Category: opinii (Page 1 of 25)

MASA ROTUNDĂ „SCHIMBAREA SISTEMULUI ELECTORAL DIN RM”: PRO ȘI CONTRA

La 8 aprilie 2017 Ana Guțu a participat la masa rotundă ”Schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova: Pro și Contra”, organizată de fundațiile germane Konrad Adenauer și Friedrich Ebert. În cadrul mesei rotunde Ana Guțu a vorbit despre pericolul non-accederii unioniștilor în parlament prin sistemul de vot uninominal în 2018.

Amintesc că partidul unionist Dreapta s-a pronunțat împotriva sistemului de vot majoritar, deoarece acesta nu va fi suficient de reprezentativ (practic cu 3000 de voturi candidatul poate deveni deputat), va presupune cheltuieli de sute de ori mai mari pentru campanie, și deci, posibilități de corupere și monitorizare insuficientă a campaniei electorale de către CEC, pune în pericol instituția partidului politic, lipsește diaspora de un vot masiv și capabil să influențeze procesul decizional politic (3-4 mandate nici pe departe nu vor rezolva problemele diasporei), va aduce în parlament baronii locali, și, cel mai grav, sistemul de vot uninominal va lipsi unioniștii de posibilitatea de a fi reprezentați politic. 

 

Drapel copy

NUMĂRATUL LA MOLDOVENI SAU ISTORIA UNUI RECENSĂMÂNT

După trei ani de chinuri ale facerii ne-am învrednicit în sfârșit și cu niște cifre deocheate, prezentate de Biroul Național de Statistică.

Nu știu dacă mai există state care-și numără cetățenii timp de trei ani, în era smartfoanelor și internetului. Vicierea datelor prezentate de BNS la 31 martie 2017 este ca și demonstrată, după scurgerea de informații de la finele anului 2014, care nu seamănă deloc cu ceea ce a prezentat BNS azi. Vom aminti că BNS la acea vreme era controlat partinic de PLDM. Astăzi BNS este controlat partinic de PD. De ce Filat nu a dorit să facă publice datele recensământului în 2014? S-a speriat de cifra prea mare de cetățeni care se identificau drept români? S-a speriat de creșterea opțiunii unioniste? Cert este că PD a preluat aceste temeri și a dat vina pe incompetența instituțională a BNS din cauza căreia nu au fost publicate la timp datele. În același timp, nici PD nu s-a dovedit a fi mai breaz, în loc să invalideze întreg procesul de colectare a anchetelor, să investigheze gestionarea banilor europeni alocați pentru recensământ, PD a preferat să ”deseneze” și el datele, să le măsluiască, pentru a-i liniști pe găgăuzi, care nu-și iubesc propria limbă și o preferă pe cea rusă, pe politicienii-stataliști – guvernarea și opoziția, că veacul RM este unul lung și promițător, că cetățenii sunt turmentați și nu știu cine sunt și ce limbă vorbesc.

Cam acesta a fost scopul vicierii datelor recensământului, unul și mai beteag decât cel din 2004.  Astfel reiese că găgăuzi în 2014 sunt mai mulți decât în 2004, pe când noi știm că satele găgăuze sunt pustii, femeile plecate în Turcia la munci ingrate. Dacă  în RM sunt mai tot atâția găgăuzi (4,6%) cât români (7%), și mai mulți găgăuzi decât ruși (4,1%), de ce toată Republica Moldova e invadată de canale TV și publicații rusești dar nu turcești? Și în general, ce caută instituțiile media de limbă rusă într-un stat unde 82% sunt română și unde se vorbește majoritar limba română? Că unii o numesc ”moldovenească” –  astă e alt subiect, sărăcia spirituală e un vestigiu mai vechi între Prut și Nistru.

Mai nou, constatăm că în Republica Moldova locuiesc mai puțin de 3 mln de cetățeni, iar în registrul votanților pentru alegerile prezidențiale din 2016 au fost incluși peste 3 mln 200 mi cetățeni.

Falimentul statului artificial pe nume Republica Moldova este demonstrat inclusiv prin acest recensământ al populației din 2014 – un stat care nu este capabil să-și numere cetățenii, cum poate asigura o viață și o securitate decentă pentru ei?

***

DREAPTA DESPRE DATELE RECENSĂMÂNTULUI DIN 20014

Partidul unionist Dreapta consideră că datele prezentate de BNS cu privire la recensământul cetățenilor și locuințelor nu sunt credibile din mai multe motive:

  1. Colectarea datelor de către recenzori a fost efectuată cu grave încălcări, inclusiv completarea anchetelor cu creionul și la telefon (informații parvenite din mărturii multiple).
  2. Formularea întrebărilor din anchete a fost vicioasă, iar recenzorii au fost insuficient instruiți.
  3. Datele au fost prezentate cu întârziere, procesul de analiză fiind tărăgănat și realizat de colective de oameni diferite, din cauza concedierilor multiple și lipsei de suporturi logistice suficiente pentru a efectua trierea corectă a anchetelor.

 

În legătură cu prezentarea datelor incoerente de către BNS, mai cu seamă referitor la situația lingvistică și identitară din RM, date ce intră în flagrantă contradicție și cu registrul votanților din Republica Moldova, partidul unionist Dreapta își exprimă totalul dezacord cu rezultatele recensământului din 2014 anunțate de BNS trei ani mai târziu și solicită demararea unei anchete administrative pe marginea gestionării fondurilor europene alocate pentru petrecerea recensământului și  a fraudelor admise în procesul de colectare și procesare a anchetelor. De asemenea, Dreapta nu are încredere în capacitatea instituțională și logistică a BNS, considerând că este necesar de a recurge la ajutorul instituțiilor internaționale specializate în organizarea unui recensământ.

 

 

 

PARTIDUL UNIONIST DREAPTA ÎL ACUZĂ PE IGOR DODON DE TRĂDARE DE PATRIE

Comunicat de presă

 Partidul unionist Dreapta este indignat de comportamentul anticonstituțional al lui Igor Dodon, de care a dat dovadă de la investirea sa în funcție. Declarațiile și acțiunile sale denotă o iresponsabilitate crasă vizavi de funcția pe care o ocupă.

Acțiunea sa de ultimă oră, și anume, invitarea la Chișinău a liderului enclavei separatiste din stânga Nistrului Krasnoselskii, exponentul intereselor Moscovei, în condițiile în care teritoriul secesionist nu este controlat de administrația oficială de la Chișinău, constituie nu doar o sfidare obraznică a demnității noastre naționale, ci un act de trădare de patrie, pentru care Igor Dodon trebuie să fie tras la răspundere penală în conformitate cu articolul 337, Trădarea de Patrie, al Codului Penal:

(1) Trădarea de Patrie, adică fapta săvârşită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova, se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.

Partidul unionist Dreapta cheamă organele abilitate ale Republicii Moldova – SIS, Procuratura generală – să se autosesizeze și să pornească o anchetă penală împotriva lui Igor Dodon, urmând să-i fie ridicată imunitatea și să fie declanșată procedura de destituire a lui Igor Dodon din funcția de președinte al Republicii Moldova.

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

24.03.2017

PARTIDUL UNIONIST DREAPTA NU SUSȚINE PROIECTUL DE LEGE PENTRU INTRODUCEREA SISTEMULUI UNINOMINAL DE VOT LA ALEGERILE PARLAMENTARE

Comunicat de presă

 

Partidul unionist Dreapta este îngrijorat de proiectul de lege pentru amendarea Codului electoral în vederea introducerii sistemului uninominal de vot. Schimbarea sistemului proportional pe unul majoritar nu poate fi efectuată fără o abordare complexă: amendarea Constituției RM și reforma teritorial-administrativă. Or, proiectul propus de PD este unul absolut nedefinitivat, se bazează pe idei populiste și, de fapt, distrage atenția cetățenilor de la problemele societale de anvergură: combaterea corupției, restituirea miliardului furat, reformarea justiției, atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă etc. Proiectul are următoarele lacune:

  1. Organizarea alegerilor într-un singur tur de scrutin este discriminatorie – conform acestei modificări, candidații care se vor plasa pe locul doi la primul tur de scrutin, și care ar putea cumula susținerea în turul doi din partea altor candidați, nu vor avea posibilitatea să demonstreze acest fapt și, deci nu vor accede în parlament. Anume din această cauză unioniștii riscă să nu ajungă în parlament, ei nefiind repartizați proporțional și compact din punct de vedere teritorial. Iată de ce ar fi fost mai binevenită experiența Franței, unde la alegerile deputaților pe circumscripții este prevăzut al doilea tur de scrutin cu participare a primilor doi clasați, iar în unele cazuri, când al treilea clasat acumulează 15%, au loc alegeri trilaterale.
  2. Reprezentativitatea deputaților aleși este contestabilă – în condițiile corupției generalizate nu este greu de presupus cine va accede în parament – vor fi baronii locali, care controlează politic serviciile instituțiile bugetare deconcentrate.
  3. Alegerea a celor 101 deputați pe circumscripții creează falsa iluzie că deputații se vor ocupa de problemele locale ale cetățenilor. Pentru soluționarea problemelor locale există autoritățile publice locale, responsabile de infrastructură, servicii comunitare etc. Iar deputații aleși, oricum vor fi exponenții unui partid politic, vor constitui fracțiuni parlamentare și vor fi subiecți de corupere pentru constituirea-reconstituirea majorității parlamentare.
  4. Nu este deloc clară situația în care RM nu controlează teritoriul separatist din stânga Nistrului, iar fotoliile de deputați pentru circumscripțiile de acolo vor rămâne vacante.
  5. Nu există echitate în ceea ce privește votul în diasporă. Se creează impresia că autorii proiectului vor să reducă la minim rolul acesteia în votarea componenței viitorului parlament, oferind, la prima vedere, mandate separate pentru diasporă, dar în realitate limitând accesul la vot prin procedura de înregistrare prealabilă – procedură greoaie și anevoioasă.
  6. Introducerea sistemului uninominal de 100% va periclita procesul decizional parlamentar, care trebuie să se bazeze pe doctrine și politici publice coerente, să asigure interesul cetățenilor la nivel național, și nu să decurgă din necesitățile locale înguste – tărâm de activitate pentru administrația publică locală.
  7. Posibilitatea revocării deputatului este formulată foarte evaziv și este interpretabilă. Este lesne de presupus că niciun deputat ales pe circumscripții nu va fi rechemat. Practica statelor din regiune o demonstrează foarte elocvent.

În concluzie, proiectul cu privire la amendarea Codului electoral pentru introducerea sistemului uninominal la alegerile parlamentare este unul populist, defectuos, elaborat în grabă,  fără reforme sistemice precum ar fi cea constituțională și teritorial-administrativă.

Partidul unionist Dreapta este împotriva adoptării acestui proiect de lege și consideră că nici sistemul uninominal 100%, nici cel mixt – 50% pe circumscripții și 50% pe listele de partid-  nu este binevenit în condițiile Republicii Moldova, deoarece acest sistem de vot obstrucționează accederea unioniștilor în parlamentul Republicii Moldova și, prin urmare, îngrădește dreptul unioniștilor de a fi reprezentați în forul legislativ.

 

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

15.03.2017

 

foto 27.02.2017

POZIȚIA PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA REFERITOR LA SOLUȚIONAREA  DIFERENDULUI   TRANSNISTREAN  

 

                                      DECLARAȚIE

 Partidul unionist Dreapta vine cu viziunea sa asupra problemei conflictului înghețat din stânga Nistrului, considerând că problema așa zisei Transnistria trebuie înţeleasă într-un context mai larg şi într-o perspectivă mai generală decât cea a statului Republica Moldova din prezent.

Evenimentele secolului XX ne permit să concluzionăm că teritoriul din stânga Nistrului a fost folosit de statul sovietic pentru a separa regiunea dintre Nistru şi Prut de restul teritoriului României. Statul actual Republica Moldova se plasează într-o continuitate istorică faţă de Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, înfiinţată în 1924 pe malul stâng al Nistrului. Faza următoare de evoluţie a formaţiunii statale, create în mod arbitrar de sovietici în 1924, a fost Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, în care zona din stânga Nistrului nu avea un statut aparte din punct de vedere legal, însă, neoficial, domina prin reprezentanții săi politici la Chișinău.

Astfel, partidul unionist Dreapta consideră că Republica Moldova de astăzi, ca stat, este o emanaţie a zonei profund sovietizate şi rusificate din stânga Nistrului, o regiune care ne-a devenit demult străină şi care nu aderă, prin locuitorii ei, la valorile împărtășite pe malul drept al Nistrului. Dintr-o perspectivă statalistă radicală, promovată de cercurile pro-ruse de la Chișinău, inclusiv președinția actuală a Republicii Moldova, teritoriul ocupat din stânga Nistrului trebuie reintegrat cu Republica Moldova. Această mult-râvnită reintegrare presupune cedări, inclusiv în materie de politici culturale-identitare, care s-ar schimba radical.

Pe parcursul anilor au fost diverse tentative de soluţionare a conflictului transnistrean: semnarea unui Tratat în care Republica Moldova şi Transnistria erau părţi egale în edificarea unui stat comun, iniţiativa guvernării comuniste de federalizare asimetrică, planul Kozak, propunerea societății civile privind Strategia 3D, adoptarea Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului din 2005, internaţionalizarea procesului de negocieri şi instituirea formatului 5+2, au existat planuri de rezolvare a conflictului propuse de OSCE, Kiev, Transnistria, au fost exercitate  presiuni prin introducerea noilor reguli vamale etc., pe ambele maluri ale Nistrului au fost schimbate conducerile.

Aceste acţiuni, dar și nerespectarea de către Federaţia Rusă a multor acorduri şi rezoluţii ale organismelor internaţionale de retragere a armatei ruse din stânga Nistrului au dus la dezvoltarea paralelă a Republicii Moldova şi Transnistriei prin experienţe de confruntare şi nu de colaborare.

Toate  incongruențele economice, politice și sociale induc ideea, că există prea mulți beneficiari ai perpetuării status quo-ului zonei secesioniste din stânga Nistrului. Cert este că ideea recuperării teritoriului secesionist ţine în captivitate  cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului, iar diferendul va rămâne înghețat pentru o perioadă foarte îndelungată.

In eventualitatea reincorporării zonei din stânga Nistrului Republica Moldova va fi ”transnistrizată” și va cădea pentru totdeauna de pe harta vestului european, sucombând în haosul neo-imperialismului rus, aducător de războaie, hoții și sclavie națională.

Argumentele expuse mai sus induc la concluzia că diferendul înghețat din stânga Nistrului nu va fi soluționat în termen scurt, mediu sau lung, iar dorința politică de a recupera controlul asupra teritoriului din stânga Nistrului ascunde intenția de a împiedica cu orice preț unirea Republicii Moldova cu România și ancorarea de facto a Republicii Moldova în spațiul euroatlantic. Evenimentele se precipită și se aud din ce în ce mai multe voci precum că a venit vremea acordării unui statut special zonei separatiste din stânga Nistrului.

 În aceste condiții partidul unionist Dreapta atenționează cetățenii Republicii Moldova și opinia internațională, că orice tentativă de a acorda un statut politic special zonei secesioniste din stânga Nistrului, propusă și acceptată în cadrul formatului 5+2, conține riscul iminent al transnistrizării Republicii Moldova și excluderii pentru totdeauna a Republicii Moldova de pe orbita parcursului său euroatlantic.

Ținând cont de conjunctura regională și internațională creată,  Partidul unionist Dreapta cere puterii oficiale de la Chișinău să întreprindă următoarele diligențe:

  1. Înghețarea negocierilor în formatul actual 5+2 pe problema acordării unui statut special raioanelor din stânga Nistrului și reincorporării lor în componența Republicii Moldova.
  2. Securizarea administrativă pe Nistru prin instalarea punctelor de control aparținând autorităților constituționale ale Republicii Moldova, cu demarcarea clară a teritoriului controlat constituțional de Republica Moldova. Asigurarea ulterioară a liberei circulații a cetățenilor Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului.   După finalizarea acestor operațiuni, participarea Republicii Moldova la formatul 5+2 devine inutilă și trebuie încheiată.
  3. Constituirea unui fond de sprijin financiar (fonduri speciale atât din bugetul public al Republicii Moldova, cât și din fonduri internaționale) pentru procurarea de locuințe pentru cetățenii din stânga Nistrului, care vor dori să se transfere cu traiul în partea dreaptă a Nistrului, pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova.
  4. Urgentarea procesului de conectare energetică a Republicii Moldova (gaz şi energie electrică) la sistemul energetic din Romania pentru a rupe definitiv dependența de energia electrică produsă de centrala de la Cuciurgani, solicitând în acest sens sprijin financiar extern (pană la finele anului 2018).

 Partidul unionist Dreapta consideră că adevărata soluționare a diferendului din zona secesionistă din stânga Nistrului constă în rezolvarea problemelor oamenilor, cu asigurarea securității lor economice, sociale, cu respectarea strictă a drepturilor omului tuturor cetățenilor, utilizând instrumentarul democratic național și internațional.

Partidul unionist Dreapta este sigur de faptul că o astfel de abordare va aduce claritate și va pune punct celor 25 de ani de tatonări inutile în speranța de a găsi o soluție viabilă conflictului înghețat de pe Nistru.

Partidul unionist Dreapta cheamă parlamentul, guvernul, organizațiile non-guvernamentale, instituțiile media, ambasadele acreditate în republica Moldova, să pună în dezbatere publică necesitatea tranșării diferendului transnistrean într-o atmosferă calmă, pacifică, rațională – în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Chișinău

25 februarie 2017

drapel-copy

ÎN CĂUTAREA ILUZIILOR PIERDUTE

Scrutinul prezidențial din 13 noiembrie, căci anume cel de-al doilea tur al scrutinului a pus punctul pe ”I”, nu ar trebui să mire pe nimeni în materie de rezultat.

Democrația înseamnă și alternanța la guvernare. În 2009 a venit la putere o coaliție zis pro-europeană, și, după 7 ani de chinuri groaznice, din care a rezultat o singură ”facere” – semnarea și ratificarea Acordului de Asociere cu UE, era de așteptat să-și croiască drum spre frâiele puterii și un partid de stânga. Nu putea să se întâmple altfel, mai ales după  furtul miliardului – o lovitură sub centură aplicată cetățenilor pauperizați și necăjiți ai acestui stat în derivă identitară. Unicul lucru bun a fost destrămarea PCRM, odată cu îmbătrânirea liderului său Voronin. Doar că, locul PCRM a fost ocupat imediat de un alt partid, mai tânăr, mai viguros, însă, exact la fel de statalist, moldovenist și pro-rus ca și PCRM – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Din 2011 acest partid își croiește calea spre putere. Iată cu ocazia revenirii la alegerile directe ale președintelui, ceea ce era inevitabil, s-a produs – o ramură a puterii executive a ajuns în mâinile stângii pro-ruse și anti-unioniste.

Vocile care blamează cetățenii ce au votat pentru Dodon, probabil, sunt rupte de realitate. Stimați ”critici”, mai ales cei  ce vă revărsați amarul pe Facebook, când ați vizitat ultima dată vreo localitate rurală uitată din Republica Moldova? Când ați discutat ultima dată cu bătrâni nenorociți, abandonați singuri în voia sorții prin ungherele caselor părăsite din străfundurile satelor noastre? Acolo nu ajunge nici facebook-ul, nici poștașul, nici asistentul social, nici copiii plecați pentru totdeauna fără cale de întoarcere. Sărăcia materială, dar mai ales cea spirituală, este soră cu stânga pro-rusească și nostalgică. Propaganda obraznică instituțiilor media rusești și-a făcut efectul timp de 25 de ani și va mai da peste cap multe proiecte progresiste.

Decepția pierderii alegerilor de către Maia Sandu este mare. La fel de mare ca și iluziile legate de posibila sa victorie în acest scrutin, la fel de mare ca și valul de susținere de care a beneficiat Maia Sandu din partea diasporei și a segmentului pro-vest al societății. Miza acestor alegeri a fost exact aceea ca și toate mizele în alegerile din RM de la 1991 încoace – orientarea geopolitică. Oricât de mult a vrut Maia Sandu și consilierii săi să mute accentele pe lupta anti-corupție, votul a fost în exclusivitate geopolitic. Ce a clacat? Simplu: deficiențele procedurilor electorale prin lipsa votului la distanță (în 2009 deja propuneam votul prin corespondență, electronic, prin procură și de două zile în diasporă, dar nu a fost acceptat de nimeni)  și desigur, lipsa posibilităților financiare și mediatice, de care a beneficiat din plin Dodon. Republica Moldova a revenit exact în punctul din care a pornit în 1996.

Lupta trebuie reluată, dar, de această dată cu un entuziasm înmiit. Doar că entuziasmul trebuie investit într-o singură idee viabilă și acceptabilă – Unirea Republicii Moldova cu România. În această campanie au răsunat din nou voci, inclusiv din partea unor pretinși intelectuali, unioniști convinși, că acum nu e timpul să avem discurs unionist, că acum trebuie să-i  dăm jos pe oligarhi, apoi să ne vedem de treabă la noi acasă, și, cândva, la sfântul așteaptă, poate ne vom uni. Defetismul unioniștilor în acest scrutin prezidențial a devenit deja proverbial. Am spus în campania electorală că odată cu acest scrutin unionismul va fi instituționalizat în Republica Moldova. Asta s-a întâmplat. Deoarece după victoria lui Dodon unionismul va deveni subiect de  prim interes politic aici în Republica Moldova. Toată lumea bună se va pregăti de alegerile parlamentare, fie ordinare fie anticipate.

Iar miza de data acesta va fi una – dăm start procesului de unificare a Republicii Moldova cu România. Deja nu va mai fi loc pentru scuze lașe și ipocrite ”că nu e timpul unirii”. Ba da, domnilor politicieni pro-vest, analiști, politologi, academicieni, profesori, scriitori – a venit timpul Unirii Republicii Moldova cu România. Este timpul nostru, să ni-l asumăm!

 

Page 1 of 25

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén