G.: Când erau în viață părinții și bunicii.

C: Politica este…

A.G.: …arta compromisului și sacrificiul întru binele comun.

C: Care a fost cel mai mare rateu al Republicii Moldova de la independență încoace?

A.G.: Ne-votarea Unirii cu România în 1991.

C: Care a fost cel mai bun sfat pe care l-ați primit de la mama/tatăl Dumneavoastră?

A.G.: Fii onest și modest, chiar dacă onestitatea nu-ți va asigura o viață de lux, în schimb vei dormi liniștit nopțile.

C: Cum considerați, ce a fost pe 7 aprilie 2009?

A.G.: Revoluția Twitter a tinerilor.

C: Ce v-ar determina să vă schimbați cariera?

A.G.: Implicarea mea în politică în 2009 a fost o revoltă anti-comunistă,
un elan, un angajament ferm în numele libertății individuale, a libertății de exprimare și a drepturilor omului.

C: Vin sau ceva mai tare?

A.G.: Apă.

C: Suntem o națiune îngenuncheată?

A.G.: Nu suntem o națiune. Suntem o așchie de națiune românească, încremenită în proiectul totalitar-comunist cu veleități medievale.

C: Dacă aș întoarce timpul înapoi…

A.G.: …aș fi trecut Prutul pentru totdeauna în 1989, cum au făcut bunicii mei fugind din calea totalitarismului.

C: Care ar fi cel mai optimist scenariu pentru țara noastră?

A.G.: Doar Unirea Republicii Moldova cu România. (Republica Moldova NU este „țară”, abia de poate fi numită stat).

C: Ce personalitate istorică disprețuiți cel mai mult?

A.G.: Două: Hitler – Stalin.

C: Care este cea mai importantă realizare personală?

A.G.: Familia.

C: În ce situații mințiți?

A.G.: Pentru a proteja familia de necazuri sau stresuri inutile.

C: Caracterizați-l pe Putin în trei cuvinte?

A.G.: Țar, Țar, Țar.

C: De ce nu s-a făcut Unirea în ‘90?

A.G.: Din lașitate, frică și lipsă de lideri necompromiși (practic erau toți comuniști-securiști, agenți ai KGB-ului).

C: Credeți în Dumnezeu?

A.G.: Da.

C: Ce eveniment important va avea loc în noiembrie 2018?

A.G.: Alegerile parlamentare.

C: Сe nu ați reușit încă să faceți, dar tare vă doriți?

A.G.: Să votez Unirea Republicii Moldova cu România și să trăiesc în România reîntregită alături de neamul meu.

Realizat de Dima Garcaliuc, curentul.md

Vezi link spre site

Ana Guțu: Centenarul Marii Uniri este un prilej de celebrare a celui mai important eveniment din istora românilor

gutu

În cadrul unui interviu acordat portalului Oficial, Primvicepreședintele Partidului Unității Naționale (PUN), Ana Guțu, a vorbit despre cum va fi marcată aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire, cum vede anul unionist 2018, care este atitudinea statului moldovenesc față de mișcările unioniste, dar și alte aspecte importante în acest sens.

O.: În acest an se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Cum se va sărbători Marea Unire – prin unire sau…

A.G.:Centenarul Marii Uniri este un prilej de celebrare a celui mai important eveniment din istoria românilor. În 1918 a fost finalizat procesul tumultuos de unificare a națiunii române. El va fi marcat de o suită de evenimente culturale, academice, ce se vor desfășura la nivel de instituții pe ambele maluri ale Prutului. Cu siguranță, vor apărea și noi publicații științifice, antologice, prin care vor fi dezvăluite personalitățile politice ale timpului, grație cărora a fost posibilă Unirea de la 1918.  Iluminarea istorică, mai cu seamă a publicului larg din Republica Moldova, referitor la istoria recentă a acestei palme de pământ, în opinia mea, va constitui elementul-cheie al Centenarului. Totodată, dincolo de evenimentele culturale, foarte importante și de mare impact, eforturile noastre, ale celor care constituim forța unionistă „dură” – cea care dorește Unirea acum și imediat – trebuie să fie direcționate spre amplificarea curentului politic unionist. Unirea se poate produce doar pe cale politică, democratic, iar pentru aceasta e nevoie de a ilumina o majoritate suficientă a populației în sensul definirii opțiunii electorale.

