Category: interviu (Page 1 of 2)

INTERVIU PENTRU www.ziare.com

Camelia Badea a realizat un interviu pe tema vizitei liderilor partidului unionist Dreapta in SUA.

Citeste aici interviul

INTERVIU PENTRU ZIARUL NAȚIONAL: SUBIECTUL REUNIFICĂRII NUMAI ESTE UNUL CLANDESTIN

Dnă Ana Guțu, anul trecut ați fost decorată de președintele României cu ordinul „Steaua României”, inclusiv pentru contribuția Dvs. semnificativă la recunoașterea limbii române în calitate de limbă oficială a R. Moldova. Credeți că putem spune astăzi că limba română e la ea acasă în Basarabia?

Deocamdată nu, constituționlizarea Declarației de Independență a RM de către CC în 2013 a deschis portița pentru utilizarea glotonimului ”limba română” în actele oficiale ale RM – acorduri, tratate internaționale. Însă, din păcate,  în alte acte oficiale, precum, de exemplu,  proiecte de legi, funcționarii continuă să utilizeze sintagma ”limba de stat”, neavând curajul să respecte decizia CC. Pe de altă parte, putem afirma că limba română e la ea acasă în mediul academic, în instituțiile de învățământ, dar nici pe departe –  în spațiul mediatic, in lumea cărților din librării, biblioteci, în sfera serviciilor – segment foarte important pentru viața cotidiană.

Astăzi, în R. Moldova setul de acte oficiale trebuie să fie tradus și în limba rusă, în stradă rusa devine parcă mai „gălăgioasă”, iar Vladimir Voronin mai declară de la microfonul din Parlament că „limba rusă este limbă oficială” la Chișinău. De câți ani credeți că am avea nevoie să revenim, totuși, la normalitate?

De mulți ani. Consecințele ocupației țariste rusești și celei sovietice au lăsat sechele profunde, dedublând identitatea lingvistică, istorică și culturală a populației de aici. Mai mult, memoria genetică pe termen lung pare să fi fost atrofiată și abia acum, prin prisma tinerii generații, această memorie își face loc în mentalitatea socială din RM. Un lucru este cert – fără politici lingvistice, elaborate strategic și implementate de o manieră hotărâtă, limba română în RM își va exercita cu greu principalele sale puteri – politică, economică, socială, culturală și juridică.

Dnă Guțu, noul premier al R. Moldova, Valeriu Streleț, a declarat recent, în cadrul unei emisiuni, că astăzi nici autoritățile de la Chișinău, nici cele de la București nu pun problema reunificării R. Moldova cu România. În opinia Dvs., cât de actuală sau nu este problema Unirii?

Problematica unionistă a fost, este și va fi mereu un subiect ardent, de actualitate, în trecutul recent – refugiat în mediile intelectuale, deja mai încoace – adjudecându-și un loc inclusiv în mediul politic și ONG-ist. Eu văd progresul în faptul că subiectul reunificării celor două state românești nu mai este unul clandestin, deși, este rejectat în permanență de cercurile politice de la guvernare. Premierul Streleț are dreptate – subiectul reunificării națiunii românești nu se află pe agenda politică imediată și nu este abordat deschis, dar el oricum este prezent în discursul politic bucureștean, desigur, de o manieră mai voalată, acum, insinuându-se că cele două state românești se vor reuni în UE.  E un fel de eufemism. Cât privește Chișinăul politic din arcul guvernamental actual, acesta evită categoric să mizeze pe un discurs unionist,  având literalmente frică de a pierde electoratul.

În ultimul timp, apar tot mai des semnale că autoritățile de la Chișinău ar tărăgăna, intenționat sau nu, procesul de interconectare energetică dintre România și R. Moldova, care ar fi o alternativă la monopolul rusesc din partea stângă a Prutului. De ce credeți că oficialilor de la Chișinău nu le-ar conveni o mână întinsă și un spațiu de manevră mai confortabil?

Răspunsul este univoc – banii. Coruperea oficialilor de la Chișinău de către magnații gazelor rusești este un fenomen bine cunoscut. Această corupere a început din primele zile de ”independență”, din 1991. RM a avut posibilitate să se asocieze centralei atomice de la Cernovodă, și nu a făcut-o prin decizia premierului de atunci – Sangheli. RM a avut posibilitate să înceapă a importa gaze lichefiate prin terminalul de la Giurgiulești – și nu a făcut-o, au fost ”cumpărați” alți oficiali pentru a păstra RM dependentă sută la sută de gazele rusești. RM a vândut rețelele de distribuție a gazelor Gazpromului – o acțiune antinațională crasă – cine a fost pedepsit pentru aceasta? Miniștrii din guvernele AIE-1 și AIE-2 au tărăgănat intenționat construcția gazoductului Iași-Ungheni. Această tărăgănare continuă și acum. Ați auzit cumva să negocieze partenerii din AIE-3 securitatea energetică a statului? Nu – iată și răspunsul la toate întrebările: corupția.

Pe parcursul ultimilor ani, România a alocat R. Moldova sume importante pentru proiecte necesare și durute, iar acum se vorbește și despre crearea, la București, a unui fond „pentru salvarea Moldovei”. Credeți că investițiile României sunt valorificate corect în R. Moldova? Nu există riscul ca, la un moment dat, contribuabilul din partea dreaptă a Prutului să se revolte și să spună: „eu tot am nevoi, de ce cheltuiți banii cu cei care una declară și alta fac”?

Banii au fost valorificați, nu sunt excluse și anumite deturnări de fonduri, totul e posibil în condițiile lipsei unui mecanism de control din partea investitorului. Contribuabilul din România are dreptul să se revolte, românul de dincolo de Prut muncește și contribuie, de aceea are dreptul să ceară socoteală – unde au plecat banii. Or, proiectul propus de Dungaciu și Peiu, ”Go fro Moldova” are sens doar în condițiile în care România va institui un mecanism de control al modalității de cheltuire a banilor investiți. Corectitudinea investițiilor este o problemă sensibilă nu doar la nivel de investiții străine, dar chiar la nivel de resurse bugetare. Îmi aduc aminte, când legea bugetului, uneori prevedea la același obiect public, investiții duble sau chiar triple, de exemplu, pentru un acoperiș, acesta fiind reparat chiar un an înainte….Este important ca oamenii aleși la nivel local, să fie integri, și să nu vadă în materie de investiții doar sursa de a face business cu statul, ci de a dezvolta armonios comunitatea!

Anterior, și fostul președinte Traian Băsescu, și actualul premier Victor Ponta au declarat că și-ar dori ca, atunci când România va deține președinția UE, în 2019, R. Moldova să fie primită în familia europeană. Ținând cont de actuala situație a R. Moldova, credeți că putem spera la un asemenea eveniment?

Nu cred. De firea mea sunt optimistă, dar ”admirând” imaturitatea liderilor și partidelor politice aflate la guvernare, incapacitatea acestora a-și asuma reforme strict necesare, îngustimea gândirii lor, optimismul meu dispare. Am pășit într-o perioadă  de batere a pasului pe loc, traversată de crize politice consecutive. Aceasta nu înseamnă că trebuie să stăm cu mâinile în sân – nu. De noi, cetățenii activi și responsabili, depinde încotro și cât de repede se va mișca Republica Moldova.

Interviu realizat de

Raisa Lozinschi

Vezi aici stirea de pe portalul Ziarul Național

INTERVIU PENTRU EUROPA LIBERĂ: UNIFICAREA REPUBLICII MOLDOVA CU ROMÂNIA – OPȚIUNE POLITICĂ SALUTABILĂ ȘI SALVATOARE

ana5

Când e vorba de lupta pentru câștigarea alegerilor, unii politicieni au înțelepciunea să asculte de niște sfătuitori buni. După ce pun mâna pe putere, arată o ură endemică față de elitele intelectualității. Fost deputat, prim-vicerectorul Universității Libere Internaționale, Ana Guțu, spune că în Moldova ar fi insuficiente eminențele cenușii.

Ana Guțu: „Înţelepciunea este direct proporţională cu bogăţia spirituală. Totodată, înţelepciunea nu înseamnă informaţie şi înţelepciunea poate că nu înseamnă nici studii elevate în universităţi precum Harvard, Oxford, Sorbona şi alte universităţi notorii. Înţelepciunea vine odată cu experienţa de viaţă şi desigur că nu apare pe teren viran. În spate trebuie să ai nu doar anii de viaţă, dar şi anumite activităţi. Desigur că cei şapte ani de acasă plus universitatea familiei tale, dacă a fost una notorie din punct de educaţional, dar şi din punct de vedere al conservării tradiţiilor familiale, care neapărat sunt legate şi cu tradiţiile, care decurg din cultura noastră naţională, în ce măsură ai făcut faţă acestor tradiţii şi le-ai purtat prin viaţă îmbogăţindu-le sau în ce măsură le-ai trădat. Toate acestea stau la baza formării acestei înţelepciuni. Desigur că înţelepciunea nu este la suprafaţă, foarte des oamenii acţionează reieşind dintr-o anumită conjunctură şi poate mai puţin apelează la înţelepciune. Înţelepciunea este mereu undeva mai adânc.”

Europa Liberă: Şi atunci nu se discută mult despre înţelepciune, dar mai degrabă se vorbeşte despre faptul că unii se trezesc în al 12-lea ceas sau despre mintea cea de pe urmă a moldoveanului.

Ana Guțu: „Nu degeaba există acest proverb, „În cel de-al 12-lea ceas” sau „Mintea cea de pe urmă a moldoveanului”. Mintea cea de pe urmă ar însemna dacă ai luat în considerare greşelile altora sau propriile greşeli pentru a le rectifica pe parcurs şi a nu călca a doua oară pe aceeaşi greblă. Este un proverb care nu prea este cunoscut.”

Europa Liberă: Dar de-a lungul timpului, în aceşti 23 de ani de independenţă a Republicii Moldova intenţiile de reformare au fost o constantă a discursului politicienilor. Însă reuşite în domenii concrete nu s-au înregistrat, nu s-au prea înregistrat. Este şi constatarea mai multor experţi. Tergiversarea reformelor a agravat şi mai mult problemele existenţe în societate. Ce se întâmplă?

Ana Guțu: „Din păcate, nu am asistat la formarea unei autentice elite politice, care în proporţie de 90% din interesele pe care le are să fie consacrate interesului public şi interesului cetăţeanului. La noi această proporţie este inversă.”

Europa Liberă: Şi vina a cui e?

Ana Guțu: „Vina este a noastră a tuturor, fiindcă elita politică e oglinda societăţii şi este oglinda poporului, cetăţenilor, oamenilor. Noi suntem cei care îi alegem, cei care le dăm o anumită şansă, votăm partide politice, ne place cutare sau cutare lider, ne pasionăm pentru cutare sau cutare lider. Şi eu am spus-o că nu trebuie să facem din liderii politici fetiş sau cultul personalităţii, deci, liderii politici nu trebuie iubiţi, ei trebuie puşi în serviciul public.”

Europa Liberă: Dar elita societăţii este în afara politicului?

Ana Guțu: „Trebuie să deosebim elita intelectuală de elita politică, sunt două comunităţi absolut diferite. De-a lungul istoriei foarte mulţi reprezentanţi ai elitei intelectuale, filosofi, mari personalităţi ale culturii universale, naţionale, europene s-au implicat în activităţi politice şi au marcat acest proces politic prin nişte decizii epocale. Hugo, care a fost politician şi a pledat, de exemplu, pentru excluderea pedepsei cu moartea, încă în 1860, a fost scriitor, un titan al gândirii, a trecut prin politică, a marcat procesul politic, deci, a lăsat o urmă. Sau alte exemple de acest fel, Zola, cel care a scris „Acuz”, când a pledat pentru toleranţă față de reprezentanţii diferitelor minorităţi naţionale, era vorba de cazul Dreyfus. Fără să vrea s-a implicat în acest proces politic, Franţa era divizată în două şi a marcat procesul politic, a marcat gândirea judiciară. Din păcate, istoria Republicii Moldova este una foarte scurtă şi lapidară, ca să putem să judecăm despre influenţa elitelor intelectuale asupra procesului politic. Dar implicarea de o manieră sau alta a reprezentanţilor elitelor intelectuale în procesul decizional politic este benefică. Oricât de scurtă ar fi această implicare, ea este benefică. La noi nu s-a prea ajuns la astfel de implicări, cu excepţia Revoluţiei poeţilor din ’89, atunci poeţii au făcut revoluţia, dar au transmis puterea în mâinile foştilor nomenclaturişti. Şi aceasta a fost greşeala cea mai mare.”

Europa Liberă: Şi din ’89 până în zilele de astăzi se scandează „Jos unii”, „Sus alţii”, „Sus unii”, „Jos alţii”.

 

Ana Guțu: „Fiindcă este foarte uşor să scandezi şi este mult mai complicat să faci ceva. Eu personal mă consider că fac parte din elita intelectuală şi am încercat să particip în procesul decizional politic. Toate deciziile pe care le-am luat au fost decizii în conformitate cu principiile mele de viaţă, cu integritatea mea profesională. Nu am făcut nimic ce ar contraveni, de exemplu, interesului cetăţeanului sau interesului public cu atât mai mult. Sau, de exemplu, să faci business cu statul, ceea ce este o crimă împotriva Republicii Moldova.”

Europa Liberă: De ce businessul a pătruns în politică? Ce are de câştigat omul de afaceri, venind în politică?

Ana Guțu: „Nu este vorba că businessul a pătruns în politică. Cei care se implică în politică intră cu scopul de a face business cu statul. Nu am nimic împotriva oamenilor bogaţi, eu mă ţin de doctrina liberală şi sunt în totalitate pentru iniţiativa economică individuală. Omul trebuie lăsat în pace să facă bani, să-şi îmbunătăţească bunăstarea familiei sale, să-l învăţăm pe el cum să facă aceşti bani. Dar atunci când vii în politică pentru a-ţi deschide firme care ar participa la licitaţie pentru gestionarea banului public, este absolut dezintegru şi sfidător în condiţiile Republicii Moldova, care este un stat sărac.”

Europa Liberă: Și cine îi taxează pe aceşti politicieni, dacă pentru ei se mai votează?

Ana Guțu: „Se mai votează, exact. Cetăţeanul probabil nu are suficient discernământ, fiindcă acces la informaţie nu poţi spune că nu are. Acces la informaţie are, avem televiziuni mai mult decât suficiente, chiar dacă ele sunt aservite din punct de vedere politic şi nu este un secret acest lucru. Pe mine, de exemplu, nu m-ar deranja legalizarea acestei aserviri politice, precum este în Statele Unite. De exemplu, incluzi canalul cutare sau cutare şi ştii foarte bine că acest canal este finanţat de politicianul cutare şi îţi faci o impresie şi o idee. La noi camuflarea acestui adevăr, de fapt, duce la proliferarea manipulării cetăţeanului şi atunci cetăţeanul deseori poate nu trage concluziile necesare, se simpatizează persoana eronată sau un discurs politic eronat, deseori extremist, anarhist, fiindcă aşa îi place, să strigăm „Jos unul”, Jos altul”, mai puţin ne gândim la implicare şi la soluţionarea problemelor.”

Europa Liberă: Observatorii constată că pe parcursul a mai mult de două decenii în Republica Moldova reformele bat pasul pe loc. Şi atunci când trebuie cu adevărat să se aplice reformele, imediat anumite curente politice revin la problema identitară – cine suntem, ce limbă vorbim – şi se perpetuă această problemă de-a lungul anilor. E păgubos acest lucru?

Ana Guțu: „Este neonest în raport cu cetăţeanul să-i deturnezi atenţia de la problemele esenţiale ale societăţii şi să o plasezi într-un alt câmp, de exemplu, câmpul identitar. Problema identitară şi problema lingvistică trebuie soluţionate. Fără soluţionarea acestei probleme, noi mereu vom da apă la moara politicienilor manipulatori, cei care vor nu ca să amăgească, dar să ademenească electoratul într-o altă zonă şi pentru a câştiga voturi uşoare, că acestea se numesc voturi facile, voturi care nu costă bani, pentru care nu plăteşti bani, dar electoratul îl iei cu fofârlica. Este adevărat, eu sunt una dintre cei care pledează pentru soluţionarea problemei identitare. Inclusiv politicienii trebuie să ştie să promoveze această idee. Nu o dată, când am făcut parte din partidele politice, atunci când se ajungea la un adevăr pe care trebuie să-l spui, deseori şeful de partid îmi astupa gura, spunea: „Nu, aceasta nu este popular, aceasta nu trebuie să spunem. Nu trebuie să zădărâm electoratul” ş.a.m.d. Deci, fiecare partid politic trebuie în primul rând să-şi spună poziţia, care este poziţia lui în problema identitară, să nu amăgească şi după aceea să zică: „Domnule, eu pledez, de exemplu, ca liberal, ca neoliberal, pledez pentru un stat minimalist. Să fie impozitul unic”. În Franţa socialiştii sunt la putere, dar pledează pentru introducerea impozitului unic. Este o măsură liberală foarte interesantă. Şi Republica Moldova tot este un stat care nu poate să-şi permită luxul să aibă un aparat funcţionăresc foarte umflat. Acum în Republica Moldova fiecare al treilea este funcţionar public. În Danemarca, Olanda fiecare al zecilea. Facem comparaţie. Ce înseamnă aceasta? Noi am construit instituţii ale statului care papă bugetul public, cetăţeanul care vrea să facă business şi îşi înfiinţează o întreprindere de antreprenoriat, de exemplu, şi îi vin câteva controale pe săptămână, cetăţeanul nu este lăsat să-şi dezvolte acest business. Cum este în Statele Unite? Ai fondat o întreprindere, primii cinci ani nu te vizitează nimeni, te lasă să te pui pe picioare, să hrăneşti familia şi să nu umbli cu mâna întinsă la stat. Noi de aceasta avem nevoie. În caz contrar, noi vom avea ceea ce avem astăzi – un stat asistenţial care, de fapt, impune actualii politicieni să aibă un discurs asistenţial. La noi toate partidele sunt comunist-socialiste, noi nu avem partide liberare, noi avem partide comunist-socialiste care zic: „Domnule, venim la putere, îţi dăm atâta pensie, îţi dăm atâta salariu”. Dar nimeni nu explică de unde să vină această pensie şi acest salariu.”

Europa Liberă: Sau în multe cazuri îi fac pe anumiţi cetăţeni să paraziteze, oferindu-le aceste ajutoare din partea statului.

Ana Guțu: „Absolut sunt de acord. Eu personal sunt împotriva acestui model asistenţial, fiindcă acum peste tot în Europa se vorbeşte despre imposibilitatea de a păstra aceste modele asistenţiale. A colapsat Portugalia, a colapsat Spania.”

Europa Liberă: Dar statul este capabil să-i ofere cetăţeanului undiţa şi nu peştele?

Ana Guțu: „Trebuie să poată să-i ofere undiţa şi nu peştele. În acest sens totul începe în şcoală. Elevul trebuie să înveţe nu să fie doar eminent la matematică şi la limba română, dar să aibă şi cursuri care să-l înveţe pentru deprinderi antreprenoriale, să aibă cum să se descurce în viaţă. La universităţi exact acelaşi lucru, cum să-şi fondeze o mică întreprindere şi să nu ceară de lucru de la stat, ceea ce avem astăzi, dar să creeze el locuri de muncă. Deci, persoana care trece prin universitate îşi face o teză de licenţă, un masterat, trebuie să fie în stare să-şi creeze o proprie întreprindere şi să dea ea de lucru, această persoană. Acesta este idealul unei societăţi liberale clasice, bazate pe economia de piaţă, într-un capitalism frumos, nu sălbatic, care poate fi construit şi în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Doamnă Guţu, de ce tot mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova nu se încumetă să vorbească despre viitorul Republicii Moldova? Sau dacă şi vorbesc, îl văd mai degrabă în culori gri?

Ana Guțu: „Republica Moldova în cei 20 şi ceva de ani de independenţă aşa şi a rămas, o zonă gri. Chiar dacă ne-am străduit, eu personal m-am străduit, am crezut în parcursul european, am făcut nişte sacrificii.”

Europa Liberă: Şi nu mai credeţi?

Ana Guțu: „Sincer am crezut, am contribuit, am trecut de Vilnius, am obţinut liberalizarea regimului de vize şi cred că pentru această perioadă şi această etapă este cea mai corectă ancorare, fiindcă noi ne-am ancorat în Uniunea Europeană de o anumită manieră şi Uniunea Europeană veghează asupra noastră. Am avea nevoie poate şi de un mecanism de control şi verificare, un MCV, aşa cum a existat în România, ca să punem pe picioare justiţia. Deci, ceea ce am făcut este corect, dar după toate câte s-au întâmplat, istoria cu miliardul, incapacitatea şi impotenţa totală a justiţiei de a-şi spune cuvântul, atunci când trebuie să-l spună a decepţionat într-atâta cetăţenii încât în prim-plan iese o altă opţiune şi o altă cale de parcurs, care pare a fi una salutabilă, adică şi salvatoare. Este vorba de unificarea Republicii Moldova cu România.”

Europa Liberă: Factorul geopolitic e pus în joc aici, pe acest teritoriu?

Ana Guțu: „Desigur că este pus în joc. Nu facem un secret că cetăţeanul Republicii Moldova este completamente descoperit, el nu beneficiază de un model de securitate personală, de securitate economică, securitate socială, noi suntem descoperiţi în tot ceea ce ţine de pregătirea armatei noastre, de exemplu, de a face faţă unei eventuale lovituri din partea inamicului care vine din Est, şi nu trebuie să ne ascundem după degete, e vorba de Rusia, care duce un război de agresiune acum în estul Ucrainei. Unde este garanţia că mâine nu ne pomenim cu tancurile şi cu Kalaşnikovul rusesc la Chişinău? Cetăţeanul este descoperit, din păcate, şi acesta este inclusiv regretul meu, cetăţeanul îşi dă seama despre aceasta, războiul în Ucraina este alături, dar cetăţeanul Republicii Moldova, nefiind implicat în acest război, crede că este departe şi îi mai dă credibilitate lui Putin. Aceasta este schizofrenia mentalităţilor noastre sociale, este un fenomen extraordinar de interesant, care este demn de cercetători în domeniul psihologiei sociale de masă. Dar revenind la această problemă, la elitele noastre, cred că ar trebui să acţioneze nu aşa cum îşi doreşte şi crede că este bine cetăţeanul, dar aşa cum cred elitele, fiindcă ele sunt mai pregătite, ele sunt obligate să fie mai pregătite şi să prevadă cu un pas, doi, trei, cinci, zece înainte dezvoltarea strategică şi economică, socială, ce este bine pentru Republica Moldova. Dar dacă aceste elite manifestă o incapabilitate totală, atunci înseamnă că Republica Moldova, din păcate, nu este stat. Noi avem funcţionari publici care sunt completamente aserviţi politic şi care nu acţionează în conformitate cu interesul public, dar aşteaptă schimbarea politică, să vadă cine vine la putere şi cum va acţiona. Aşa gândesc judecătorii, aşa gândesc procurorii, aşa gândesc funcţionarii din instituţiile publice, unde sunt angajate rudele politicienilor. La ce etapă noi am ajuns? Este strigător la cer şi este frustrant pentru noi toţi, fiindcă, din păcate, nu vedem un progres şi o perspectivă de dezvoltare durabilă şi de securitate aici, în Republica Moldova.”

Asculta AICI emisiunea  Valentinei Ursu ”La sfârșit de săptămână cu Radio Europa Liberă” din 29 mai 2015

 

PRIMUL CONGRES INTERNAȚIONAL ”VOCEA FEMEILOR RURALE DIN LUME”, CIUDAD REAL, SPANIA, 8-9 APRILIE 2015

OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA 20150408_100927 20150409_101111 20150409_111202 DSC03678 OLYMPUS DIGITAL CAMERA DSC03752 20150407_190929

La 8-9 aprilie în Ciudad Real, capitala regiunii Castilla de la Mancha, Spania, și-a ținut lucrările primul Congres Internațional ”Vocea femeilor rurale din lume”, organizat cu sprijinul organizației AFAMMER (Asociația Familiilor și Femeilor Rurale din Spania).

Congresul a fost salutat de Mariano Rajoy (PPE), președintele guvernului spaniol, Dolores Maria Cospedal, președinta Consiliului Comunităților regiunii Castilla de la Mancha, Rosa Romero, primărița orașului Ciudad Real, Carmen Quintanilla Barba, președinta AFAMMER, deputat în parlamentul Spaniei, Isabel Garcia Tejerina, ministra agriculturii și alte oficialități naționale spaniole și internaționale.

Congresul a întrunit circa 500 de participante din diferite țări ale lumii. Pe parcursul a două zile reprezentante din SUA, Guatemala, Panama, Maroc, Iran, India, România, Republica Moldova au prezentat în ședințe plenare situația la capitolul drepturile femeilor rurale. Concluziile Congresului au fost următoarele: oricare ar fi țările de origine problemele femeilor rurale sunt similare: precaritatea calității vieții, accesul dificil la servicii de sănătate, la informații, frica față de inițiativele antreprenoriale, violența domestică ș.a.

Am fost invitată la acest congres în calitatea mea de membru onorific APCE, fiind colegă la APCE cu președinta AFAMMER Carmen Quintanilla Barba. Am fost de asemenea și colege în Comisia Cultură, Știință, Educație și Mass-media APCE.

Prezentarea mea a fost axată pe dezvăluirea situației reale a femeilor rurale din RM – în pofida faptului că numărul acestora se ridică la 1 mln 50 mii (femeile urbane constituind circa 780 mii), nu există nici prevederi legislative speciale, nici strategii de federalizare a femeilor rurale pentru a soluționa problemele cu care se confruntă. Piținele ONG-uri tematice au fost fondate și se pare că au dispărut odată cu sistarea finanțărilor.

E de menționat că Spania este țara europeană  care poate fi considerată o adevărată campioană în probleme apărării drepturilor femeilor, inclusiv femeilor rurale. Experiența Spaniei merită să fie preluată și multiplicată în RM.

Citește AICI Programul Congresului ”Vocea femeilor rurale în lume” (Es)

Vezi AICI reflectarea în presă a evenimentului/interviul Anei Guțu pentru presa spaniolă

Citește prezentarea Anei GUTU la Congresul ”Vocile femeilor rurale din lume” (ES)

Privește mai jos video:

 

”Îmi doresc o presă responsabilă, profund profesionistă…” – interviu pentru media-azi.md

Interviu cu Ana GUŢU, ex-deputată, preşedintă a Comisiei pentru Cultură, Ştiinţă şi Mass-media a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) în anul parlamentar 2014, prim-vicerector ULIM

 

Printre chestiunile pe care le-a avut în vizor Comisia pentru Cultură, Ştiinţă şi Mass-media a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pe care o conduceţi a fost şi cea cu privire la asigurarea transparenţei proprietarilor mass-media. Cum este soluţionată această problemă în alte state? Ce soluţii au găsit ele şi de ce nu le pot găsi deputaţii din R. Moldova? Ce spun standardele europene în acest sens?
Agenda reuniunii de lucru a Comisiei Cultură, Știință, Educație și Mass-media a APCE a conținut examinarea mai multor rapoarte, unul din ele fiind în curs de elaborare de către Gulsun Belgehan (Turcia) cu tema: „Sporirea transparenței proprietarilor media”. Dumneaei a prezentat pre-proiectul de raport, însuși raportul și proiectul de rezoluție va fi adoptat de Comisie la sesiunea din ianuarie 2015, iar raportul va fi propus plenului sesiunii APCE în aprilie anul viitor. Subiectul este unul foarte important pentru ca problema transparenței proprietarilor instituțiilor mass-media să fie consfințită în legislațiile naționale ale statelor membre ale Consiliului Europei. Cel mai pozitiv exemplu, în acest sens, ni-l oferă Danemarca, unde legislația obligă să fie făcute publice numele proprietarilor tuturor instituțiilor media, TV, Radio, presă, inclusiv portaluri internet.

 

Pe parcursul anului 2014 v-aţi preocupat şi de crearea unei platforme web pentru monitorizarea situației vizând securitatea jurnaliștilor în Europa. În context, cât de protejaţi sunt jurnaliştii în statele membre ale Consiliului Europei?

DESPRE UNIRE – INTERVIU PENTRU ZIARE.COM

Ne aflam în plina campanie electorală pe cele doua maluri ale Prutului, prezidențiale în România și parlamentare în Republica Moldova. Ce speranțe au moldovenii de la candidații din România?

Românii din cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, înțeleg foarte bine că de viitorul președinte al României va depinde și soarta R. Moldova. Poate e prea tare spus, dar, în condițiile crizei geopolitice complicate, rolul României devine crucial pentru securitatea cetățenilor din RM. Iar aceasta securitate înseamna, în primul rând, ne-permiterea deraierii crizei din Ucraina prin escaladarea acesteia în RM.

Viitorul președinte al României trebuie să acționeze și să gândească, asumându-și rolul unui președinte al celor doua state românești. Aceasta nu înseamna ca neglijez rolul suveran al președintelui RM, dar aceasta înseamna, după mine, ca ponderea și puterea decizională a președintelui României e mult mai mare și e definitorie pe plan european.

RM are de trecut și testul parlamentarelor din 30 noiembrie 2014, după care e de dorit sa fie asigurata continuitatea parcursului european prin accelerarea reformelor structurale, în justiție, cu precădere.

Speram că și în această problemă viitorul președinte al României va fi dispus să favorizeze un eventual transfer de experiență, inclusiv resurse umane, pentru a ajunge în RM la nivelul de funcționare a justiției ca în România.

Sunteți “vinovată” de clarificarea constituțională prin care s-a stabilit că limba oficială din Republica Moldova este limba română. Era nevoie de o astfel de clarificare și ce semnificație are acest rezultat?

Constituționalizarea Declarației de Independență, iar prin ea – a limbii române (după modelul francez), a fost un eveniment juridic și politic, importanța căruia va fi apreciata peste ani.

Am venit în politică din mediul academic, unde nu există demagogii referitor la limba română și identitatea româneasca a basarabenilor. Am constatat ca în actele normative peste tot figura fie limba moldovenească, fie limba de stat (sintagma din art.13 al Constituției). Ideea de a sesiza Curtea Constituțională o aveam demult, așteptam permisiunea șefilor de partid, ca asa e moda la noi.

La 26 martie, în plină criză politică, atunci când mi-a stat clar ca nu voi mai fi în viitorul Parlament, am depus sesizarea la CC. Peste 8 luni, (după așteptări birocratice motivate politic – urma Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde RM a parafat Acordul de Asociere la UE), Curtea s-a expus.

Acum în Parlament și la Guvern nu mai apare sintagma supărătoare nici în tratatele internaționale cu RM, nici în actele normative, cu mici excepții în cazuri de rea voință.

Citește AICI interviul integral cu Ana Guțu pe ziare.com

Page 1 of 2

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén