Category: cercetare (Page 2 of 6)

MINISTERUL EDUCAȚIEI SAU MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII? O REFORMĂ CARE TRENEAZĂ.

În Republica Moldova dorința de a reforma domeniile vitale de activitate socio-umană a fost mai mare doar în cercurile intelectuale selecte, unde este loc pentru idei novatoare și progresiste. Unul din domeniile prioritare supuse procesului de reforme este învățământul superior și cercetarea. Odată cu adoptarea Codului Educației a apărut necesitatea stringentă de amendare a faimosului Cod pentru Știință și Inovare, adoptat pe timpul guvernării comuniste cu sprijinul și la inițiativa AȘM condusă și pe atunci, în 2004, de neschimbatul la față Gheorghe Duca, actualmente acesta adjudecându-și un al treilea mandat, chipurile în baza aceluiași faimos cod (desigur, primind și o pasă generoasă de la două comisii din parlament și de la direcția sa juridică).

Am scris de nenumărate ori despre necesitatea reformării sectorului științei din RM, care reprezintă un atavism sovietic, mai cu seamă, în persoana AȘM, o structură ineficientă și greoaie, consumatoare de bani publici, cu prezumpții  de dictator în tot ceea ce ține repartizări de bani publici, finanțări de proiecte și evaluări ale acelorași proiecte asupra finanțării cărora a decis tot ea, Academia de Științe.

Recent am primit un e-mail de la cancelaria AȘM cu  un proiect de Lege, elaborat de  aceasta,  prin care se propune amendarea Codului pentru Știință și Inovare, un proiect însoțit de notă informativă și avizele ministerelor.

După mese rotunde, discuții și analize, propunerea era de amendat acest Cod în direcția redefiniri managementului științific în RM, cu eventuala creare a unei Agenții ce seva ocupa de lansarea, selectarea prin concurs și evaluarea proiectelor de cercetare, cu asocierea vastă a sectorului economic/industrial privat. Uite că citind proiectul de lege, mi-am dat seamă că cei de la AȘM sunt incurabili: de o manieră camuflată AȘM încearcă să-și păstreze competența decizională în tot ceea ce ține de cercetare și inovare, adjudecându-și în continuare statut de minister al cercetării.  Precizez, am propus de mai multe ori ca denumirea ministerului de resort, cel al Educației, să fie schimbată în Ministerul Educației ș Cercetării. În 2009, Consiliul Rectorilor sa opus acestei inițiative politice, deoarece mai mulți rectori, angajați politic, luaseră titlul de academicieni sau așa ziși membri-corespondenți ai AȘM (o transliterare din limba rusă, inexistentă nicăieri în țările civilizate cu tradiție) și se simțeau obligați, din complezență, să mențină  rolul de minister al AȘM. Or, acolo unde nu există clarități în structură și  management, cel mai ușor e să speli banii publici fără a da socoteală, anume aceasta se întâmplă cu AȘM la ziua de azi.

Să revenim la proiectul de lege. Este unul mai mult decât carențial, și, în acest sens cele mai relevante avize (Aviz M. Justitiei Aviz M.Educatiei )  au parvenit de la Ministerul Justiției și Ministerul Educației, care sunt tranșant negative. Restul ministerelor mai că nu au intrat în esența proiectului, propunând unele amendamente cu iz lobbist sectorial.

Acum, că a căzut guvernul Gaburici, peste 6 an de la declararea tranșantă de către RM a orientării sale europene, la formarea noului guvern ar trebui să se țină cont de o posibilă schimbare a denumirii ministerului educației, acesta fiind redenumit în Ministerul Educației și Cercetării. Propuneri similare parvin și de la experții europeni. Înainte acestora, eu am înaintat în 2011 în parlament un proiect de lege (Proiectul nr.. 244 din 27.07.2011 Legea ASRM)   cu privire la Academia de Științe a Republicii Moldova, care se rezumă la racordarea sistemului și realităților științifice de la noi la cele din țările europene cu tradiții seculare în domeniu. Proiectul a fost boicotat masiv de AȘM, am fost denigrată la comandă de scribuiarzii unor publicații plătiți din bani publici (bugetul AȘM este generos în acest sens: din incapacitatea de a asimila fondurile publice la finele anului astronomic la AȘM sunt înmânate premii bănești, mai bine zis, indemnizații de corupere, care rezolvă multe chestii în interesul persoanelor de la vârf implicate în matrapazlâcuri financiare).

Uite așa merge RM pe calea reformelor – 6 ani în mocirla incapacității politice (căci, finalmente, este vorba de o simplă voință politică atunci când decizi să faci o reformă) de a face ordine în sfera cercetărilor științifice. Am avut nevoie de 6 an pentru a adopta Codul Educației,  vom avea nevoie încă de vreo câțiva ani să decidem soarta cercetării și inovări în RM. Concluzie (și nu e vorba de sofisme): o reformă într-u domeniu în RM durează circa 10-12 ani.

 

 

 

 

DESPRE POLITICILE LINGVISTICE INEXISTENTE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

20150611_093103

La 11-12 iunie la Galați, România,  Universitatea ”Dunărea de Jos” se desfășoară colocviul internațional ”Lexic comun/Lexic specializat” cu genericul ”Interculturalitate și plurilingvism în context european”.  Universitatea Liberă Internațională prin Institutul de Cercetări Filologice și Interculturale, este partenerul fidel al acestui colocviu de prestigiu, care întrunește universitari cercetători de pe ambele maluri ale Prutului, dar și din alte țări europene. O echipă de profesorii de la ULIM la această ediție a colocviului au prezentat rezultatele cercetărilor desfășurate în domeniul filologiei, studii fundamentale și aplicative, au înmânat colegilor de la Galați ultimele ediții ale revistei ”Intertext”, editate la ULIM și alte cărți publicate de profesorii ULIM în domeniul filologiei.

Ana Guțu a susținut o comunicare cu tema ”Politici lingvistice în Republica Moldova: probleme și soluții”, afirmând că în RM, de fapt, nu există politici lingvistice din lipsă de voință și viziune politică. Se atestă necesitatea cută de creare a unui departament care s-ar ocupa de aceste politici, care ar gestiona procesul de predare-învățare a limbii române la toate nivelele de către toți membrii societății din RM scindate pe criterii identitare.

Vezi AICI Programul Colocviului LSLS ediția 2015

Vezi AICI Prezentarea ”Politici lingvistice în RM: probleme și soluții”

COLOCVIU INTERNAȚIONAL ”MODERNITATEA SECOLULUI LUMINILOR”, UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”, GALAȚI, ROMÂNIA

20150429_160731 20150429_130652 20150429_130642 downloadfile

La 29-30 aprilie Facultatea Litere a Universității ”Dunărea de Jos”, Galați, România, Departamentul Limbă și Literatură Franceză, Centrul de Cercetare Teoria și practica discursului, Centrul de Reușită Universitară, au desfășurat Colocviul internațional ”La modernité des Lumières au début du troisième millénaire. Le XVIII-e siècle revisité”. Colocviul  s-a desfășurat cu genericul ”A 12-e ediție a Zilelor Francofoniei”.

Colocviul a fost dedicat literaturii și filosofiei franceze a secolului  al XVIII-lea, supranumit și secolul Luminilor grație deschiderii intelectuale de care au dat dovadă cei mai renumiți literați și filosofi francezi ai acelei perioade – Rousseau, Voltaire, Diderot, D’Alambert ș.a.

În același timp, deschiderea și iluminarea minților provocată de libertatea gândirii filosofice franceze, generatoare de revoluție și revoltă, a lăsat loc și pentru manifestări ale scrierilor supranumite ”obscure” sau ”tenebre”; printre aceste scrieri se numră și operele lui D.A.F.Sade, despre care Ana Guțu a făcut o prezentare cu titlul : ”Libertatea ad infinitum la D.A.F. Sade – lumină sau obscuritate?” .  Lucrările coloviului s-au desfășurat în limba franceză.

Citește Programul colocviului (FR)

 

LES POUVOIRS DE LA LANGUE – NOUVEAU LIVRE D’ANA GUTU

carte 1 001 20141219_120546

Le nouveau livre de Mme Ana GUTU vient de paraitre, ayant comme titre „Les pouvoirs de la langue”. L’auteur nous présente sa théorie sur les pouvoirs qu’une langue exerce dans une société. A part le pouvoir politique, économique, social et culturel, la langue exerce des influences définitoires sur l’évolution des mentalités sociales dans un pays. L’auteur nous le prouve par le biais d’un riche matériel philosophique et empirique, se basant surtout sur l’exemple des réalités socio-l linguistiques de la République de Moldavie, mais puisant aussi ses idées dans le patrimoine civilisationnel européen, surtout celui français et roumain, sans négliger l’apport des autres continents (la référence que l’auteur fait à l’histoire de la pensée féminine en Amérique Latine).

Une version en langue roumaine paraitra bientôt,  toujours aux éditions de l’Université Libre Internationale de Moldavie. Le lancement du livre aura lieu l’année prochaine lors des journées de la Francophonie au mois de mars.

***

A văzut lumina tiparului o nouă carte a Doamnei Ana Guțu, „Les pouvoirs de la langue” – Puterile limbii, în ea autoarea își cristalizează teoria sa cu privire la puterile pe care o limbă le exercită în societate. Ana Guțu constată, că pe lângă puterile politică, economică, socială și culturală, limba are influențe determinante asupra evoluției mentalităților sociale în orice țară. Autoarea demonstrează afirmațiile sale printr-un material filosofic și empiric bogat, bazându-se mai cu seamă pe realitățile socio-lingvistice din Republica Moldova, dar inspirându-se de asemenea din patrimoniul civilizațional european, mai cu seamă cel francez și românesc, fără a neglija aportul altor continente (referința la istoria gândirii feminine din America latină).

Versiunea în limba română – ”Puterile limbii” – va fi publicată în anul 2015, la editura ULIM. Lansarea ambelor cărți vaavea loc anul viitor în cadrul Zilelor Francofoniei în luna martie.

 

 

Metalimbajele specializate și documentarea terminologică multilingvă – seminar științific, ULIM

poza 2 poza 3 ??????????

La 30   octombrie,  la ULIM, în Sala Senatului a avut loc Conferința științifico-practică cu participare internațională “Metalimbajele specializate și documentarea terminologică  multilingvă din perspectiva practicii traductive”, organizata de Catedra Filologie Romanică “Petru Roşca”, ULIM, Institutul de Cercetări Filologice și Interculturale și Centrul de Reușită Universitară, patronat de Agenția Universitară a Francofoniei (AUF). Am avut o prezentare în sesiunea plenară cu tema ”Împrumuturile din limba engleză în terminologia franceză a noilor tehnologii și internetului”.

Vezi AICI Programul conferinței 

Vezi AICI Prezentarea PowerPoint

 

LIMBA ROMÂNĂ – OPERA NESCRISĂ A REPUBLICII MOLDOVA

l.romana 2

La 31 august sărbătorim Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului. Ne amintim de istoricul devenirii noastre ca neam românesc, organizăm manifestări științifice, recităm poezii, cântăm limba română. Însă, trebuie să realizăm faptul că în ciuda timpul care a trecut, în ciuda eforturilor intelectuale depuse pentru revenirea limbii române la noi acasă, opera limbii române în Basarabia  încă nu a fost scrisă. Picătură cu picătură, facem pași mici pentru a asigura victoria limbii române pe malul stâng al Prutului.

Vom menționa importanța constituționalizării de către Curtea Constituțională a RM la 5 decembrie 2013 a Declarației de Independență din 1991, prin acest act juridic suprem, fiind constituționalizată și limba română. (Vezi comunicatul CC ). Decizia Curții a survenit în urma sesizării mele, depuse la 26 martie 2013, în care am solicitat interpretarea art.13 din Constituție în raport cu Declarația de Independență, dar și ținându-se cont de experiența franceză în materie de constituționalizare a Declarației Drepturilor Omului și Cetățeanului din 1789. Astfel, în tratatele, acordurile internaționale, încheiate de RM, de acum încolo figurează sintagma ”limba română”, și nu ”limba moldovenească”, așa cum era până la 5 decembrie 2013. Dar mai avem de lucru.

Priorităţi la nivel de politici de stat în RM:

  • Adoptarea noii legislații lingvistice, Legea despre funcționarea limbilor din 1989 fiind obsoletă, și instituind, de jure, bilingvismul român-rus;
  • Înființarea Departamentului de politici lingvistice pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, care va contribui la asanarea climatului lingvistic din RM prin reducerea coerciţiei limbii ruse şi promovarea unor politici corecte în ceea ce priveşte statutul limbii române şi cunoaşterea acesteia de către toți cetățenii Republicii Moldova;
  • Ameliorarea statutului limbii române pe teritoriul RM prin românizarea internetului, mass mediei, spațiului informațional;
  • Dotarea bibliotecilor din RM cu carte românească în proporții mari, ajungând până la 99% din patrimoniul de carte al fiecărei biblioteci;
  • Stimularea publicării cărții românești în Republica Moldova, obiectivul fiind depășirea numărului de cărți de limbă rusă în librării, rețele comerciale etc.

Citește AICI articolul  Anei GUȚU  ”DESPRE LIMBĂ ȘI IDENTITATE – CAZUL REPUBLICII MOLDOVA

Citește AICI articolul Anei GUȚU ”Tandemul limbă și putere”

 

 

 

 

Page 2 of 6

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén