Category: Consiliul Europei (Page 1 of 13)

DREAPTA A SESIZAT COMISIA DE LA VENEȚIA REFERITOR LA SCRUTINUL PREZIDENȚIAL DIN 30 OCTOMBRIE 2016 DIN RM

Partidul unionist DREAPTA a adresat o scrisoare președintelui Comisiei de la Veneția Domnului Gianni Buquicchio referitor la situația creată în Republica Moldova în ajunul scrutinului prezidențial. Copia acestei scrisori a fost remisă și altor membri ai Comisiei de le Veneția spre informare.

Prezentăm mai jos textul scrisorii.

***

Președintelui Comisiei de la Veneția

Domnului Gianni Buquicchio

Domnule Președinte,

Îmi asum respectuoasa libertate de a Vă contacta pentru a Vă sensibiliza referitor la subiectul avizului pe care distinsa Dumneavoastră instituție trebuie să-l elaboreze pe marginea deciziei Curții Constituționale din Moldova care a restabilit legislația electorală și constituțională de până la 2 000.

Cunoașteți, fără îndoială, că data alegerilor prezidențiale a fost deja fixată pentru 30 octombrie 2016, rămân mai puțin de 6 luni până la alegerile prezidențiale în Republica Moldova, dar regulile ”jocului electoral” âncă nu au fost stabilite.

Elementele care vor pune la îndoială corectitudinea scrutinului prezidențial din toamnă sunt următoarele:

  1. Legislația electorală va fi modificată cu mai puțin de 6 luni până la scrutin, fapt ce contravine Codului de bună conduită în materie electorală: Linii directoare și raport explicativ – adoptat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 52-a sesiuni (Venețua, 18-19 octombrie 2002). Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură amendamentele la legislația electorală, cea de a doua lectură ar putea avea loc în luna august, ceea ce pare a fi foarte târziu – data scrutinului fiind fixată pentru 30 octombrie 2016.
  2. În conformitate cu amendamentele votate în prima lectură, toți candidații, potențiali prezidențiabili, vor trebui să colecteze 15 000 de semnături ai susținătorilor lor (inclusiv candidații înaintați de partidele politice) pentru a fi acceptați în cursa electorală. Vă atragem atenția că aceasta pare a fi incorect în raport cu partidele politice, care au urmat condiții extrem de anevoioase, conform legislației, pentru a fi înregistrate, și, pe de altă parte, timpul, care va fi pus la dispoziție pentru colectarea semnăturilor va fi foarte restrâns, astfel încât doar partidele din arcul guvernamental, exploatând pe larg resursele administrative, vor face față exigențelor.
  3. Lipsa unui registru electronic al votanților cu date precise referitor la numărul votanților – cetățeni ai Republicii Moldova (Vă amintesc că rezultatele recensământului din 2014 nu au fost publicate până în prezent) – este o veritabilă ”bombă” ce va arunca în aer relevanța scrutinului.
  4. Democrația electorală este grav încălcată , deoarece peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova sunt stabiliți cu traiul peste hotare (un sfert de populație), actuala putere, zis pro-europeană, opunându-se introducerii votului prin corespondență, votului electronic și votului prin procură.

Exprimăm profunda noastră convingere că, distinsa Comisie de la Veneția, ca și în trecut, va lua în considerare toate circumstanțele reale din Republica Moldova și va formula un aviz precis referitor la punerea în aplicare a deciziei Curții Constituționale din Republica Moldova referitor la revenirea la legislația electorală și cea constituțională de până la 2000.

În speranța că veți acorda atenția cuvenită acestei scrisori, rugăm să acceptați, Domnule președinte, expresia înaltei noastre considerațiuni.

În numele partidului politic Dreapta

 Ana Guțu

Președinte.

 

***

Iata raspunsul parvenit la 7 iunie de la Thomas Markert:

Screenshot_2016-06-07-18-37-38

 

 

 

DREAPTA CONDAMNĂ PRESIUNILE EXERCITATE DE GUVERNARE ASUPRA PRIMARILOR UNIONIȘTI

Comunicat de presă

Partidul Dreapta este îngrijorat de  presiunile exercitate de actuala guvernare, prin exponenții Partidului Democrat, asupra primarilor unioniști, care au fost împiedicați, inclusiv prin șantaj, de a participă la întrunirea celor o mie de primari de pe ambele maluri ale Prutului – proiect inițiat de Platforma Unionistă Acțiunea 2012.

Semnalele care parvin din partea aleșilor locali ce s-au pronunțat deschis pentru unirea Republicii Moldova cu România, denotă acțiunile regretabile ale unor reprezentanți ai Partidului Democrat, aceștia din urmă lansându-se în veritabile operațiuni de amenințare și intimidare a primarilor unioniști.

Campania de presiuni, declanșată împotriva mai multor  aleși locali, inclusiv unioniști, prin care se condiționează aderarea la PD în schimbul ”lăsării în pace”, ridică semne de întrebare referitor nu doar la reala independență a administrației publice locale, ci și la esența democrației din statul Republica Moldova.

Dreapta face apel către membrii Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM)  să  sesizeze  Congresul Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei referitor la acest derapaj serios de la valorile democratice și principiile statului de drept.

 

Serviciul de presă al partidului unionist DREAPTA

DOI ANI DE LA CONSTITUȚIONALIZAREA DECLARAȚIEI DE INDEPENDENȚĂ

l.romana 2

La 5 decembre s-au împlinit doi ani de la adoptarea de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova a Hotărârii privind constituționalizarea Declarației de independență din 1991. Această decizie a survenit în urma sesizării mele depuse la 26 martie 2013 (vez aici textul) și suplimentată 19 septembrie 2013 (nu mai dau detalii despre presiunea unui judecător de la CC ca sa retrag sesizarea…), prin care solicitam să fie interpretat articolul 13 din Constituția Republicii Moldova prin prisma Declarației de independență și experiența Consiliului Constituțional al Franței, care a constituționalizat Declarația Universală a Drepturilor Omului și Cetățeanului din 1789 începând cu anul 1971.

Acum pot spune că CC s-a pronunțat abia în decembrie deoarece, după cum comentau în culise venerabilii judecători de la CC, se apropia summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, iar Republica Moldova trebuia să fie cuminte.   O primă ședință a fost fixata pentru 12 septembrie, dar a fost amânată, deoarece liberalii încă nu reușiseră să depună sesizarea lor, și dă mă rog, cum să rămână liberalii fără glorie! Că ei tot ce fac – e în numele gloriei, în rest – nu au nicio treabă cu ideile naționale, pe care le-au exploatat doar în folosul personal, meschin și strict pecuniar.

De altfel, în ziua de 5 decembrie la Curte s-a prezentat singuratic cel mai june pe atunci deputat liberal (restul sorbeau liniștiți cafeaua, important e că decorațiunile le-au ridicat vesel, zgomotos și colectiv) și a citit glorios de pe foaie textul argumentării sale, care nicidecum nu-i aparținea. A fost pus la dispoziție, cu siguranță, de fidelul coleg de partid ajuns pe banca onorabilă a CC.

Lăsând vânătorii de glorii mai la o parte, căci gloria o distribuie istoria și posteritatea, ne întrebăm azi care a fost efectul real al constituționalizării Declarației de independență?

Imediat după 5 decembrie 2013 toate tratatele internaționale, încheiate de Republica Moldova, în dispozițiile finale conțineau sintagma ”limba română”, adică, documentar, la nivel internațional, Republica Moldova s-a ”lepădat” de sintagma rușinoasă și mincinoasă ”limba moldovenească”. Despre aceasta m-a informat, la solicitarea mea, prim-ministrul și viceministrul de externe.

Din păcate, în proiectele de lege din parlament, deputații, chiar și cei care-și spun patrioți și pro-români, prezentau și continuă să prezintă suficiente proiecte de legi unde figurează dacă nu sintagma ”limba moldovenească”, apoi sintagma completamente eronată ”limba de stat”, o calchiere din limba rusă «государственный язык». Această calchiere, după cum s-a exprimat în parlament un fost și actual viceministru al justiției (mai bine zis, etern viceministru al justiției) ”este juridic suficientă și corectă”, No comment.

După hotărârea CC am redactat o scrisoare în adresa președintelui Nicolae Timofti – el  răspunde de politica externă a Republicii Moldova, în care am solicitat să expedieze tuturor organismelor internaționale o notă informativă conținând hotărârea CC. Prin aceasta s-ar fi realizat un gest extrem de important – comunitatea internațională ar fi fost pusă la curent, oficial, despre identitatea națională a populației din Republica Moldova și despre limba oficială a acestui stat. Din păcate, președinția a răspuns printr-un fel de ”nu e treaba mea”.

Eu, personal, am desfășurat pe cont propriu campanii de informare în exterior despre hotărârea CC: am informat plenul APCE și  alte structuri ale CoE despre aceasta, am publicat cărți, am făcut prezentări la foruri științifice internaționale etc.

O singură idee cu statut de concluzie: hotărârea CC din 5 decembrie 2013 va deveni caducă/nulă și va rămâne doar o simplă  filă din istorie în ziua când Republica Moldova se va uni cu România. Iar acest fapt este inevitabil.

 

PRIMUL CONGRES INTERNAȚIONAL ”VOCEA FEMEILOR RURALE DIN LUME”, CIUDAD REAL, SPANIA, 8-9 APRILIE 2015

OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA 20150408_100927 20150409_101111 20150409_111202 DSC03678 OLYMPUS DIGITAL CAMERA DSC03752 20150407_190929

La 8-9 aprilie în Ciudad Real, capitala regiunii Castilla de la Mancha, Spania, și-a ținut lucrările primul Congres Internațional ”Vocea femeilor rurale din lume”, organizat cu sprijinul organizației AFAMMER (Asociația Familiilor și Femeilor Rurale din Spania).

Congresul a fost salutat de Mariano Rajoy (PPE), președintele guvernului spaniol, Dolores Maria Cospedal, președinta Consiliului Comunităților regiunii Castilla de la Mancha, Rosa Romero, primărița orașului Ciudad Real, Carmen Quintanilla Barba, președinta AFAMMER, deputat în parlamentul Spaniei, Isabel Garcia Tejerina, ministra agriculturii și alte oficialități naționale spaniole și internaționale.

Congresul a întrunit circa 500 de participante din diferite țări ale lumii. Pe parcursul a două zile reprezentante din SUA, Guatemala, Panama, Maroc, Iran, India, România, Republica Moldova au prezentat în ședințe plenare situația la capitolul drepturile femeilor rurale. Concluziile Congresului au fost următoarele: oricare ar fi țările de origine problemele femeilor rurale sunt similare: precaritatea calității vieții, accesul dificil la servicii de sănătate, la informații, frica față de inițiativele antreprenoriale, violența domestică ș.a.

Am fost invitată la acest congres în calitatea mea de membru onorific APCE, fiind colegă la APCE cu președinta AFAMMER Carmen Quintanilla Barba. Am fost de asemenea și colege în Comisia Cultură, Știință, Educație și Mass-media APCE.

Prezentarea mea a fost axată pe dezvăluirea situației reale a femeilor rurale din RM – în pofida faptului că numărul acestora se ridică la 1 mln 50 mii (femeile urbane constituind circa 780 mii), nu există nici prevederi legislative speciale, nici strategii de federalizare a femeilor rurale pentru a soluționa problemele cu care se confruntă. Piținele ONG-uri tematice au fost fondate și se pare că au dispărut odată cu sistarea finanțărilor.

E de menționat că Spania este țara europeană  care poate fi considerată o adevărată campioană în probleme apărării drepturilor femeilor, inclusiv femeilor rurale. Experiența Spaniei merită să fie preluată și multiplicată în RM.

Citește AICI Programul Congresului ”Vocea femeilor rurale în lume” (Es)

Vezi AICI reflectarea în presă a evenimentului/interviul Anei Guțu pentru presa spaniolă

Citește prezentarea Anei GUTU la Congresul ”Vocile femeilor rurale din lume” (ES)

Privește mai jos video:

 

ANA GUȚU – MEMBRU ONORIFIC AL APCE, DECORATĂ CU MEDALIA APCE

foto mica 1 DSC06970 foto separatism ALDE_oct2012 photo discurs foto image 12100014Ana Gutu 1 41335_21 dsc063861 Screenshot_2014-04-07-13-57-50

La 17 decembrie 2014 Ana Guțu a fost înștiințată printr-o scrisoare oficială din partea președinției APCE, că, în conformitate cu Regulamentul APCE, amendat la 18.01.1998,  va primi statutul de membru onorific asociat al APCE, înmânându-i-se  pe de o parte, cardul și diploma respectivă. De asemenea, Anei Guțu îi va fi înmânată  Medalia APCE, în conformitate cu Regulamentul APCE, amendat la 23 aprilie 1978.

Ceremonia de înmânare a diplomei de membru onorific al APCE și al Medaliei APCE va avea loc la 26 februarie, la Consiliul Europei, în cadrul sesiunii plenare  APCE, Strasbourg, Franța.

Amintim că Ana Guțu a fost șefa delegației Parlamentului RM la APCE din 2009 până în 2011, în 2011 a fost vice-președintă APCE, în 2014 a exercitat funcția de președintă a Comisiei pentru Cultură, Cercetare, Educație și Mass-Media, APCE din partea grupului politic Alianța Liberalilor și Democraților Europeni (ALDE). 

Video – Ana Guțu: Republica Moldova, bine ai vent în spațiul european!

Discurs Ana Guțu: Despre semnarea Acordului de Asociere a RM la UE, seiunea APCE iunie 2014

Discurs Ana Guțu: Despre necesitatea introducerii a noi sancțiuni împotriva Rusiei, sesiunea APCE, aprilie 2014

Discurs Ana Guțu: Comemorarea victimelor Holodomorului și a foametei organizate din Basarabia, sesiunea APCE, aprilie 2010

Ana Guțu moderează una din ședințele plenare ale APCE

 

CONFERINȚĂ: LIBERTATEA MASS-MEDIA ȘI SECURITATEA JURNALIȘTILOR, SENATUL FRANȚEI, PARIS, 4 decembrie 2014

20141204_140305 20141204_090906 20141204_093107

La 4 decembrie în Senatul Franței, Paris,  a avut loc Conferința pe tema Libertății mass-media și securității jurnaliștilor. Conferința a fost organizată de Comisia Cultură, Știința, Educație și Mass-media a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), pe care am avut onoarea să o conduc pe parcursul anului parlamentar 2014 în numele grupului politic Alianța Liberalilor și Democraților Europeni (ALDE) din cadrul APCE. Inițiativa pentru găzduirea conferinței a avut-o Senatul Franței, senatorul francez Jacques Legendre fiind la sursa evenimentului. Conferința a fost precedată de semnarea solemnă a Protocolului pentru crearea platformei on-line vizând fortificarea protecției jurnaliștilor. Protocolul a fost semnat de Torbjørn Jagland, Secretarul General al CoE și reprezentanții organizațiilor media internaționale. Conferința a fost inaugurată de Anne Brasseur, Președinta APCE (ALDE), Catherine Morin-Desailly, Președinta Comisiei cultură, educație și comunicare din Senatul Franței și subsemnata. La conferință au participat atât membrii Comisiei Cultură, Știința, Educație și Mass-media (APCE), cât și senatori francezi, dar și 15 președinți ai comisiilor de profil din parlamentele statelor membre ale CoE.

Conferința s-a desfășurat în jurul a trei ateliere. Atelierul 1 – Fortificarea protecției jurnaliștilor împotriva atacurilor fizice; Atelierul  2 – Salvgardarea libertății jurnaliștilor media împotriva utilizării deturnate a legislației; Atelierul 3 – Spre un mecanism de alertă precoce și de reacție rapidă a CoE întru protecția libertății mass-media și securității jurnaliștilor.

În cadrul conferinței, pe care am avut onoarea să o moderez, au luat cuvântul  Gerard Davet, jurnalist, Le Monde (Franța), Claudio Fava, Vice-președinte al Comisiei parlamentare pentru lupta împotriva mafiei, Camera Deputaților (Italia), Oksana Romaniuk, jurnalistă, Președinta Institutului Media (Ucraina), Andrey Lipsky, Editor adjunct la Novaya Gazeta (Rusia), Liliane Landor, British Broadcasting Corporation – BBC (Marea Britanie), Amberin Zaman, jurnalist, The Economist (Turcia), Jean-Paul Marthoz, jurnalist, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (Belgia), Ales Beliatski, laureatul Premiului drepturilor omului Vaclav Havel 2013 (Belarus), Gvozden Flego, raportor APCE pentru protecția și libertatea mass-media în Europa, Jerome Bouvier, Mediator Radio France, creatorul și organizatorul ”Assises du journalisme”, William Horsley, Reprezentantul libertății mass-media al Asociației Jurnaliștilor Europeni (Londra), Lucie Morillon, Director de programe, Reporteri fără frontiere (Paris).

Vorbitorii au menționat importanța lansării Platformei on-line vizând fortificarea protecției jurnaliștilor, dar și necesitatea ca această să nu fie transformată într-o banală bază de date statistice cu privire la numărul jurnaliștilor uciși, arestați și maltratați în lume. Toți vorbitorii au lansat un apel către legiuitorii prezenți la conferință de a contribui la ameliorarea legislațiilor naționale în materie de de-penalizare a defăimării, de asigurare a securității jurnaliștilor de investigație, a persoanelor-surse de informare. În 18 țări din cele 28 membre ale UE defăimarea este subiect al codului penal.

Claudio Fava a menționat precaritatea materială a unor jurnaliști italieni, care din necesități materiale, sunt fie convinși să înceteze investigația, fie să publice materiale manipulatoare etc. Un caz îngrijorător reprezintă situația jurnaliștilor din Ucraina, unde circa 300 jurnaliști au fost bătuți și torturați. O problemă gravă constituie impunitatea personalelor implicate în cazurile de omor, tortură și maltratare a jurnaliștilor. Chiar dacă anchetele sunt uneori duse la bun sfârșit, sunt pedepsiți doar executorii crimelor, dar nu și comanditarii. Așa este cazul jurnalistei Ana Politkovskaya, a fost identificat ucigașul, nu și comanditarul. În unele cazuri jurnaliștii sunt arestați, dar motivele invocate nu sunt legate de exercițiul profesional, ci de alte cauze intentate, pentru a camufla de fapt pedepsirea acestora pentru libertatea de exprimare.

Pe parcursul anului 2014 101 jurnaliști au murit, 31 strict în legătură cu exercițiul profesional, zeci de percheziții au loc la redacțiile media din diferite țări, jurnaliștii sunt implicați în altercații cu organele de drept.

La inițiativa deputatei APCE din Serbia Vesna Marianovic,  participanții au căzut de acord să inițieze în parlamentele lor naționale dezbateri anuale pe problema libertății mass-media și protecției jurnaliștilor cu participarea reprezentanților instituțiilor media. Gvozden Flego (Croația), deputat APCE, profesor universitar, a afirmat că poate uneori este cazul ca gândirea politică să se adapteze la gândirea mass-media.

Conferința a fost de real folos pentru legiuitorii prezenți la ea, rămâne de responsabilitatea parlamentelor naționale să ducă la bun sfârșit inițiativele jurnaliștilor internaționali pentru a ameliora situația la capitolul libertății de exprimare și securității jurnaliștilor.

Discurs de inaugurare a Conferinței, Ana Guțu  (FR)

Programul Conferinței (FR)

***

20141205_090835 20141205_092652 20141205_113712

La 5 decembrie, în localurile CoE, Paris,  a avut loc ședința de lucru a Comisiei Cultură, Știința, Educație și Mass-media a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Comisia a examinat proiectele rapoartelor pe tema Libertății media în Europa, Patrimoniului cultural în situații de criză, Bibliotecile și muzeele în condițiile lumii care se schimbă, Mobilitatea studenților, Augmentarea transparenței proprietarilor media, Strategii coordonate pentru o bună guvernanță a internetului, Democrație și cultură. Audierile reuniunii Comisiei din 5 decembrie au fost organizate pe marginea raportului Reforma guvernanței fotbalului. La audieri au participat experții Gilbert Houngbo, Director general adjunct al Organizației Internaționale a Muncii, Steven Murphy, Secretar General al sindicatului britanic al muncitorilor din construcție, Walter de Gregorio, Director pentru comunicare și afaceri publice (FIFA) și Alasdair Bell, Directorul serviciului  juridic (UEFA). Discuțiile au fost purtate în contradictoriu cu preponderență în jurul subiectului dacă FIFA este responsabilă de soarta muncitorilor, care muncesc în condiții precare în Quatar la construcția stadioanelor pentru campionatul mondial de fotbal din 2022. În cadrul reuniunii Comisia Cultură, Știința, Educație și Mass-media a votat în unanimitate candidatura Muzeului Civilizațiilor Mediteraneene și Europene (MUCEM), Marsilia, Franța, la Premiul Muzeului Consiliului Europei 2015.

 

 

Page 1 of 13

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén