Category: Republica Moldova (Page 2 of 25)

20170327_175229

99 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA – DECLARAȚIA PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA

20170327_1752291 4 2 3

La 27 martie 2017 partidul unionist Dreapta a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a dat citire Declarației cu ocazia aniversării a 99 de ani de la votarea Unirii Basarbiei cu România de către Sfatul Țării. După conferința de presă membrii partidului au organizat un tren automobilistic cu tricoloare și drapele ale partidului prin Chișinău.

Declarație cu prilejul aniversăriia 99 de ani de la votarea de către Sfatul Țării a Unirii Basarabiei cu România

La 27 martie 1918 Sfatul Țării – structura legislativă a Basarabiei din acea vreme, a votat în favoarea Unirii Basarabiei cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României.

Conferinţa de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920 România a semnat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia care prevedea: “Considerând că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populaţiunea Basarabiei a manifestat dorinţa de a vedea Basarabia unită cu România”, părţile contractante recunoşteau “suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, cuprins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului de la gura sa până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina şi Basarabia, şi acest hotar”.

Au urmat 22 de ani de modernizare fără precedent a Basarabiei, teritoriu supus deznaționalizării pe parcursul secolului XIX de către Rusia țaristă. Timp de 22 de ani în Basarabia României Mari au fost deschise circa 3 000 de instituții școlare de limbă română, au fost inaugurate bănci, au fost construite poduri, trei aeroporturi, au fost modernizate infrastructurile feroviare și drumurile. Instituțiile culturale românești au prins viață în Basarabia și au devenit veritabile forjerii de noi talente literare și artistice.

Menționăm că Unirea Basarabiei cu România, prin actul votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, constituie un eveniment epocal al secolului XX pentru națiunea română. Importanța votului Sfatului Țării este amplificată prin responsabilitatea și maturitatea politică, de care au dat dovadă generația de politicieni Pantelimon Halippa, Elena Alistar, Ion Inculeț, Daniel Ciugureanu și alți înaintași. Ei nu s-au gândit la funcții și beneficii materiale, ei au decis binele comun pentru cetățenii Basarabiei, ei s-au situat deasupra oricăror interese meschine de moment. Ei au făcut istorie și s-au acoperit de glorie eternă.

Azi, când celebrăm cea de-a 99-a aniversare de la votarea Actului Unirii Basarabiei cu România, a venit timpul să ne întrebăm, unde a ajuns o parte din teritoriul Basarabiei, pe nume Republica Moldova? Răspunsul îl cunoaștem cu toții – Republica Moldova, dorind să fie stat independent, a demonstrat cu lux de amănunte că nu este posibil să construiești o entitate statală pe loc viran, un teren minat de vestigii sovieto-comuniste, cu elite politice educate în stilul apucăturilor hoțești-kolhoznice. Republica Moldova a atins limitele existenței sale administrative și instituționale. Cu frontieră estică necontrolată, cu pericolul unui război de agresiune din partea secesioniștilor de la Tiraspol ajutați de Rusia, cu o corupție generalizată, o justiție ghidată din sediile partidelor politice, cu o viteză cosmică de depopulare a localităților –   Republica Moldova lunecă in jos pe o pantă periculoasă fără posibilitate de a reveni la normalitate.

Contextul regional este generator de instabilitate. În condițiile când țările sunt pe cale de a reevalua locul lor în varii structuri internaționale, menirea lor existențială, a venit timpul pentru națiunea română să-și decidă proiectul de Țară. Iar acest proiect de Țară este unirea Republicii Moldova cu România.

Celebrarea zilei de 27 martie ca zi a Unirii Basarabiei cu România la București, votată în unanimitate de Parlamentul României, este un lucru important. Ar fi fost bine ca și Chișinăul să aibă aceeași sărbătoare atât la 27 martie, cât și la 1 decembrie.

Sărbătorirea datelor istorice este importantă, totuși, reunirea Republicii Moldova cu România înseamnă, în primul rând, poduri peste Prut, investiții românești în Republica Moldova, salarii și pensii la nivelul celor din România, bunăstare, securitate pentru toți cetățenii fără nicio discriminare.

Lui Dodon și adversarilor Unirii le spunem că, de fapt, Unirea, a început, a început cu investițiile și ajutoarele de sute de milioane de euro din partea României, bani care au mers la modernizarea infrastructurilor, instituțiilor, ba chiar la plata pensiilor și salariilor, căci fără cele 150 milioane  de euro astăzi și Dodon, și deputații săi socialiști de rând cu alții din parlament, ar sta fără salarii. Considerăm că este o lașitate din partea guvernanților să ceară ajutoare de la frații de peste Prut, să rostească metafore frumoase la ședințele comune ale guvernelor, dar să nu pună pe tapet direct, fără ocolișuri, problema Unirii. Dorința de a păstra statul pe nume Republica Moldova este strâns legată de funcții, pe care actualii lideri politici, sau chiar și cei care râvnesc la putere, și le doresc cu un singur scop: să controleze și să prade puținul ce a mai rămas din populația Republicii Moldova.

Astăzi a face politică în Republica Moldova, politică adevărată – înseamnă să revendici Unirea Republicii Moldova cu România. Orice alt proiect politic după 25 de ani de fiasco nu este decât deșertăciune, vanitate.

Cetățenii trebuie să înțeleagă odată și definitiv că nu plecarea din acest teritoriu este o ultimă soluție pentru salvarea lor, ci scoaterea hotarului de pe Prut. Dacă elitele din 1991 nu au avut curajul să o facă, a venit timpul să decidem noi, nu alții în locul nostru, ce este mai bine pentru familiile noastre.

Revenirea Republicii Moldova la trupul Țării noastre România este mântuirea noastră, mântuirea prin Unire, mântuirea prin scăparea de corupție politică, Unirea va aduce stabilitate și prosperitate pe această palmă obosită de pământ, unde numai fericire nu a mai fost de la 1940 încoace.

Partidul unionist Dreapta aduce sincere și calde felicitări tuturor românilor de pe ambele maluri ale Prutului cu ocazia celei de-a 99 aniversări de la votarea Unirii Basarabiei cu România de către Sfatul Țării și lansează un apel de unitate către partidele unioniste pentru constituirea unui pol unionist puternic din perspectiva alegerilor parlamentare din 2018. Parlamentul din 2018 trebuie să devină Parlamentul Unirii, Parlamentul care va vota Unirea Republicii Moldova cu România.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

 

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

27.03.2017

 

PARTIDUL UNIONIST DREAPTA NU SUSȚINE PROIECTUL DE LEGE PENTRU INTRODUCEREA SISTEMULUI UNINOMINAL DE VOT LA ALEGERILE PARLAMENTARE

Comunicat de presă

 

Partidul unionist Dreapta este îngrijorat de proiectul de lege pentru amendarea Codului electoral în vederea introducerii sistemului uninominal de vot. Schimbarea sistemului proportional pe unul majoritar nu poate fi efectuată fără o abordare complexă: amendarea Constituției RM și reforma teritorial-administrativă. Or, proiectul propus de PD este unul absolut nedefinitivat, se bazează pe idei populiste și, de fapt, distrage atenția cetățenilor de la problemele societale de anvergură: combaterea corupției, restituirea miliardului furat, reformarea justiției, atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă etc. Proiectul are următoarele lacune:

  1. Organizarea alegerilor într-un singur tur de scrutin este discriminatorie – conform acestei modificări, candidații care se vor plasa pe locul doi la primul tur de scrutin, și care ar putea cumula susținerea în turul doi din partea altor candidați, nu vor avea posibilitatea să demonstreze acest fapt și, deci nu vor accede în parlament. Anume din această cauză unioniștii riscă să nu ajungă în parlament, ei nefiind repartizați proporțional și compact din punct de vedere teritorial. Iată de ce ar fi fost mai binevenită experiența Franței, unde la alegerile deputaților pe circumscripții este prevăzut al doilea tur de scrutin cu participare a primilor doi clasați, iar în unele cazuri, când al treilea clasat acumulează 15%, au loc alegeri trilaterale.
  2. Reprezentativitatea deputaților aleși este contestabilă – în condițiile corupției generalizate nu este greu de presupus cine va accede în parament – vor fi baronii locali, care controlează politic serviciile instituțiile bugetare deconcentrate.
  3. Alegerea a celor 101 deputați pe circumscripții creează falsa iluzie că deputații se vor ocupa de problemele locale ale cetățenilor. Pentru soluționarea problemelor locale există autoritățile publice locale, responsabile de infrastructură, servicii comunitare etc. Iar deputații aleși, oricum vor fi exponenții unui partid politic, vor constitui fracțiuni parlamentare și vor fi subiecți de corupere pentru constituirea-reconstituirea majorității parlamentare.
  4. Nu este deloc clară situația în care RM nu controlează teritoriul separatist din stânga Nistrului, iar fotoliile de deputați pentru circumscripțiile de acolo vor rămâne vacante.
  5. Nu există echitate în ceea ce privește votul în diasporă. Se creează impresia că autorii proiectului vor să reducă la minim rolul acesteia în votarea componenței viitorului parlament, oferind, la prima vedere, mandate separate pentru diasporă, dar în realitate limitând accesul la vot prin procedura de înregistrare prealabilă – procedură greoaie și anevoioasă.
  6. Introducerea sistemului uninominal de 100% va periclita procesul decizional parlamentar, care trebuie să se bazeze pe doctrine și politici publice coerente, să asigure interesul cetățenilor la nivel național, și nu să decurgă din necesitățile locale înguste – tărâm de activitate pentru administrația publică locală.
  7. Posibilitatea revocării deputatului este formulată foarte evaziv și este interpretabilă. Este lesne de presupus că niciun deputat ales pe circumscripții nu va fi rechemat. Practica statelor din regiune o demonstrează foarte elocvent.

În concluzie, proiectul cu privire la amendarea Codului electoral pentru introducerea sistemului uninominal la alegerile parlamentare este unul populist, defectuos, elaborat în grabă,  fără reforme sistemice precum ar fi cea constituțională și teritorial-administrativă.

Partidul unionist Dreapta este împotriva adoptării acestui proiect de lege și consideră că nici sistemul uninominal 100%, nici cel mixt – 50% pe circumscripții și 50% pe listele de partid-  nu este binevenit în condițiile Republicii Moldova, deoarece acest sistem de vot obstrucționează accederea unioniștilor în parlamentul Republicii Moldova și, prin urmare, îngrădește dreptul unioniștilor de a fi reprezentați în forul legislativ.

 

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

15.03.2017

 

PARTIDUL UNIONIST DREAPTA SUSȚINE PLENAR PROTESTELE POPULARE DIN ROMÂNIA

16508282_10210688986433455_8454295464526468477_n

Comunicat de presă

 Partidul Politic „Dreapta” își exprimă solidaritatea cu sutele de mii de manifestanți care au ieșit în stradă în toate orașele din țară pentru a obține abrogarea ordonanțelor de modificare a Codului Penal, care îngreunează considerabil lupta împotriva corupției și le conferă o cvasi-impunitate funcționarilor ce comit abuz în serviciu sau trafic de influență. Seria de evenimente din aceste zile reprezintă ultimul test pentru îndeplinirea cu succes a cerințelor MCV și aducerea luptei împotriva corupției pe un făgaș ireversibil.

Societatea românească a oferit lumii întregi o lecție de maturitate democratică. Spre deosebire de anii ’90, oamenii nu mai pot fi la fel de ușor manipulați de către politicienii ce își promovează propriile interese. Orice tentativă de a lua o decizie în folosul unui grup îngust de persoane și în detrimentul societății a ajuns să întâmpine rezistență civică de un nivel impunător. Societatea civilă și-a consolidat rolul său în mecanismul de control asupra conducerii, așa cum este firesc în democrațiile avansate.

Mult mai trist stau lucrurile în cel de-al doilea stat românesc de la est de Prut. Societatea de aici se confruntă cu aceleași probleme majore: corupția, abuzul în serviciu, traficul de influență, lipsa mecanismelor eficiente de atragere la răspundere a politicienilor și a funcționarilor ce-și depășesc atribuțiile. Însă reacția societății civile la aceste probleme este mult mai anemică, lipsind aproape în totalitate. Curentele de opoziție sunt incapabile de a se coagula, iar protestele sunt deseori deturnate de către politiceni, care confundă scopurile inițiale ale demonstrațiilor cu promovarea imaginii lor personale sau a partidelor lor. Acest fapt este exploatat în mod șiret de către clasa politică de la guvernare, care, utilizând strategia „împarte și cucerește”, își asigură o dominație confortabilă și lipsa oricăror provocări serioase în direcția sa.

În ce privește maturizarea politică, consolidarea societății democratice și a statului de drept, Republica Moldova este din păcate, cu zeci de ani în urma fraților noștri de la vest de Prut. În consecință, cea mai sigură și eficientă cale de a ieși din acest abis este reunificarea și contopirea instituțiilor celor două state, în speță a celor din ramura judecătorească, dar și a societății civile.

Astfel, statul falit Republica Moldova, instituțiile sale nefuncționale și societatea civilă nepăsătoare vor putea fi remorcate de omoloagele sale de peste Prut, care vor pune capăt derapajelor arbitrare de până acum și ne vor da impulsul necesar pentru a relua edificarea statului de drept și a societății democratice. În caz contrar, riscăm să rămânem pentru multe decenii înainte în această mlaștină a disfuncționalității, în care ne aflăm de la independență încoace. Ca și în ultimii 25 de ani, grupările corupte de la vârf vor fi înlocuite cu alte grupări corupte, iar cetățenii simpli vor avea doar de suferit.

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta

6 februarie 2017

screenshot_20161216-224721

DREAPTA CĂTRE IGOR DODON: LĂSAȚI ÎN PACE UNIONISMUL ȘI UNIONIȘTII! 

Conferință de presă

Partidul unionist Dreapta nu l-a susținut pe Igor Dodon în campania pentru prezidențiale. Totuși, majoritatea cetățenilor, care s-au prezentat la urnele de vot la 13 noiembrie 2016 i-au acordat votul socialistului Igor Dodon, mandatul lui fiind validat recent de Curtea Constituțională.  Respectând principiul democrației electorale, partidul unionist Dreapta ia act de validarea mandatului de președinte al Republicii Moldova, acordat lui Igor Dodon pentru următorii patru ani, chiar dacă Dreapta dezaprobă programul electoral al lui Igor Dodon.

Dreapta urmărește cu îngrijorare declarațiile belicoase ale președintelui Republicii Moldova Igor Dodon în adresa unioniștilor. Intenția lui Igor Dodon de a interzice unionismul – cel mai vertical și mai corect curent politic din Republica Moldova,  este o sfidare crasă a istoriei acestei palme de pământ pe nume Republica Moldova. Revenirea la sursa noastră – la trupul Țării-Mame România – este năzuința firească a tuturor românilor din stânga Prutului. Cine mai bine decât chiar fii lui Igor Dodon, elevi la liceul unionist ”Prometeu”, l-ar putea lumina în acest sens. A interzice unionismul și a persecuta pe unioniști înseamnă a reveni la comportamentul stalinist de tristă pomină, în rezultatul căruia sute de mii de oameni din Basarabia au fost înfometați, deportați și uciși în beciurile NKVD-ului în timpul ocupației sovietice. Domnule Igor Dodon, nu vă luați de unionism și de unioniști, căci riscați să vină roata istoriei peste dumneavoastră și să vă strivească din lipsa cunoașterii rădăcinilor autentice, din lipsa conștientizării identității strămoșilor dumneavoastră, pe care o ignorați sau vă prefaceți că o ignorați, cu atâta iscusință și servilitate față de ursul estic.

Domnule Igor Dodon, v-ați răstit cu un ton războinic la adresa lui Traian Băsescu, cetățean al Republicii Moldova. Vă amintim că Republica Moldova este pământ istoric românesc, și pe acest pământ locuiesc circa 800 000 de oameni care au cetățenia României.  Cetățenii Republicii Moldova, cu pașapoarte românești, sunt împrăștiați prin lume, pentru a-și hrăni familiile și a trimite bani în Republica Moldova, la depopularea și sărăcirea căreia ați contribuit inclusiv dumneavoastră în anii de tristă pomină a guvernării comuniste.  Dumneavoastră, Domnule Igor Dodon, ar trebui nu să-i retrageți cetățenia lui Traian Băsescu, ci să-i adresați mulțumiri pentru facilitarea procesului de obținere a cetățeniei române de către locuitorii Republicii Moldova (inclusiv colegii dumneavoastră de partid au beneficiat cu multă bucurie de acest privilegiu!) – fapt care a menținut și menține  în viață din punct de vedere economic acest stat.

Ați făcut din separatism un adevărat stindard – vă afișați nestingherit, ba chiar încurajați simpatiile față de aspirațiile separatiste ale găgăuzilor și celor din stânga Nistrului. De altfel, anume lor de datorați victoria în alegerile prezidențiale. De aceea vă înverșunați în realizarea federalizării Republicii Moldova. Dreapta vă cheamă la calm, Domnule Dodon, vânzătorii de neam și de pământ strămoșesc au fost și mereu vor fi blamați de istorie și posteritate. A propos, istoria românilor este cea pe care o studiază copiii dumneavoastră la liceul unionist Prometeu. Este bine când copiii își depășesc părinții, păcat că se întâmplă în cazul dumneavoastră cu câteva generații mai târziu, dar mai bine mai târziu decât niciodată.

Domnule Igor Dodon, Dreapta vă îndeamnă să adoptați un comportament adecvat în raport cu cetățenii Republici Moldova, să lăsați populismul la o parte, nu uitați, măcar în calitatea dumneavoastră de mare bisericos ortodox, că populismul este deșertăciunea deșertăciunilor, iar Sfânta Scriptură ne învață ”să nu furăm și să nu mărturisim strâmb împotriva aproapelui nostru”. Mai spune Sfânta Scriptură să nu ne facem idoli – iar dumneavoastră, Domnule Igor Dodon, ați cam încălcat acest precept – ați făcut idoli din lideri politici și fețe bisericești din est și v-ați întrecut în a-i glorifica.

În aceste condiții, Domnule Igor Dodon, vă îndemnăm să reveniți la treburile lumești din cetate, să vă concentrați pe lucruri utile oamenilor și societății în ansamblu. Aveți ce face – teren de muncă există pentru lupta împotriva corupției, pentru securitatea economică și socială a cetățenilor, pentru promovarea integrități și meritocrației în instituțiile statului.

Vă îndemnăm, Domnule Igor Dodon, să dați ascultare unioniștilor – cea mai trează și mai rațională voce politică din Republica Moldova!

 

Partidul unionist DREAPTA, 16.12.2016

 

15317879_10210036154913075_6321031691476574115_n

DREAPTA A CELEBRAT ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI: 1 KM DE TRICOLOR LA CHIȘINĂU ȘI MARȘ UNIONIST LA BRUXELLES

15267498_10210036154073054_743941623258993955_n 15193673_10211157771002405_8932165499153274424_n 15193467_10211157770962404_8308449771703741690_n

15317879_10210036154913075_6321031691476574115_n 15241295_10207683325256912_329015725622663893_n 15192616_10207683326416941_5709253875060456070_n

1 decembrie 1918 a însemnat pentru români ziua de glorie a națiunii. România și-a întregit spațiul național – teritorii și oameni. Au urmat 22 de ani de modernizare accelerată a Basarabiei și a întregii Românii. După 98 de ani unirea națiunii române rămâne a fi nu doar un sacru ideal, ci și un proiect politic de anvergură.

Cu un an în urmă, partidul unionist Dreapta a prezentat Parlamentului Republicii Moldova un proiect de lege, prin care, dacă ar fi fost adoptat, astăzi era sărbătoare și în cel de-al doilea stat românesc. Din păcate, propunerea noastră a fost total ignorată de toți cei 101 deputați din parlamentul Republicii Moldova.

Din păcate, după 25 de ani de independență Republica Moldova nu a reușit să-și rezolve problema sa identitară, care astăzi trebuie abordată deschis, în spiritul adevărului istoric și lingvistic – suntem români, vorbim limba română, și noi, cetățenii, avem dreptul de a ne decide soarta în conformitate cu idealul devenirii noastre naționale. Politicienii care speculează pe sentimentele identitare, preferând să amăgească în continuare o parte din cetățeni, menținându-i în zona gri a lipsei de memorie genetică și istorică, de fapt, își doresc să perpetueze starea de incertitudine și impredictibilitate ce domnește în Republica Moldova de 25 de ani. Vă amintim că partidul unionist Dreapta pledează pentru unificarea Republicii Moldova cu România și va face uz de tot instrumentarul democratic pentru a înfăptui acest deziderat.

 

La 1 decembrie la Chișinău unioniștii au desfășurat un kilometru de tricolor, acțiune inițiată  de ONG-ul unionist Onoare, Demnitate și Patrie. Partidul unionist Dreapta a contribuit financiar la achiziționarea și confecționarea acestui tricolor imens și a participat la acțiunea din PMAN. În paralel la Bruxelles ONG-ul unionist Acțiunea-2012 a organizat o manifestare de sensibilizarea a europarlamentarilor în problema Unirii Republicii Moldova cu România. Vicepreședintele partidului unionist DREAPTA Iulian Gramațki împreună cu grupul de susținători ai partidului din Bruxelles au luat parte la manifestarea unionistă.

Dreapta pledează pentru unificarea forțelor entităților unioniste din Republica Moldova pentru obținerea victoriei la alegerile parlamentare următoare și pentru a reedita actul istoric din 27 martie 1918, când Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România.  

panorama1

DREAPTA A DAT START CAMPANIEI „UNIREA PE TOATE MERIDIANELE”

1 2 3

panorama1

La 1 decembrie de Ziua Națională a României partidul unionist DREAPTA a lansat în cadrul unei conferințe de presă campaniei ”Unirea pe toate meridianele”. Membrii partidului au elaborat o publicație de sinteză, bazată pe argumente istorice și politice, care promovează necesitatea unirii Republicii Moldova cu România. Publicația este tradusă în limbile de circulație internațională și a fost expediată azi la toate ambasadele acreditate în Republica Moldova în versiunea imprimată. În paralel, începând cu seara de ieri, versiunea electronică a publicației a început să fie difuzată în parlamentele țărilor membre UE, în Parlamentul European, la Comisia Europeană, la Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, în parlamentele SUA și Canada, la ministerele de externe ale țărilor lumii, la Adunarea Generală ONU, alte foruri internaționale. Acțiunea vine în consens cu strategia de comunicare a partidului unionist DREAPTA pe dimensiunea internațională în scopul promovării necesității reunificării celor două state românești.

Citește aici textul Declarației din 1 decembrie 2016 a partidului unionist DREAPTA 

 

Descarcă publicatie-dreapta-unire-ro   publication-the-right-en

publication-la-droite_fr     publicacion-la-derecha-es

Page 2 of 25

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén