Category: politic (Page 1 of 42)

Drapel copy

NUMĂRATUL LA MOLDOVENI SAU ISTORIA UNUI RECENSĂMÂNT

După trei ani de chinuri ale facerii ne-am învrednicit în sfârșit și cu niște cifre deocheate, prezentate de Biroul Național de Statistică.

Nu știu dacă mai există state care-și numără cetățenii timp de trei ani, în era smartfoanelor și internetului. Vicierea datelor prezentate de BNS la 31 martie 2017 este ca și demonstrată, după scurgerea de informații de la finele anului 2014, care nu seamănă deloc cu ceea ce a prezentat BNS azi. Vom aminti că BNS la acea vreme era controlat partinic de PLDM. Astăzi BNS este controlat partinic de PD. De ce Filat nu a dorit să facă publice datele recensământului în 2014? S-a speriat de cifra prea mare de cetățeni care se identificau drept români? S-a speriat de creșterea opțiunii unioniste? Cert este că PD a preluat aceste temeri și a dat vina pe incompetența instituțională a BNS din cauza căreia nu au fost publicate la timp datele. În același timp, nici PD nu s-a dovedit a fi mai breaz, în loc să invalideze întreg procesul de colectare a anchetelor, să investigheze gestionarea banilor europeni alocați pentru recensământ, PD a preferat să ”deseneze” și el datele, să le măsluiască, pentru a-i liniști pe găgăuzi, care nu-și iubesc propria limbă și o preferă pe cea rusă, pe politicienii-stataliști – guvernarea și opoziția, că veacul RM este unul lung și promițător, că cetățenii sunt turmentați și nu știu cine sunt și ce limbă vorbesc.

Cam acesta a fost scopul vicierii datelor recensământului, unul și mai beteag decât cel din 2004.  Astfel reiese că găgăuzi în 2014 sunt mai mulți decât în 2004, pe când noi știm că satele găgăuze sunt pustii, femeile plecate în Turcia la munci ingrate. Dacă  în RM sunt mai tot atâția găgăuzi (4,6%) cât români (7%), și mai mulți găgăuzi decât ruși (4,1%), de ce toată Republica Moldova e invadată de canale TV și publicații rusești dar nu turcești? Și în general, ce caută instituțiile media de limbă rusă într-un stat unde 82% sunt română și unde se vorbește majoritar limba română? Că unii o numesc ”moldovenească” –  astă e alt subiect, sărăcia spirituală e un vestigiu mai vechi între Prut și Nistru.

Mai nou, constatăm că în Republica Moldova locuiesc mai puțin de 3 mln de cetățeni, iar în registrul votanților pentru alegerile prezidențiale din 2016 au fost incluși peste 3 mln 200 mi cetățeni.

Falimentul statului artificial pe nume Republica Moldova este demonstrat inclusiv prin acest recensământ al populației din 2014 – un stat care nu este capabil să-și numere cetățenii, cum poate asigura o viață și o securitate decentă pentru ei?

***

DREAPTA DESPRE DATELE RECENSĂMÂNTULUI DIN 20014

Partidul unionist Dreapta consideră că datele prezentate de BNS cu privire la recensământul cetățenilor și locuințelor nu sunt credibile din mai multe motive:

  1. Colectarea datelor de către recenzori a fost efectuată cu grave încălcări, inclusiv completarea anchetelor cu creionul și la telefon (informații parvenite din mărturii multiple).
  2. Formularea întrebărilor din anchete a fost vicioasă, iar recenzorii au fost insuficient instruiți.
  3. Datele au fost prezentate cu întârziere, procesul de analiză fiind tărăgănat și realizat de colective de oameni diferite, din cauza concedierilor multiple și lipsei de suporturi logistice suficiente pentru a efectua trierea corectă a anchetelor.

 

În legătură cu prezentarea datelor incoerente de către BNS, mai cu seamă referitor la situația lingvistică și identitară din RM, date ce intră în flagrantă contradicție și cu registrul votanților din Republica Moldova, partidul unionist Dreapta își exprimă totalul dezacord cu rezultatele recensământului din 2014 anunțate de BNS trei ani mai târziu și solicită demararea unei anchete administrative pe marginea gestionării fondurilor europene alocate pentru petrecerea recensământului și  a fraudelor admise în procesul de colectare și procesare a anchetelor. De asemenea, Dreapta nu are încredere în capacitatea instituțională și logistică a BNS, considerând că este necesar de a recurge la ajutorul instituțiilor internaționale specializate în organizarea unui recensământ.

 

 

 

20170327_175229

99 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA – DECLARAȚIA PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA

20170327_1752291 4 2 3

La 27 martie 2017 partidul unionist Dreapta a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a dat citire Declarației cu ocazia aniversării a 99 de ani de la votarea Unirii Basarbiei cu România de către Sfatul Țării. După conferința de presă membrii partidului au organizat un tren automobilistic cu tricoloare și drapele ale partidului prin Chișinău.

Declarație cu prilejul aniversăriia 99 de ani de la votarea de către Sfatul Țării a Unirii Basarabiei cu România

La 27 martie 1918 Sfatul Țării – structura legislativă a Basarabiei din acea vreme, a votat în favoarea Unirii Basarabiei cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României.

Conferinţa de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920 România a semnat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia care prevedea: “Considerând că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populaţiunea Basarabiei a manifestat dorinţa de a vedea Basarabia unită cu România”, părţile contractante recunoşteau “suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, cuprins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului de la gura sa până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina şi Basarabia, şi acest hotar”.

Au urmat 22 de ani de modernizare fără precedent a Basarabiei, teritoriu supus deznaționalizării pe parcursul secolului XIX de către Rusia țaristă. Timp de 22 de ani în Basarabia României Mari au fost deschise circa 3 000 de instituții școlare de limbă română, au fost inaugurate bănci, au fost construite poduri, trei aeroporturi, au fost modernizate infrastructurile feroviare și drumurile. Instituțiile culturale românești au prins viață în Basarabia și au devenit veritabile forjerii de noi talente literare și artistice.

Menționăm că Unirea Basarabiei cu România, prin actul votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, constituie un eveniment epocal al secolului XX pentru națiunea română. Importanța votului Sfatului Țării este amplificată prin responsabilitatea și maturitatea politică, de care au dat dovadă generația de politicieni Pantelimon Halippa, Elena Alistar, Ion Inculeț, Daniel Ciugureanu și alți înaintași. Ei nu s-au gândit la funcții și beneficii materiale, ei au decis binele comun pentru cetățenii Basarabiei, ei s-au situat deasupra oricăror interese meschine de moment. Ei au făcut istorie și s-au acoperit de glorie eternă.

Azi, când celebrăm cea de-a 99-a aniversare de la votarea Actului Unirii Basarabiei cu România, a venit timpul să ne întrebăm, unde a ajuns o parte din teritoriul Basarabiei, pe nume Republica Moldova? Răspunsul îl cunoaștem cu toții – Republica Moldova, dorind să fie stat independent, a demonstrat cu lux de amănunte că nu este posibil să construiești o entitate statală pe loc viran, un teren minat de vestigii sovieto-comuniste, cu elite politice educate în stilul apucăturilor hoțești-kolhoznice. Republica Moldova a atins limitele existenței sale administrative și instituționale. Cu frontieră estică necontrolată, cu pericolul unui război de agresiune din partea secesioniștilor de la Tiraspol ajutați de Rusia, cu o corupție generalizată, o justiție ghidată din sediile partidelor politice, cu o viteză cosmică de depopulare a localităților –   Republica Moldova lunecă in jos pe o pantă periculoasă fără posibilitate de a reveni la normalitate.

Contextul regional este generator de instabilitate. În condițiile când țările sunt pe cale de a reevalua locul lor în varii structuri internaționale, menirea lor existențială, a venit timpul pentru națiunea română să-și decidă proiectul de Țară. Iar acest proiect de Țară este unirea Republicii Moldova cu România.

Celebrarea zilei de 27 martie ca zi a Unirii Basarabiei cu România la București, votată în unanimitate de Parlamentul României, este un lucru important. Ar fi fost bine ca și Chișinăul să aibă aceeași sărbătoare atât la 27 martie, cât și la 1 decembrie.

Sărbătorirea datelor istorice este importantă, totuși, reunirea Republicii Moldova cu România înseamnă, în primul rând, poduri peste Prut, investiții românești în Republica Moldova, salarii și pensii la nivelul celor din România, bunăstare, securitate pentru toți cetățenii fără nicio discriminare.

Lui Dodon și adversarilor Unirii le spunem că, de fapt, Unirea, a început, a început cu investițiile și ajutoarele de sute de milioane de euro din partea României, bani care au mers la modernizarea infrastructurilor, instituțiilor, ba chiar la plata pensiilor și salariilor, căci fără cele 150 milioane  de euro astăzi și Dodon, și deputații săi socialiști de rând cu alții din parlament, ar sta fără salarii. Considerăm că este o lașitate din partea guvernanților să ceară ajutoare de la frații de peste Prut, să rostească metafore frumoase la ședințele comune ale guvernelor, dar să nu pună pe tapet direct, fără ocolișuri, problema Unirii. Dorința de a păstra statul pe nume Republica Moldova este strâns legată de funcții, pe care actualii lideri politici, sau chiar și cei care râvnesc la putere, și le doresc cu un singur scop: să controleze și să prade puținul ce a mai rămas din populația Republicii Moldova.

Astăzi a face politică în Republica Moldova, politică adevărată – înseamnă să revendici Unirea Republicii Moldova cu România. Orice alt proiect politic după 25 de ani de fiasco nu este decât deșertăciune, vanitate.

Cetățenii trebuie să înțeleagă odată și definitiv că nu plecarea din acest teritoriu este o ultimă soluție pentru salvarea lor, ci scoaterea hotarului de pe Prut. Dacă elitele din 1991 nu au avut curajul să o facă, a venit timpul să decidem noi, nu alții în locul nostru, ce este mai bine pentru familiile noastre.

Revenirea Republicii Moldova la trupul Țării noastre România este mântuirea noastră, mântuirea prin Unire, mântuirea prin scăparea de corupție politică, Unirea va aduce stabilitate și prosperitate pe această palmă obosită de pământ, unde numai fericire nu a mai fost de la 1940 încoace.

Partidul unionist Dreapta aduce sincere și calde felicitări tuturor românilor de pe ambele maluri ale Prutului cu ocazia celei de-a 99 aniversări de la votarea Unirii Basarabiei cu România de către Sfatul Țării și lansează un apel de unitate către partidele unioniste pentru constituirea unui pol unionist puternic din perspectiva alegerilor parlamentare din 2018. Parlamentul din 2018 trebuie să devină Parlamentul Unirii, Parlamentul care va vota Unirea Republicii Moldova cu România.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

 

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

27.03.2017

 

PARTIDUL UNIONIST DREAPTA NU SUSȚINE PROIECTUL DE LEGE PENTRU INTRODUCEREA SISTEMULUI UNINOMINAL DE VOT LA ALEGERILE PARLAMENTARE

Comunicat de presă

 

Partidul unionist Dreapta este îngrijorat de proiectul de lege pentru amendarea Codului electoral în vederea introducerii sistemului uninominal de vot. Schimbarea sistemului proportional pe unul majoritar nu poate fi efectuată fără o abordare complexă: amendarea Constituției RM și reforma teritorial-administrativă. Or, proiectul propus de PD este unul absolut nedefinitivat, se bazează pe idei populiste și, de fapt, distrage atenția cetățenilor de la problemele societale de anvergură: combaterea corupției, restituirea miliardului furat, reformarea justiției, atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă etc. Proiectul are următoarele lacune:

  1. Organizarea alegerilor într-un singur tur de scrutin este discriminatorie – conform acestei modificări, candidații care se vor plasa pe locul doi la primul tur de scrutin, și care ar putea cumula susținerea în turul doi din partea altor candidați, nu vor avea posibilitatea să demonstreze acest fapt și, deci nu vor accede în parlament. Anume din această cauză unioniștii riscă să nu ajungă în parlament, ei nefiind repartizați proporțional și compact din punct de vedere teritorial. Iată de ce ar fi fost mai binevenită experiența Franței, unde la alegerile deputaților pe circumscripții este prevăzut al doilea tur de scrutin cu participare a primilor doi clasați, iar în unele cazuri, când al treilea clasat acumulează 15%, au loc alegeri trilaterale.
  2. Reprezentativitatea deputaților aleși este contestabilă – în condițiile corupției generalizate nu este greu de presupus cine va accede în parament – vor fi baronii locali, care controlează politic serviciile instituțiile bugetare deconcentrate.
  3. Alegerea a celor 101 deputați pe circumscripții creează falsa iluzie că deputații se vor ocupa de problemele locale ale cetățenilor. Pentru soluționarea problemelor locale există autoritățile publice locale, responsabile de infrastructură, servicii comunitare etc. Iar deputații aleși, oricum vor fi exponenții unui partid politic, vor constitui fracțiuni parlamentare și vor fi subiecți de corupere pentru constituirea-reconstituirea majorității parlamentare.
  4. Nu este deloc clară situația în care RM nu controlează teritoriul separatist din stânga Nistrului, iar fotoliile de deputați pentru circumscripțiile de acolo vor rămâne vacante.
  5. Nu există echitate în ceea ce privește votul în diasporă. Se creează impresia că autorii proiectului vor să reducă la minim rolul acesteia în votarea componenței viitorului parlament, oferind, la prima vedere, mandate separate pentru diasporă, dar în realitate limitând accesul la vot prin procedura de înregistrare prealabilă – procedură greoaie și anevoioasă.
  6. Introducerea sistemului uninominal de 100% va periclita procesul decizional parlamentar, care trebuie să se bazeze pe doctrine și politici publice coerente, să asigure interesul cetățenilor la nivel național, și nu să decurgă din necesitățile locale înguste – tărâm de activitate pentru administrația publică locală.
  7. Posibilitatea revocării deputatului este formulată foarte evaziv și este interpretabilă. Este lesne de presupus că niciun deputat ales pe circumscripții nu va fi rechemat. Practica statelor din regiune o demonstrează foarte elocvent.

În concluzie, proiectul cu privire la amendarea Codului electoral pentru introducerea sistemului uninominal la alegerile parlamentare este unul populist, defectuos, elaborat în grabă,  fără reforme sistemice precum ar fi cea constituțională și teritorial-administrativă.

Partidul unionist Dreapta este împotriva adoptării acestui proiect de lege și consideră că nici sistemul uninominal 100%, nici cel mixt – 50% pe circumscripții și 50% pe listele de partid-  nu este binevenit în condițiile Republicii Moldova, deoarece acest sistem de vot obstrucționează accederea unioniștilor în parlamentul Republicii Moldova și, prin urmare, îngrădește dreptul unioniștilor de a fi reprezentați în forul legislativ.

 

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

15.03.2017

 

foto 27.02.2017

POZIȚIA PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA REFERITOR LA SOLUȚIONAREA  DIFERENDULUI   TRANSNISTREAN  

 

                                      DECLARAȚIE

 Partidul unionist Dreapta vine cu viziunea sa asupra problemei conflictului înghețat din stânga Nistrului, considerând că problema așa zisei Transnistria trebuie înţeleasă într-un context mai larg şi într-o perspectivă mai generală decât cea a statului Republica Moldova din prezent.

Evenimentele secolului XX ne permit să concluzionăm că teritoriul din stânga Nistrului a fost folosit de statul sovietic pentru a separa regiunea dintre Nistru şi Prut de restul teritoriului României. Statul actual Republica Moldova se plasează într-o continuitate istorică faţă de Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, înfiinţată în 1924 pe malul stâng al Nistrului. Faza următoare de evoluţie a formaţiunii statale, create în mod arbitrar de sovietici în 1924, a fost Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, în care zona din stânga Nistrului nu avea un statut aparte din punct de vedere legal, însă, neoficial, domina prin reprezentanții săi politici la Chișinău.

Astfel, partidul unionist Dreapta consideră că Republica Moldova de astăzi, ca stat, este o emanaţie a zonei profund sovietizate şi rusificate din stânga Nistrului, o regiune care ne-a devenit demult străină şi care nu aderă, prin locuitorii ei, la valorile împărtășite pe malul drept al Nistrului. Dintr-o perspectivă statalistă radicală, promovată de cercurile pro-ruse de la Chișinău, inclusiv președinția actuală a Republicii Moldova, teritoriul ocupat din stânga Nistrului trebuie reintegrat cu Republica Moldova. Această mult-râvnită reintegrare presupune cedări, inclusiv în materie de politici culturale-identitare, care s-ar schimba radical.

Pe parcursul anilor au fost diverse tentative de soluţionare a conflictului transnistrean: semnarea unui Tratat în care Republica Moldova şi Transnistria erau părţi egale în edificarea unui stat comun, iniţiativa guvernării comuniste de federalizare asimetrică, planul Kozak, propunerea societății civile privind Strategia 3D, adoptarea Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului din 2005, internaţionalizarea procesului de negocieri şi instituirea formatului 5+2, au existat planuri de rezolvare a conflictului propuse de OSCE, Kiev, Transnistria, au fost exercitate  presiuni prin introducerea noilor reguli vamale etc., pe ambele maluri ale Nistrului au fost schimbate conducerile.

Aceste acţiuni, dar și nerespectarea de către Federaţia Rusă a multor acorduri şi rezoluţii ale organismelor internaţionale de retragere a armatei ruse din stânga Nistrului au dus la dezvoltarea paralelă a Republicii Moldova şi Transnistriei prin experienţe de confruntare şi nu de colaborare.

Toate  incongruențele economice, politice și sociale induc ideea, că există prea mulți beneficiari ai perpetuării status quo-ului zonei secesioniste din stânga Nistrului. Cert este că ideea recuperării teritoriului secesionist ţine în captivitate  cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului, iar diferendul va rămâne înghețat pentru o perioadă foarte îndelungată.

In eventualitatea reincorporării zonei din stânga Nistrului Republica Moldova va fi ”transnistrizată” și va cădea pentru totdeauna de pe harta vestului european, sucombând în haosul neo-imperialismului rus, aducător de războaie, hoții și sclavie națională.

Argumentele expuse mai sus induc la concluzia că diferendul înghețat din stânga Nistrului nu va fi soluționat în termen scurt, mediu sau lung, iar dorința politică de a recupera controlul asupra teritoriului din stânga Nistrului ascunde intenția de a împiedica cu orice preț unirea Republicii Moldova cu România și ancorarea de facto a Republicii Moldova în spațiul euroatlantic. Evenimentele se precipită și se aud din ce în ce mai multe voci precum că a venit vremea acordării unui statut special zonei separatiste din stânga Nistrului.

 În aceste condiții partidul unionist Dreapta atenționează cetățenii Republicii Moldova și opinia internațională, că orice tentativă de a acorda un statut politic special zonei secesioniste din stânga Nistrului, propusă și acceptată în cadrul formatului 5+2, conține riscul iminent al transnistrizării Republicii Moldova și excluderii pentru totdeauna a Republicii Moldova de pe orbita parcursului său euroatlantic.

Ținând cont de conjunctura regională și internațională creată,  Partidul unionist Dreapta cere puterii oficiale de la Chișinău să întreprindă următoarele diligențe:

  1. Înghețarea negocierilor în formatul actual 5+2 pe problema acordării unui statut special raioanelor din stânga Nistrului și reincorporării lor în componența Republicii Moldova.
  2. Securizarea administrativă pe Nistru prin instalarea punctelor de control aparținând autorităților constituționale ale Republicii Moldova, cu demarcarea clară a teritoriului controlat constituțional de Republica Moldova. Asigurarea ulterioară a liberei circulații a cetățenilor Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului.   După finalizarea acestor operațiuni, participarea Republicii Moldova la formatul 5+2 devine inutilă și trebuie încheiată.
  3. Constituirea unui fond de sprijin financiar (fonduri speciale atât din bugetul public al Republicii Moldova, cât și din fonduri internaționale) pentru procurarea de locuințe pentru cetățenii din stânga Nistrului, care vor dori să se transfere cu traiul în partea dreaptă a Nistrului, pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova.
  4. Urgentarea procesului de conectare energetică a Republicii Moldova (gaz şi energie electrică) la sistemul energetic din Romania pentru a rupe definitiv dependența de energia electrică produsă de centrala de la Cuciurgani, solicitând în acest sens sprijin financiar extern (pană la finele anului 2018).

 Partidul unionist Dreapta consideră că adevărata soluționare a diferendului din zona secesionistă din stânga Nistrului constă în rezolvarea problemelor oamenilor, cu asigurarea securității lor economice, sociale, cu respectarea strictă a drepturilor omului tuturor cetățenilor, utilizând instrumentarul democratic național și internațional.

Partidul unionist Dreapta este sigur de faptul că o astfel de abordare va aduce claritate și va pune punct celor 25 de ani de tatonări inutile în speranța de a găsi o soluție viabilă conflictului înghețat de pe Nistru.

Partidul unionist Dreapta cheamă parlamentul, guvernul, organizațiile non-guvernamentale, instituțiile media, ambasadele acreditate în republica Moldova, să pună în dezbatere publică necesitatea tranșării diferendului transnistrean într-o atmosferă calmă, pacifică, rațională – în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Chișinău

25 februarie 2017

16266202_10210578153382698_263742496172868092_n

DE ZIUA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE – LECȚIE DE ISTORIE A ROMÂNILOR PENTRU IGOR DODON & Co: UNIREA ESTE INEVITABILĂ

În preajma sărbătoriri celor 158 de ani de la Unirea Principatelor Române, care a fost făurită de Alexandru Ioan Cuza, mare domnitor și om de stat român, partidul unionist Dreapta și-a lărgit rândurile cu noi membri activi.  La 24 ianuarie partidul unionist Dreapta a comemorat aniversarea a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române la Iași și la Chișinău. O delegație a echipei de tineret în frunte cu Maxim Guțu, vicepreședintele partidului, s-a deplasat la Iași, unde a participat la acțiunile culturale prilejuite de celebrarea Unirii Principatelor Române și a depus flori la monumentul domnitorului Unirii Alexandru Ioan Cuza. La Chișinău membrii și simpatizanții partidului unionist Dreapta au depus flori la bustul lui Alexandru Ioan Cuza.

În aceste zile de maximă intensitate pentru toți românii, președintele celui de-al doilea stat românesc Republica Moldova, Igor Dodon, a întrunit o comisie de autoproclamați istorici pentru a deturna istoria noastră adevărată – pentru a o rescrie și a o împestrița cu minciuni ideologice de tristă pomină.

Partidul unionist Dreapta îl atenționează pe Igor Dodon despre ireversibilitatea și perenitatea Unirii națiunii române și îi amintește, că cei ca dânsul, care merg împotriva firii unui neam istoricește constituit precum e neamul românesc, sunt striviți de roata istoriei pentru a se alege praf din ei. Historia est magistra vitae, spuneau romanii. Cine atentează la istoria unui neam pentru a o deturna de pe făgașul adevărului este condamnat de posteritate la blam și uitare.

Noi suntem români și punctum, iar handicapul unui președinte deznaționalizat, ales democratic de o majoritate populară prin vot direct într-un stat artificial creat precum e Republica Moldova, denotă handicapul identitar atât al președintelui, cât și al celor care l-au ales.

Sarcina tuturor unioniștilor din Republica Moldova este să contribuim la depășirea handicapului identitar prin trezirea conștiinței de sine românești în inimele și sufletele tuturor cetățenilor. Așa să ne ajute Dumnezeu!

20170124_145951 20170124_145837  20170124_150208 16266202_10210578153382698_263742496172868092_n

16114560_10210578155822759_2636855650968586000_n 16265263_10210578155022739_2611077497690317912_n 16114127_10210578158422824_5457700827058179415_n 20170124_150243

20170122_115145 20170122_120614 20170122_122123 20170124_150148

Drapel copy

PARTIDUL UNIONIST DREAPTA CONDAMNĂ DECRETUL LUI IGOR DODON PRIVIND RETRAGEREA CETĂȚENIEI RM LUI TRAIAN BĂSESCU

PARTIDUL UNIONIST DREAPTA CONDAMNĂ DECRETUL LUI IGOR DODON REFERITOR LA RETRAGEREA CETĂȚENIEI REPUBLICII MOLDOVA LUI TRAIAN BĂSESCU

 Comunicat de presă

 Partidul unionist Dreapta este indignat de gestul președintelui Republicii Moldova Igor Dodon, care a semnat decretul cu privire la retragerea cetățeniei Republicii Moldova lui Traian Băsescu. Igor Dodon motivează acțiunea sa prin faptul că Traian Băsescu ar fi încălcat Constituția Republicii Moldova prin declarațiile sale unioniste.

 

Igor Dodon de unul singur, fiind deja ales în fotoliul de președinte al Republicii Moldova, a comis mai multe acțiuni anticonstituționale – a sfidat limba oficială a Republicii Moldova – limba română,  a încurajat separatismul de dincolo de Nistru prin felicitarea adresată liderului secesionist de la Tiraspol, a ofensat Uniunea Europeană prin profanarea simbolurilor UE la care Republica Moldova este stat asociat. Amintim că în conformitate cu Hotărârea Curții Constituționale a Republicii Moldova Nr. 24  din  09.10.2014 ”În sensul Declaraţiei de Independenţă şi articolului 1 din Constituţie, orientarea spre spaţiul valoric democratic european este un element definitoriu al identităţii constituţionale a Republicii Moldova.”

 

În același timp, la 23 decembrie 2016 Igor Dodon a jurat cu mâna pe Constituția Republicii Moldova în versiunea sa completată cu textul Declarației de Independență – în care este sunt stipulate următoarele adevăruri:

 

” LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia” prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991

 

SUBLINIIND că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcînd chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat la 2 august 1940 „Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale”, iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucraineană şi R.S.S. Moldovenească”, acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la U.R.S.S

 

Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale.”

 

Partidul unionist Dreapta îi amintește lui Igor Dodon că unionismul este un curent de opinie legal pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta fiind stabilit și de hotărârea Curții de Apel Chișinău în 2010, și confirmat prin menținerea deciziei Curții Supreme de Justiție în 2012.

 

Mai mult, înregistrarea la 30 martie 2016 a partidului politic Dreapta, cu statut și program politic unionist,  de către Ministerul Justiției din Republica Moldova confirmă legalitatea curentului de opinie unionist pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Partidul unionist Dreapta încurajează avocații domnului Traina Băsescu să atace cât mai curând decretul lui Igor Dodon  în instanțele de judecată pentru ca acesta să fie abrogat.

 

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

03.01.2017

 

Page 1 of 42

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén