Ana Guţu

Translation into Romanian.

Provocarea moldovenească.

În 1989, în cadrul lucrărilor Congresului deputaţilor poporului din URSS de la Moscova, activa o comisie autorizată să aprecieze acordul semnat în 1939 de către Uniunea Sovietică şi Germania. În componenţa ei fuseseră cooptaţi şi câţiva reprezentanţi ai RSS Moldova. Aceştia sprijineau, fireşte, poziţia deputaţilor baltici care condamnau înţelegerile secrete dintre cele două state, dar încercările lor timide de a include în textul rezoluţiei alături de Ţările Baltice şi denumirea Basarabia sau Moldova nu au avut sorţi de izbândă. Atât în perioada la care mă refer, cât şi mai târziu moldovenii au suferit prejudicii din lipsa unei coeziuni interioare, oscilând între opţiunea recunoaşterii raptului Basarabiei din trupul României şi a aspiraţiilor unei eventuale reuniri sau crearea Republicii Moldova cu un statut de stat independent.

See the article (RO)

See  the article (RU).

See the original article on the Lithuanian web site

Deputatul PL Ana Guţu a înaintat o iniţiativă legislativă referitor la modificarea articolului 68 din Legea privind actele de stare civilă Nr.100-XV din 26.04.200, publicată în  Monitorul Oficial al R.Moldova nr.97-99/765 din 17.08.2001, în actuala formulare este foarte restrictiv şi încalcă dreptul omului la autoidentificare etnică şi culturală.  Republica Moldova este un spaţiu geopolitic specific din punct de vedere a componenţei demografice. Toţi locuitorii RM sunt cetăţeni ai Republicii Moldova,  deci, din punct de vedere a identităţii civice sunt moldoveni. Totodată, apartenenţa la o identitate etnică şi culturală este  determinată  de voinţa fiecărui cetăţean în parte în depedenţă de gradul său de formare, de doctrinele şi ideologiile pe care le împărtăţeţte. În acest sens, este relevantă Convenţia Europeană pentru Drepturile şiLibertăţile Fundamentale ale Omului, care în articolul 9 proclamă „dreptul la libertatea gândirii,  conştiinţei şi religiei”. Articolul 14 al Convenţiei stipulează interzicerea oricărui tip de discriminare, care ar ţine de „sex, rasă, religie, limbă, opinii politice sau oricare alte opinii, origine naţională sau socială…”

Din punct de vedere ştiinţific, conform publicaţiilor de autoritate în domeniu (Rolland Barthes, Claude Hagege, Georges Steiner, Pierre Morel, ş.a.)  identitatea etnică, naţională şi culturală este un sentiment de apartenenţă asumat conştient care nu poate fi restricţionat de un cadru legislativ, mai ales în condiţiile unei societăţi democratice. Identitatea civică şi cea etnică, naţională, culturală – sunt noţiuni distincte şi nu pot fi folosite în scopuri de manipulare politică. Libertatea  gândirii este un ideal al omenirii de la originile  sale socialmente organizate.

Ţinând cont de aceste argumente, propunem reformularea completăa articolului 68 din Legea privind actele de stare civilă Nr.100-XV din 26.04.200, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.97-99/765 din 17.08.2001.

Iniţiativa a fost înregistrată în luna aprilie 2010. Implementarea acestei iniţiative legislative nu necesită cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. Comisia pentru Politică Externă şi Integrare Europeană a examinat iniţiativa şi a propus-o pentru examinare în plenul parlamentului.

Init.legisl.GUTU id.nat.

La 11-14 mai, la Santander, Spania, în incinta Palatului Regal Magdalena, a avut loc seminarul internaţional cu genericul: “Spania şi Republica Moldova – două frontiere ale latinităţii”. In cadrul seminarului o delegaţie a Republicii Moldova în frunte cu Ana Guţu, deputat în parlament, a participat la acest seminar cu prelegeri  ce tratează o tematică civilizatoare, culturală şi geopolitică. Din delegaţie au mai făcut parte Ludmila Coadă, decanul facultăţii Istorie şi Relaţii Internaţionale, ULIM, Raisa Bolado Alupi, doctorandă la Universitatea Complutense din Madrid, Tudor Mihai, absolvent ULIM, specialist în finanţe internaţionale, Ion Guţu, şef catedră filologie franceză, USM.

Invitat special al seminarului a fost Petre Roman, fost primi-ministru al României, a carui mama a fost originara din Santander.

Seminarul a fost organizat de Societatea Regală “Menendez Pelayo” din Santander şi Universitatea Internaţională “Menendez Pelayo”.  Manifestarea este rezultatul colaborării stabilite între ULIM şi Societatea Regală “Menendez Pelayo”, cea de a doua parte a seminarului va avea loc la Chişinău, la 21-25 septembrie 2010. Evenimentul a fost reflectat pe larg în presa locală din Santander.

Prezentare Ana GUTU (es)

Miercuri, 28 aprilie, la sesiunea APCE a fost discutată problema comemorării victimelor Holodomorului – Marea Foamete, condamnată de Ukraina prin lege in 2006. Delegaţia RM la APCE la iniţiativa Doamnei Ana Guţu a înaintat 4 amendamente. Unul din acestea vizează utilizarea corectă a

a denumiri statului nostru – Republica Moldova. Delegaţia Federaţiei Ruse la APCE a votat împotriva amendamentelor înaintate de delegaţia RM. Şeful delegaţiei ruse la APCE Domnul Konstantin Kosatchev:  “Este absolut ilogic să fie utilizată denumirea actuală a statului Republica Moldova în textul rezoluţiei deoarece RM există ca stat independent din 1991.” În replică Doamna Ana Guţu i-a răspuns: “Ţin să amintesc Domnului Kosatchev şi distinşilor membri ai Comisiei pentru afaceri politice, oricum, ţine de culltură generală, că există şi în România regiune cu acelaşi nume – Moldova, care nu a suferit din cauza Foametei organizate”.

La 24 februarie în sala de conferinţe a Ministerului agriculturii (actualul sediu al parlamentarilor) au avut loc audieri parlamentare publice în problema implementării Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, organizate de Comisia pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. La audieri au participat reprezentanţi ai AŞM, uiversităţilor, societăţii civile, savanţi, funcţionari publici. La finele şedinţei Comisia a venit cu decizia de a forma un grup de lucru care se va ocupa de elaborarea unui nou cadru legislativ ce va reglementa activitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acest cadru  fiind  armonizat cu normele europene în domeniul organizării şi gestionării eficiente a cercetării ştiinţifice.

Susţinători AŞM au pledat pentru păstrarea status quo-ului Codului ştiinţei şi inovării, au venit cu discursuri laudative în adresa AŞM şi a preşedintelui său. Au răsunat şi opinii reformatoare, parvenite atât din partea repreyentan’ilor comunităţii universitare, cât şi din partea politicienilor.

Ana Guţu a venit cu o prezentare la tema academiilor de ştiinţe  în ţările europene.

Academiile în ţările europene

Azi, 2 ianuarie 2010 Radio Europa Liberă a transmis jurnalul săptămânal al Doamnei Ana Guţu, care descrie evenimentele săptămânii la trecerea dintre ani – 29 decembrie 2009 – 1  ianuarie 2010.

Vezi AICI textul jurnalului în întregime.