O.: Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului și al idealului național. Cum vedeți anul 2018 – 100 de ani distanță?

A.G.:La 100 de ani distanță de la Marea Unire mi-aș fi dorit un an 2018 cu mai mult discernământ, cultură, educație în rândul cetățenilor. Îmi vine foarte greu să accept faptul că după o istorie dramatică a acestui teritoriu, cu un secol al 19-lea dominat de analfabetism și deznaționalizare din vina Imperiului Rus, cu un secol al 20-lea stigmatizat de ocupația sovietică, foametea organizată, deportări și genocid – o bună parte din populația autohtonă se zbate în criză identitară asfixiantă. La început de secol 21 să locuiești în Republica Moldova și să îți mai pui întrebarea cine îți sunt strămoșii, ce limbă vorbești și unde îți este viitorul devenirii tale existențiale – îmi pare un handicap periculos, ce a deformat completamente memoria genetică. Mai mult, renegarea rădăcinilor românești pentru a perpetua minciuna ocupantului sovietic, la care se dedau unii politicieni extremiști, constituie un act de violență devastatoare în adresa cetățenilor Republicii Moldova. Totuși, cei 22 de ani de respiro în componența României Mari, care au modernizat acest teritoriu și l-au așezat acolo unde îi este locul, nu au trecut fără urmă. Flacăra românismului și a unionismului nu a dispărut, ea nici nu poate să dispară – așa cum și-o doresc unii (ăștia atestă un retard educațional de două secole). Unionismul ia amploare, Unirea Republicii Moldova cu Româna este inevitabilă, ba chiar e foarte aproape.

O.: Putem sărbători Centenarul, atunci când, de fapt, suntem dezbinați?

A.G.:Atunci când spuneți „dezbinați” – ce aveți în vedere? Faptul că există frontieră nedreaptă pe Prut nu înseamnă că suntem dezbinați, noi, românii. În plan cultural Unirea s-a realizat demult. Mobilitățile și proiectele comune în domeniul învățământului sunt foarte numeroase. Mai nou, a fost declanșat procesul de înfrățire a localităților de pe ambele maluri ale Prutului. Există multe proiecte transfrontaliere pentru investiții în infrastructura instituțională, pentru interconectarea  energetică. Desigur, ne dorim ca proiectele acestea să fie implementate mai rapid, să fie mai numeroase. Și, pentru aceasta, unica posibilitate de a reseta economic, social, instituțional Republica Moldova este Unirea sa cu România.

O.: Ați putea realiza un bilanț al ultimei sute de ani la care să ne raportăm la ceea ce noi, ca popor, am făcut bine, la ce am greșit, la ce putem îndrepta, continua?

A.G.:Națiunea română, separată actualmente în două state, a avut 22 de ani de glorie, ani de înflorire economică, socială, educațională. România s-a impus între 1918-1940 pe plan internațional, a fost recunoscută de cele mai mari puteri ale lumii. România a dat naștere unui patrimoniu cultural, științific și educațional de excepție. Din păcate, ocupația sovietică a devastat spațiul românesc, iar cel mai grav, i-a rupt teritoriul în trei (o parte a Basarabiei de Sud, a Bucovinei se află azi în componența Ucrainei). Această ciopârțire nedreaptă, în urma înțelegerii a doi criminali – Hitler și Stalin – rămâne și azi în vigoare. România a condamnat crimele comunismului, Traian Băsescu, Președinte al României, în două mandate, a făcut-o în plenul celor două camere reunite ale Parlamentului la 18 decembrie 2006, în prezența lui Lech Walesa și a Regelui Mihai I. Pe când unii din Republica Moldova(sunt mulți, cu regret), se mai închină și azi lui Lenin și tancului sovietic ocupant. România a creat un institut, ce studiază crimele comunismului. Aici, în Republica Moldova, această idee nu a fost acceptată – am propus-o chiar eu în repetate rânduri, fiind deputat în parlamentul RM în 2009-2014. Mihai Eminescu scria la 22 iulie 1980 în ziarul Timpul: „Fără cultul trecutului nu există iubire de țară”. Fără a ne cunoaște trecutul, nu putem construi un viitor fericit. Politicienii din Republica Moldova le sunt datori cetățenilor cu adevăruri – adevăruri pe care le spune școala și universitatea din 1989. Dar nu e suficient ca doar profesorii să-și asume misiunea adevărului istoric. În opinia mea, politicienii, liderii politici sunt și ei formatori de atitudini. RM e sfâșiată de criză identitară acută, fapt explicabilinclusiv prin comportamentul laș și mincinos al politicienilor.

O.: Cum va aniversa Partidul Unității Naționale 100 de ani de la Marea Unire?

A.G.:Prin muncă, deoarece pregătirea pentru alegerile parlamentare din 2018 va fi piatra de încercare a opțiunii unioniste exprimate politic. Vom convinge toți cetățenii de beneficiile Unirii cu România – calea cea mai logică, cea mai rațională și, în primul rând, cea mai demnă pentru un viitor prosper.

O.: Preşedintele României, Klaus Iohannis într-o dezbatere publică spunea: „Cred că la 100 de ani de la Marea Unire, nu avem nevoie de lozinci şi de ceremonii fără substanţă, ci avem nevoie, în primul rând, de fapte”. Cum comentați această afirmație?

A.G.:Fapte înseamnă proiecte economice, sociale, dar, pentru noi, cei din PUN – victoria la alegerile parlamentare din 2018, pentru a dezbate și realiza, făcând uz de instrumente democratice, Unirea Republicii Moldova cu România.

O.: Dat fiind faptul că suntem în anul 2018 – un an cum multe evenimente unioniste, cum ați putea descrie atitudinea statului moldovenesc față de mișcările unioniste?

A.G.:Statul înseamnă instituții. Deocamdată nu există nicio luare de atitudine față de Centenar din partea instituțiilor oficiale – Parlamentului, Guvernului, iar Președinția nici că mai contează – a ajuns o rușine prin superlativul inutilității sale. Cu siguranță, își vor asuma sarcina celebrării Centenarului Unirii liceele, universitățile, bibliotecile, intelectualii de marcă, deoarece ei sunt promotorii conștiinței naționale românești. Instituțiile oficiale vor tăcea, dar nu filosofic, ci – ipocrit, deoarece ele există cu armata de funcționari publici, consumatori ai bugetului de stat, grație menținerii statului Republica Moldova.

O.: Ce părere aveți, politicienii moldoveni ar vota unirea – la fel cum au făcut în 1918 membrii Sfatului Țării?

A.G.:Unirea va fi votată de politicieni patrioți, care își cunosc rădăcinile, își cinstesc strămoșii și vor binele tuturor cetățenilor RM fără nicio discriminare. Gestul membrilor Sfatului Țării din 27 martie 1918 poate fi repetat, pentru aceasta e nevoie de o victorie zdrobitoare  a unioniștilor la alegerile parlamentare din acest an.

O.: Cum credeți, se conștientizează importanța geopolitică în privința reunificării?

A.G.:În România circa 80% din populație își dorește Unirea celor două state românești. În RM e nevoie de muncă asiduă și informare pro-Unire pentru a atinge 50+1%. Această misiune și-o asumă plenar Partidul Unități Naționale, în frunte cu Traian Băsescu.

O.: Societatea din Republica Moldova este pregătită să ceară un referendum pentru reunificare, cum credeți?

A.G.:Calea referendară nu este una corectă, din punctul meu de vedere. În 1940 rușii au venit cu tancurile fără referendum și alegeri. Bunicii mei nu au dorit să fie ocupați și expropriați, dar nu au fost întrebați. Părinții mei nu au dorit să le fie schimbată peste noapte disciplina limba română cu limba moldovenească în straie slave, dar nu au fost întrebați. Democrația reprezentativă, prin responsabilizarea elitelor în a lua decizii, este răspunsul la realizarea Unirii Republicii Moldova cu România. O majoritate unionistă în Parlamentul de la Chișinău va vota Unirea Republicii Moldova cu România. Votul în Parlamentul României nu seva lăsa așteptat.

O.: Dacă e să privim obiectiv lucrurile, atunci… când vedeți reunificarea celor două state?

A.G.:Eu privesc foarte obiectiv la totul ce se întâmplă în jur și ce îmi doresc să realizez. Unirea Republicii Moldova cu România este inevitabilă. Nici nu vă imaginați cât de repede va avea loc. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Vezi aici link-ul spre site-ul cu interviu

Ana Guțu: „Unirea celor două state românești devine o necesitate economică, securitară, socială, politică”

Primvicepreședintele Partidului Unității Naționale (PUN), Ana Guțu, a comunicat care sunt așteptările sale de la anul 2018, din punct de vedere al acțiunilor unioniste, informează Oficial.

„Anul 2018 este unul foarte important și responsabil în perspectiva alegerilor parlamentare din Republica Moldova. După 26 de ani de Independență, Republica Moldova a ajuns într-un impas instituțional și uman fără precedent. Oamenii pleacă de aici, tinerii nu-și mai concep viitorul într-un stat incert, o zonă gri impredictibilă, cu o precaritate economică și socială generalizată”, a precizat ea.

Prin urmare, Ana Guțu a vorbit despre rolul semnificativ al Unirii celor 2 state.

„Unirea celor două state românești, pentru mine și mulți intelectuali, fiind o revendicare istorică imperioasă (nu mai putem trăi după un pact încheiat de doi criminali – Hitler și Stalin), devine o necesitate economică, securitară, socială, politică. Cetățenii Republicii Moldova sunt din ce în ce mai convinși de faptul că Unirea reprezintă calea cea mai pragmatică și mai corectă pentru atingerea râvnitei stabilități și bunăstări. Iar pentru aceasta e nevoie ca ei să voteze corect – Partidul Unității Naționale în frunte cu Traian Băsescu, un lider politic credibil, care nu a mințit niciodată, care a luat decizii politice complicate, ce au asigurat ulterior progresul României. Doar Unirea Republicii Moldova cu România ne va reda demnitatea ca neam și ne va asigura prosperitatea într-un spațiu civilizațional european, alături de celelalte țări membre ale UE. Așa să ne ajute Dumnezeu”, a declarat Ana Guțu pentru Oficial.md.

Notă: Oficial.md cu ocazia sfârșitului de an 2017, dar și împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire – în 2018, a demarat un proiect cu privire la relația Republicii Moldova – România în atingerea idealului Unirii.

Mihaela Conovali 

Vezi aici link-ul spre site cu interviul

Pronosticul Anei Guțu: „În 2018 ca niciodată problema Unirii va zgudui societatea noastră”

Pentru Prim-vicepreședintele Partidului Unității Naționale (PUN), Ana Guțu, anul 2017 a fost unul plin de evenimente importante și frumoase atât în familie, cât și pe plan profesional.

Solicitată de CURENTUL, Ana Guțu ne-a făcut o retrospectivă personală a anului 2017.

„Anul 2017 a fost unul marcat de evenimente importante și frumoase în familie, va rămâne memorabil pentru noi ca părinți și pentru copiii noștri. Au existat și momente mai triste, împreună am făcut față tuturor încercărilor. Atunci când familia este unită e posibil să înfrunți greutăți, dar și să savurezi din plin clipele fericirii pământești. În plan profesional – am continuat activitatea de pedagog, formând și îndrumând tânăra generație, am publicat o monografie pe teme științifice, am participat la varii simpozioane științifice, mese rotunde, am negociat și realizat proiecte academice naționale și internaționale”, ne-a spus Ana Guțu.

Totodată, politiciana ne-a enumerat care au fost reușitele și eșecurile anului 2017.

„Pe lângă reușitele academice trebuie să menționez reușitele politice ale anului 2017 – fuziunea a două echipe partinice unioniste și lansarea Partidul Unități Naționale, în frunte cu Traian Băsescu. Demararea energică a turneului politic al lui Traian Băsescu prin localitățile Republicii Moldova este o altă reușită politică, una care a demonstrat fără echivoc cine este liderul cel mai credibil și cel mai iubit în Republica Moldova. La capitolul eșecuri voi trece pierderea competiției pentru președinția Agenției Universitare a Francofoniei în cadrul Adunării Generale de la Marrakech, Maroc”, ne-a spus ea.

Ana Guțu se așteaptă ca anul 2018 să fie unul corect pentru dezvoltarea curentului unionist în țară.

„Anul 2018 este unul important în plan politic – este anul alegerilor parlamentare în Republica Moldova, anul care va schimba radical scena politică de la noi și va repune pe făgașul corect evoluția istorică a acestui spațiu între Prut și Nistru. Mă refer, desigur, la accesul în parlamentul de la Chișinău a unui grup parlamentar unionist, care să dicteze formarea coaliției de guvernare, ba mai mult, care va pune pe ordinea zilei de o manieră fermă necesitatea Unirii Republicii Moldova cu România, ca unică posibilitatea de a mai salva ce ne rămâne din resursa umană de aici, aflată în derivă economică, securitară, spirituală. În 2018 ca niciodată problema Unirii va zgudui societatea noastră și o va trezi din hibernarea letargică întru binele tuturor”, a adăugat prim-vicepreședintele PUN.

Cristina Parfeni

Republicat din 27 decembrie 2017.

Vezi link-ul spre site cu interviul

SCRISOAREA UNUI SNOB BĂLȚEAN, PRETINS UNIONIST CU IFOSE PARIZIENE, CĂTRE UNIONIȘTII-NAȚIONALIȘTI (pamflet)

paris balti

(pamflet – reacție la scrisoarea lui Alexandr Baikalov сătre Traian Băsescu)

Acest pamflet eset inspirat din Scrisoarea lui Alexandr Baikalov către Traian Băsescu

Azi, după ce mi-am înfulecat croissant-ul franțuzesc cu un dublu espresso, care îmi amintește de vechile vremuri bălțene polietnice și multiculturale,  după ce am rătăcit inspirat prin faimoasele catacombe pariziene (voi, unioniștii-naționaliști habar nu aveți ce e asta), mă gândii eu așa că de la un timp încoace nu-mi mai priește  cafeaua din cauza voastră – a unioniștilor-naționaliști. Sunteți atât de sălbatici cu unionismul vostru naționalist, încât nu pot înțelege mai multe lucruri:

  1. Cum de îi considerați pe Ștefan cel Mare cel mai mare român, pe când el, Ștefan, era de fapt un internaționalist sadea – își luase de nevastă o ucraineancă frumoasă, apoi o bizantină. Asta cred că știți. Că nu vă mai întreb câți copii legitimi și câți bastarzi a avut Ludovic al XIV (șase copii legitimi și 17 bastarzi), hélas, voi, unioniștii-naționaliști nu vă ridicați la așa performanțe (mă refer la numărul de copii legitimi și bastarzi).
  2. Cum mai îndrăzniți să-i glorificați pe Brâncoveni, și să-i considerați martiri, punând la îndoială decizia Porții Otomane?! Voi, unioniști-naționaliști care știți că aveți pe teriotriul vostru o autonomie turcoidă? Ați cerut autorizarea bașcanului pentru așa ceva?! Cum puteți opina despre Unire, și chiar despre orice, fără aprobarea minorității turcoide creștinizate? Noi, bălțenii conectați cu istoria Franței (nos ancêtres les gaulois), știm că până și  regele Francois I, fiind întemnițat de Carol de Habsburg (Charles Quint), a cerut ajutor de la Sultanul Suleiman în 1526! Ei, voi, unioniștii-naționaliști de unde să o știți și pe asta?
  3. Cum vă trece prin capul vostru unionist-naționalist să desconsiderați minoritatea rusă, care e de veacuri în Basarabia, de veacuri v-a învățat ce să faceți, v-a ocupat, v-a deportat, v-a înfometat! Cum de îndrăzniți să-i cereți minorității ruse să se integreze, învățând limba, cultura și istoria română, când această minoritate este mesagerul Rusiei – o megațară, prietenă bună cu Franța și Parisul! Cel mai frumos pod peste Sena, podul Alexadru III, a fost construit în numele prieteniei franco-ruse, iar prima piatră a acestui pod au pus-o țarul Nicolae al II al Rusiei (ce-i drept, omorât tot de ruși) și de președintele Felix Faure (care a murit fericit în 1899 – fără a-i mai face dreptate sărmanului Dreyfus – la 58 de ani, în Palatul Elysee, în timpul unui singur act sexual cu o amantă, și nu e vorba de Cântăreața cheală, care tot un act are, v-am mai spus, că voi nu aveți de unde ști). Eu, mes frères, dacă sunt bălțean-parisian, mă delectez în civilizație, lumină, construcție (bine, nu chiar construcție de poduri peste Sena, dar tot construiesc și eu ceva) și mă minunez de ignoranța voastră, unioniștilor-naționaliști!
  4. Cum puteți promova atât de agresiv Unirea Republicii Moldova cu România, lăsați-o mai moale, avem atâtea minorități pe teritoriul Republicii Moldova! În 1918 Actul Unirii a fost votat de deputații Sfatului Țării cu un larg ”consens” minoritar, inclusiv bălțean, astfel, au votat împotriva Unirii Ștefan Balmez, bulgar; Arkadi Osmolovski, ucrainean, Mihail Starenkii, ucrainean; și s-au abținut de la votr Zaharia Bocșan, bălțean, Gheorghe Brinici, ucrainean, Vasil Kovali, ucrainean, Alexei Kulev, bulgar, Petar Kulcev, bulgar, Alexandr Gekulov, rus, Isac Gherman, evreu, Andrei Krupenski, ucrainean, Konstantin Iurco, ucrainean, Eugen Konigschatz, evreu, Teodor Kirilov, evreu,Ivan Krivorukov, rus, Samuel Lichtmann, evreu, Alexander von Loesch, german, Vladimir Linev, rus, Piotr Manițki, rus, Dimitri Maldor, bulgar, Hristo Misirkov, bulgar, Iacob Nagornak, ucrainean, Teodor Nikitiuc, ucrainean, Petre Poliatenciuk, ucrainean, Gheorghe Ponomarev, rus, Mihai Savenko, ucrainean, moise Slutski, evreu, Vladimir Țiganko, rus. Ei și ce dacă în Franța de azi există din punct de vedere juridic un singur popor – poporul francez și statisticile etnice nu sunt autorizate, Republica Moldova nu este Franța! Iarna nu-i ca vara! Republica Moldova este polietnică și multiculturală!  Până nu obțineți binecuvântarea minorităților, inclusiv a minorității bălțene, nici nu putem vorbi despre Unire! Jamais de la vie, naționaliștilor!
  5. Cum puteți voi, unioniștii-naționaliști, să cereți condamnarea negaționismului crimelor comuniste? Noi, francezii, putem condamna negaționismul, am și făcut-o, legiferând pedepsirea negaționismului genocidului armenesc de către turci, chiar dacă acea lege a fost declarată neconstituțională. Dar voi, unioniștii-naționaliști, nu sunteți în drept să cereți pedepsirea negaționismului crimelor comuniste! Cât de frumos era orașul Bălți pe timpul când bunica era medic-șef la spitalul de urgență, a făcut din el un adevărat Cochin sau Saint-Louis al Parisului (sunt niște spitale publice faimoase din Paris, vedeți că habar nu aveți nici de asta…).
  6. Cum îndrăzniți voi, istericilor, primitivilor, ignoranților de unioniști-naționaliști să confundați România lui Cuza cu România Anei Pauker?! Sunt două Românii diferite! Dar eu, ca unionist bălțean parizian sadea, rațional și liber gânditor, le iubesc pe ambele! Da, pe ambele Românii! Ele fac parte din ființa mea polietnică și multiculturală, deosebit de iluminată, eu nu sunt ca voi, niște consumiști execrabili, care vă complaceți în a vă parfuma cu  Channel Nr.5 cu iz nazist, prefer un Marlow de la Anais Biguine!
  7. Finalement, Unirea nu e de nasul vostru, dragi unioniști-naționaliști, de ea se vor ocupa snobii talentați ca mine, bălțeni stabiliți la Paris, cu ifose de nouvelle vague, la cigare a la Claude Chabrol în dinți, cu privirea visătoare a la Johnny Hallyday spre insula Saint-Barthelemy, unde vom poposi pentru eternitate după ce vom înfăptui Unirea, pragmatic și constructiv. Iar voi, unioniștilor-naționaliști, n-aveți decât să ne invidiați  – noi suntem tinerii de la Paris care învață la gât cravata cum se leagă nodul ș-apoi venim de fericim norodul cu chip isteț de oaie creață…vai, scrisei ca Nathalie Saraute, fără virgule și puncte, ce bine îmi iese, chit că seamănă cu versurile lui Eminescu. Ah da! Voi, unioniștilor-naționaliști, și pe Eminescu îl idolatrizați! Mai să uit, mai aveți un naționalist faimos, Grigore Vieru, și la el vă închinați!  Mereu cinstiți niște idoli, uitând de preceptele Bibliei, care, Biblia, este și ea o rezicere palidă a Thorei.
  8. Vive le suicide national! (Că de Eric Zemmour, omologul francez al neamțului Thilo Sarazin nici că să fi auzit, voi, ăștia care sunteți Pentru Unionism Naționalist, un fel de PUN). Vive Le Paris de Bălți! Et vive moi, qui vous parle de vive voix, si beau, si courtois (rien avoir avec Stéphane Courtois l’anticommuniste et non plus avec le trop anti-communiste Thierry Wolton). Bien à vous, à toutes les minorités, à la nation civique moldave, Alexander Baikalow, avec « K » de КПСС.

 

foto 1

TRAIAN BĂSESCU – TOT MAI PREZENT ÎN REPUBLICA MOLDOVA

foto 1 23456273_972935876179025_8687407245076162147_o

23467454_972934929512453_6394588808254063963_o 22255019_1903317256653041_8772158988287664991_o

FB_IMG_1510909117101 FB_IMG_1510909166298 FB_IMG_1510909140624

Traian Băsescu, președintele de onoare al Partidului Unități Naționale, intervine în forță în fenomenul politic din Republica Moldova. Întâlnirile dumnealui cu cetățenii au devenit o obișnuință și se pare că liderul politic de la București a pus pe gânduri cam toate partidele din RM, deoarece vor avea de înfruntat un politician extrem de puternic și, practic, imbatabil în materie de experiență politică.

Discursul unionist al lui Traian Băsescu este servit audienței de o manieră inedită – prin prisma experienței dumnealui de președinte al României în două mandate și, desigur, prin prisma intuiției politice a lui Traian Băsescu – omul care a obținut victorii în toate bătăliile politice, politicianul care a spus și a făcut lucruri nu neapărat populare, dar care lucruri au asigurat progresul României pe făgașul democratizării și prosperității.

După ce a umplut săli la Soroca, Ialoveni, Costești (I), la 12 noiembrie Traian Băsescu s-a întâlnit cu cetățenii din Cahul în incinta Casei de Cultură. La 15 noiemrbie Traian Băsescu a înmânat premiile câștigătorilor  celei de-a 15-ea ediții a Festivalului ”Două inimi gemene”. La 16 noiembrie Traian Băsescu a ținut o lecție publică în fața studenților și profesorilor ULIM cu tema ”Unirea Republicii Moldova – între ideal și necesitate strategică. La 17 octombrie Traian Băsescu s-a întâlnit cu primarii din RM în cadrul Congresului Autorităților Publice Locale. Tot la 17 noiembrie Traian Băsescu s-a întâlnit cu cetățenii orașului Cimișlia, în incinta casei de Cultură.

Determinarea cu care Traian Băsescu s-a angajat în promovarea mesajului unionist – cu cifre concrete, date statistice și analize pertinente – își face efectul. Niciun politician de talie europeană precum este Traian Băsescu, până în prezent nu a îndrăznit să pună pe tapet de o manieră tranșantă, deschisă și hotărâtă problema unirii celor două state românești.

Traian Băsescu a ales să le vorbească personal oamenilor, insistând că aparițiile la televiziuni nici pe departe nu sunt suficiente pentru a le comunica cetățenilor adevăruri despre Unire.

Marșul triumfal al mesajului unionist a devenit posibil grație implicării plenare în politica din RM a talentatului politician Traian Băsescu. Ne așteaptă anul 2018 – un an de cotitură, în care cetățenii RM vor trebui să-și ia sorata în mâini și să spună un ”Da” ferm Unirii celor două state românești.

Întâlnirea lui Traian Băsescu la Cahul, 12 noiembrie 2017 

Întâlnirea cu Traian Băsescu la Soroca, 7 octombrie, 2017

Traian Băsescu la festivalul ”Două Inimi Gemene” 15 noiembrie, 2017

Traian Băsescu laemisiunea ”Moldova în direct”, 16 noiembrie, 2017

 

 

 

 

Page 1 of 89

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén