Category: Langue française (Page 1 of 3)

ORDINUL NAȚIONAL AL LEGIUNII DE ONOARE AL FRANȚEI ÎN GRAD DE CAVALER – DISCURSUL DE ACCEPTARE AL ANEI GUȚU

Croix_de_la_legion_d_honneur_Recto (1)

La 20 octombrie în Aula Magnifica a Universității Libere Internaționale din Republica Moldova a avut loc ceremonia de decorare a profesorului universitar Ana Guțu cu Ordinul Național al Legiunii de Onoare al Republicii Franceze în Grad de Cavaler. Cea mai înaltă distincție a Republicii Franceze i-a fost acordată Anei Guțu prin Decretul președintelui Franțeri Francois Hollande din 14 iulie 2014, același an în care Ana Guțu a fost decorată de președintele României Traian Băsescu cu Ordinul Steaua României în Grad de Mare Cruce pentru contribuția la constituționalizarea Declarației de Independență și a limbii române.

Ambasadorul Franței în Republica Moldova, Excelența Sa domnul Pascal Vagogne a fost cel care i-a înmânat doamnei Ana Guțu decorațiunea pentru aportul în tot ceea ce înseamnă promovarea limbii franceze și a valorilor francofoniei.

Citiți DISCOURS acceptation Ana Gutu 20.10.2017 FR

Citiți Discursul de acceptare al Anei Guțu (română)

 

 

 

COLOCVIUL ”LA FRANCOPOLYPHONIE” , A 11-ea EDIȚIE, ULIM, 25-26 MARTIE 2016

12376847_10207804543684189_3683535731288034619_n 12718317_10207804543484184_1230025289170271807_n 12592624_10207804546844268_2176425894015813706_n 12718130_10207804545164226_783006549960257146_n 944944_1739717816273133_201601374260165856_n

Facultatea de Litere ULIM găzduiește ediția a XI-a a Colocviului internațional La Francopolyphonie: Multilinguisme, contrastivité et communication interculturelle (Francopolifonia: Multilingvism, contrastivitate și comunicare interculturală).

La eveniment participă cercetători și profesori din România,  Franța, Bulgaria, Spania, Brazilia, Turcia, Ucraina, Coasta de Fildeş, Maroc, ș.a. state, inclusiv din 12 universități din România și 6 din Republica Moldova, care îşi aduc contribuţia la dezvoltarea științei filologice prin comunicări variate şi originale.

Colocviul a fost inaugurat de Prim-Vicerectorul Ana Guțu, care a vorbit despre puterea cuvintelor și valorile francofoniei – libertatea, egalitatea, solidaritatea, diversitatea, universalitatea, referindu-se totodată și la importanța implementării unor politici lingvistice corecte în societățile multietnice, dar în spiritul salvgardării unității naționale.

În ședința plenară, au conferenţiat distinși invitați ca Anne-Marie Houdebine-Gravaud, profesor emerit de lingvistică și semiologie, Universitatea Paris-Sorbonne, Franța; Roumiana Stantcheva, prof. univ. dr., Bulgaria; Eugenia Bojoga, dr., Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, România; și Oana Boc, dr., Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, România

La deschidere vor participat cu alocuțiuni Dl Jérémie Petit, Primul Consilier al Ambasadei Franţei în RM și Dna Claudia Vișan, Reprezentanta Antenei Chişinău a AUF.

ULIM este reprezentată de prof. univ. dr. Ana Guțu, prof. univ. dr. hab. Angela Savin, conf. univ. dr. Victor Untilă, prof. univ. dr. hab. Ion Manoli, drd. Ghenadie Râbacov ș.a.

Atât în plenul colocviului și în ateliere participanții au dezbătut probleme legate de pluralitatea limbilor, lingvistica integrală, literatură comparată, teoria și practica traducerii ș.a.

Colocviul este organizat de Institutul de Cercetări Filologice în parteneriat cu Universitățile „Spiru Haret” și „Dunărea de Jos” din România, cu sprijinul Agenţiei Universitare a Francofoniei, a Ambasadei Franţei şi Alianței Franceze din Moldova.

În Atelierul științific ”Multilingvism, contrastivitate și comunicare interculturală prin prisma lingvisticii” Ana Guțu a prezentat comunicarea ”PLURILINGUISME ET POLITIQUES LINGUISTIQUES ” (Vezi prezentarea în Power Point a comunicării FR)

Vezi AICI video cu discursul inaugural al Anei Guțu (FR)

Citește AICI discursul inaugural al Anei Guțu la ediția a 11 a colocviului Francopolifonia (FR)

Citește AICI programul colocviului (Programme_Francopolyphonie_2016)

L’AGENCE UNIVERSITAIRE DE LA FRANCOPHONIE A UN NOUVEAU RECTEUR

CA AUF 1Logo AUF

Le 25 septembre courant dans les locaux de l’Organisation Internationale de la Francophonie, à Paris, France,  a eu lieu la réunion du Conseil d’Administration de l’Agence Universitaire de la Francophonie, qui a élu le nouveau recteur de l’AUF pour un mandat de 4 ans. La compétition a été serrée, 31 candidats s’étaient présentés au concours, dont 9 femmes. Le Bureau du Conseil d’Administration s’est réuni le 23 et le 24 septembre, lors de ses réunions trois dossiers ont été retenus – Mme Christine Collin, Mme Eveline Garnier-Zarlie et M,Jean-Paul de Gaudemar. Suite au vote qui a eu lieu après la présentation par les candidats de leurs projets de gouvernance exécutive de l’AUF, la victoire a été remportée par M.Jean-Paul de Gaudemar. Il assumera le mandat du Recteur de l’AUF pour les 4 suivantes années.

 

La cérémonie officielle de passation du mandat de recteur de Bernard Cerquiglini  à Jean-Paul de Gaudemar aura lieu lors de la prochaine réunion des instances de l’AUF, à Montréal, Canada, le 8-10 décembre 2015.

***

Agenția Universitară a Francofoniei are un nou rector

 La 25 septembrie curent la Paris, Franța, în localurile Organizației Internaționale a Francofonei, a avut loc reuniunea Consiliului de Administrare a Agenției Universitare a Francofoniei pentru alegerea rectorului AUF. La 23 și 24 septembrie Biroul Consiliul de Administrare s-a reunit pentru a audia cei 31 de candidați, dintre care 9 femei,  la prestigioasa funcție de Rector al AUF, Asociație ce întrunește circa 800 de universități francofone din întreaga lume. Biroul a selectat 3 dosare, pe care le-a propus spre examinare vineri, 25 septembrie, la ședința Consiliului de Administrare.  Ana Guțu este membru al CA AUF, fiind aleasă în această funcție în numele universităților francofone din Europa Centrală și Orientală la Adunarea Generală AUF din 2013, Sao Paolo, Brazilia.

Trei candidați au fost audiați de membri Consiliului de Afdministrare – Christine Collin, Eveline Garnier-Zarlie și Jean-Paul de Gaudemar. După prezentarea de către fiecare a proiectului său de gestionare a Agenției Universitare a Francofoniei,  în urma procedurii de vot, Jean-Paul de Gaudemar a fost ales rectorul Agenției Universitare a Francofoniei pentru următorii patru ani.

 Ceremonia oficială a transmiterii mandatului de rector AUF de la Bernard Cerquiglini la Jean-Paul de Gaudenar va avea loc la Montreal, Canada, la 7-10 decembrie 2015.

CARTEA ”PUTERILE LIMBII” – VERSIUNEA ROMÂNĂ A VĂZUT LUMINA TIPARULUI

carte

La finele lunii august a văzut lumina tiparului cartea Anei Guțu ”Puterile limbii”, care cuprinde eseuri științifice despre puterile exercitate de o limbă în societate. Autoarea propune un studiu socio-lingvistic în baza experienței funcționării limbilor în Republica Moldova, dar și reflecții din perspectiva semiotică în baza corpusului de pledoarii din cele mai răsunătoare procese judiciare din Franța sec.XIV-XX. Autoarea abordează problematica politicilor lingvistice în Republica Moldova, relatează despre puterea constituțională a limbii române în RM și propune textul său de proiect de lege pentru noile politci lingvistice în RM.

”Autoarea studiului sprijină tezele cercetătorului R. Barthes, care susține ideea că raportul vis-à-vis de limbă este unul politic și că lipsa unei teorii politice a limbajului și a unei metodologii nu permite aplicarea proceselor de apropiere a limbii. Anume această lipsă a unei teorii politice cu referire la limbă, conform autoarei, „continuă să bulverseze societățile moderne, frontaliere din punct de vedere geopolitic, în care problemele identitare erijează paravane separatoare în mijlocul populației, pestrițe din punct de vedere lingvistic și etnic”. Tot în acest capitol autoarea vorbește despre manifestările coercitive și manipulatorii ale limbii, care pe parcursul istoriei a fost pusă în serviciul puterilor politice, în primul rând, a celor imperiale. Coerciția limbii, în opinia autoarei, constă în impunerea de atitudini, comportamente și viziuni prin intermediul limbii . La întrebarea care și-o pune sie-și, dacă e posibil ca apartenența la cutare sau cutare civilizație, națiune, cultură să influențeze coerciția limbii la nivel macro societal, autoarea răspunde afirmativ, făcând trimitere la experiența spațiului cultural în care trăim și, mai cu seamă, la trecutul apropiat, adică la experiența Republicii Moldova în cadrul fostei URSS, în care

limba rusă devenise un instrument perfect al imperiului, a cărui limbă de comunicare era vorbită de 285 milioane de persoane, imperiu care cuprindea 130 de limbi naționale. Or, anume această răspândire coercitivă a limbii ruse „mai continuă, conform autoarei, să fertilizeze florile răului, căci ea a dat naștere unui impresionant bruiaj de mutații mondo-vizionale referitor la esențele identitare”. În fosta URSS limba rusă era concepută de mulți locuitori (inclusiv ai generațiilor tinere) drept un fetiș, un idol care genera o panacee identitară, deseori interpretată ca o „înnobilare” .

S-a vorbit și se mai vorbește în continuare de așa-zisul bilingvism armonios preconizat și promovat de fostele autorități comuniste de până la și după proclamarea Independenței Republicii Moldova. Or, în condițiile Republicii Moldova bilingvismul, în opinia autoarei studiului în cauză, „poate fi definit metaforic drept bigamie lingvistică ce se datorează satisfacției cotidiene” . În realitate, în Republica Moldova locuiam în condițiile unei diglosii, care a degenerat într-un conflict lingvistic, „conflict inevitabil într-o societate bilingvă sau multilingvă, deoarece, din perspectiva noțiunii de coerciție lingvistică, una din limbile vorbite își revendică statutul de limbă dominantă”. Cu toate acestea, limba rusă nu a devenit dominantă în spațiul românesc din Basarabia, deși conflictul lingvistic s-a perpetuat și constituie o realitate în prezent .”

(Despre studiu:  Ion Dumbrăveanu, doctor habilitat, profesor universitar)

 

ESEURI TRADUCTOLOGICE – O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ

cartea eseuri

A văzut lumina tiparului noua mea carte ”Eseuri traductologice”, un studiu bazat pe corpusul factologic francez, românesc.

….”Să încercăm să definim imaginile – stări de conştiinţă care constituie fondul imaginar de obedienţă filosofică în lirica lui Eminescu. Identificarea acestor imagini este strâns legată de ţesutul simbolic al textului romantic eminescian, o altă carcasă fundamentală care susţine imaginarul liric – erotic. Reperarea simbolurilor va uşura sarcina modestei noastre cercetării –  de a elabora o schemă – formulă de traducere a imaginarului la Eminescu. Vom profita de studiile deja existente şi să degajăm simbolurile poetice intertextuale eminesciene (Guţu A., Guţu I., 2003:17): marmura – simbolul răcelii, morţii; albul – simbolul purităţii, virginităţii; cântecul – simbolul beatitudinii, fericirii, uşurării; pădurea – simbolul singurătăţii, refugiului; zăpada – simbolul purităţii; teiul – simbolul dragostei, frumuseţii; lacul, izvorul – simbolurile fascinării, aşteptării dragostei; Lucifer – simbolul poetului geniu, inaccesibil oamenilor(Guţu, 2002: 136).”….

***

……”E dificil şi în acelaşi timp periculos să plasezi un semn de egalitate între limbă și cultură, căci fenomenele de instrumentalizare a limbilor au loc peste tot în lume. Și aceasta se întâmplă datorită mondializării și melanjului de culturi fără precedent: “Problema nu constă în faptul cărei limbi aparții, ci care cultură o deții, iar problematica pierderii  culturii fără abandon lingistic se manifestă peste tot în lumea occidentală. În special în  Europa, a cărei unificare se face nu în baza culturilor naționale împărtășite, ci în baza unei culturi comune globalizate ” /« La question n’est pas d’être de telle ou telle langue, mais de telle ou telle culture, et la problématique de la perte de la culture sans abandon linguistique se pose aujourd’hui un peu partout dans le monde occidental. C’est en particulier le cas de l’Europe, dont l’unification se fait non pas sur la base de cultures nationales partagées, mais sur celle d’une culture commune mondialisée » (Morel, 2008, p. 26)

Însă, în problematica circulaţiei valorilor culturale prin intermediul traducerii, este oportun de interpretat limba și cultura ca pe o monadă, în accepţiunea pe care o oferă B. Spinoza, ca pe o entitate în armonie desăvârşită cu ea însăși, pentru a facilita procesul de analiză științifică a fenomenului în discuţie. O viziune retrospectivă asupra istoriei civilizațiilor permite constatarea că traducerile în diferite epoci , în diferite colțuri ale lumii, au exercitat un rol nodal în transmiterea valorilor culturale, a științelor, a cunoaşterii în general. Am propus graful tetraedrului segmentat cu patru fațete, care, contemplat tridimensional, permite  utilizarea needulcorată a imaginarului istoric, stabilirea în mod convențional a tipologiei  priorităților ce derivă din logica evoluției geografice, economice, politice și sociale a diferitelor regiuni ale lumii: traducătorul(rii), societatea, limba/cultura sursă, limba/cultura țintă.”……

Eseuri traductologice, Ana Guțu, Chișinău, ULIM, 2015 

DOCTORATE, EXPERTIZE ȘI RESTRICȚII „A LA MOLDAVE„

foto raluca 5 foto raluca 6 foto raluca 1

La 24 iunie la ULIM a fost susținută în seminarul științific  ad hoc teza pretendentei la titlul științific de doctor în filologie la specialitatea 621.07 Glotodidactica, profilul științific 621 Științe ale limbajului, ramura științifică Filologie, Raluca Lăpădat Răuț (România) cu tema ”Interactivitatea multidimensională în didactica limbii franceze (studiu sincronic în baza noilor tehnologi informaționale aplicate în procesul de predare/învățare/evaluare a limbii franceze)”. După prezentarea tezei, parcurgerea tuturor formalităților birocratice, doctoranda a acumulat 72 de puncte, suficiente pentru a fi recomandată spre susținere în Consiliul științific, ce urmează a fi creat, la recomandarea seminarului științific, senatului ULIM cu validarea ulterioară a Consiliului Național pentru Acreditare Academică (CNAA).

După adoptarea Codului Educației, s-a creat un vid normativ, care urmează a fi completat prin acte normative noi, unul din ele a și fost elaborat, este vorba despre hotărârea guvernului cu privire la școlile doctorale. Din păcate, excesul unor concepători de regulamente în a introduce restricții pentru a-și imagina că prin restricții augmentăm calitatea cercetării sau a altor produse științifice, a dus la faptul că acest regulament a fost atacat la Curtea Constituțională și  autorii au avut câștig de cauză. Este vorba de liberalizarea restricției referitor la plafonul de vârstă pentru un conducător de doctorat (65 ani) și la restricția statutului de profesor titular pentru a fi membru într-o școală doctorală.

Însă, vidul normativ nu se oprește aici. Întrebarea sacramentală  constă în următoarele: cum vor urma studiile doctorale doctoranzii înmatriculați cu ani în urmă – după sistemul vechi sau în cadrul școlilor doctorale? Ministerul și CNAA răspund așa: după sistemul vechi, adică, armata de doctoranzi din anii 2, 3 și 4  vor respecta vechiul regim de susținere a tezelor (conform deja noului nomenclator științific adoptat de guvern la propunerea CNAA), perioada extinzându-se pentru vreo 7 ani minimum (deoarece nici pe departe toți doctoranzii susțin tezele în termenele prevăzute regulamentar). Pentru instituții povara va fi dublă atât din punct de vedere logistic, cât și din punct de vedere financiar. De când țin minte, în învățământul superior am lucrat nu doar cu standarde duble, ci și triple, și cvadruple (de exemplu, în perioada adoptării sistemului Bologna, modificării planurilor de studii, introducerii ciclului masterat etc).

Ar fi judicios și imperios necesar ca reforma legată de inaugurarea școlilor doctorale să aibă un caracter de ghilotină: din momentul în care școala doctorală va fi inaugurată, ea să demareze activitatea sa în trombă, preluând doctoranzii înmatriculați la studii în anii anteriori și racordând formarea acestora la noile rigori și cerințe.

Dacă aceasta nu va fi acceptat, riscăm să ne bălăcim într-o tranziție lipsită de coerență, arhitectură europeană (căci vechiul sistem de susținere a doctoratelor este unul perimat, sovietic, care, din lipsă de creativitate pur și simplu a fost preluat fără schimbare și adoptat în RM).

Am trecut printr-o  experiență neplăcută în acest sens când o comisie de experți în domeniul filologiei a respins solicitarea unui ditamai senat universitar de a constitui seminarul științific ad hoc pentru susținerea tezei despre care am pomenit la începutul postării.  Refuzul a fost remediat de comisia superioară de experți, care a decis constituirea acestui seminar, considerând neplauzibilă decizia primei comisii de experți. Mai trist este că sunt membru al primei comisii de experți, alături de filologi de prestigiu din RM. Neconsecvența și torpilarea proceselor birocratice, care însoțesc în mod necesar o susținere de doctorat, vine să descurajeze și mai mult tinerii (puținii, de altfel) ce ar fi capabili să efectueze o cercetare.

Finalmente,  ar fi cazul să ne întrebăm – cine ne sunt experții? Și dacă în persoana acestora întâlnim oameni cu o mentalitate închistată în abordarea restricțională  a algoritmului de evaluare și apreciere a dosarelor științifice, nu ne rămâne să regretăm că în RM cercetarea nu va fi foarte curând eliberată de rigori și canoane de sorginte sovietică. De altfel, aplicate la realitățile de dezavuare și de demotivare a tinerilor cercetători din RM în plin exod demografic, RM niciodată nu va avea nici calitate a cercetării, nici progres rapid societal, nici resurse umane talentate, capabile să regenereze modesta noastră comunitate științifică.

 

 

 

 

Page 1 of 3

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén