Category: Unionism (Page 1 of 16)

foto 1

TRAIAN BĂSESCU – TOT MAI PREZENT ÎN REPUBLICA MOLDOVA

foto 1 23456273_972935876179025_8687407245076162147_o

23467454_972934929512453_6394588808254063963_o 22255019_1903317256653041_8772158988287664991_o

FB_IMG_1510909117101 FB_IMG_1510909166298 FB_IMG_1510909140624

Traian Băsescu, președintele de onoare al Partidului Unități Naționale, intervine în forță în fenomenul politic din Republica Moldova. Întâlnirile dumnealui cu cetățenii au devenit o obișnuință și se pare că liderul politic de la București a pus pe gânduri cam toate partidele din RM, deoarece vor avea de înfruntat un politician extrem de puternic și, practic, imbatabil în materie de experiență politică.

Discursul unionist al lui Traian Băsescu este servit audienței de o manieră inedită – prin prisma experienței dumnealui de președinte al României în două mandate și, desigur, prin prisma intuiției politice a lui Traian Băsescu – omul care a obținut victorii în toate bătăliile politice, politicianul care a spus și a făcut lucruri nu neapărat populare, dar care lucruri au asigurat progresul României pe făgașul democratizării și prosperității.

După ce a umplut săli la Soroca, Ialoveni, Costești (I), la 12 noiembrie Traian Băsescu s-a întâlnit cu cetățenii din Cahul în incinta Casei de Cultură. La 15 noiemrbie Traian Băsescu a înmânat premiile câștigătorilor  celei de-a 15-ea ediții a Festivalului ”Două inimi gemene”. La 16 noiembrie Traian Băsescu a ținut o lecție publică în fața studenților și profesorilor ULIM cu tema ”Unirea Republicii Moldova – între ideal și necesitate strategică. La 17 octombrie Traian Băsescu s-a întâlnit cu primarii din RM în cadrul Congresului Autorităților Publice Locale. Tot la 17 noiembrie Traian Băsescu s-a întâlnit cu cetățenii orașului Cimișlia, în incinta casei de Cultură.

Determinarea cu care Traian Băsescu s-a angajat în promovarea mesajului unionist – cu cifre concrete, date statistice și analize pertinente – își face efectul. Niciun politician de talie europeană precum este Traian Băsescu, până în prezent nu a îndrăznit să pună pe tapet de o manieră tranșantă, deschisă și hotărâtă problema unirii celor două state românești.

Traian Băsescu a ales să le vorbească personal oamenilor, insistând că aparițiile la televiziuni nici pe departe nu sunt suficiente pentru a le comunica cetățenilor adevăruri despre Unire.

Marșul triumfal al mesajului unionist a devenit posibil grație implicării plenare în politica din RM a talentatului politician Traian Băsescu. Ne așteaptă anul 2018 – un an de cotitură, în care cetățenii RM vor trebui să-și ia sorata în mâini și să spună un ”Da” ferm Unirii celor două state românești.

Întâlnirea lui Traian Băsescu la Cahul, 12 noiembrie 2017 

Întâlnirea cu Traian Băsescu la Soroca, 7 octombrie, 2017

Traian Băsescu la festivalul ”Două Inimi Gemene” 15 noiembrie, 2017

Traian Băsescu laemisiunea ”Moldova în direct”, 16 noiembrie, 2017

 

 

 

 

22528894_1434653143270261_2556069509129195946_o

TRAIAN BĂSESCU VA SUSȚINE O CONFERINȚĂ LA FRIȘPA, JOI, 19 OCTOMBRIE

Joi, 19 octombrie, Traian Băsescu, Președintele de Onoare al Partidului Unității Naționale (PUN) va susține o conferință publică în fața studenților Facultății Relații Internaționale a USM, ora 9.45, aula 114.

Adresa FRIȘPA – str. Testimiţanu 18, Chisinau MD-2009

 

22254915_1903317469986353_7001985253667021588_o

ANA GUȚU, INTERVIU: Traian Băsescu vine să cucerească Parlamentul R. Moldova din 2018

20171006_175508

Politicianul care „nu a pierdut nicio bătălie politică”, Traian Băsescu, vine să se impună și în politica de la Chișinău, cu sau fără cetățenia R. Moldova.

Vicepreședinta Partidului Unității Naționale (PUN), Ana Guțu, l-a însoțit pe Traian Băsescu la întâlnirile pe care fostul președinte al României le-a avut zilele trecute în R. Moldova și a declarat, într-un interviu pentru Ziarul NAȚIONAL, că scopul PUN este ca, după ce accede în anul 2018 în Parlament, în 2022 să devină majoritar pentru a putea realiza Unirea celor două state românești.

Ce soluție are PUN pentru Transnistria și de unde siguranța că acest partid nou ajunge la viitoarele alegeri în Legislativul de la Chișinău, aflați din interviul de mai jos.

Dnă Ana Guțu, Dvs. ați fost una dintre persoanele care l-au însoțit pe președintele Traian Băsescu la aproape toate întâlnirile pe care le-a avut dânsul în acest week-end în R. Moldova, în calitatea sa de președinte de onoare al PUN. Ce le propune nou Traian Băsescu cetățenilor din R. Moldova, în comparație cu partidele unioniste care au mers în fața alegătorilor din 1991 încoace?

Traian Băsescu vine să cucerească Parlamentul R. Moldova din 2018, în primul rând, prin experiența politică bogată, inclusiv la nivel internațional, de care nu dispune niciun lider unionist din R. Moldova. Aș vrea să amintesc faptul că programul meu electoral la prezidențialele 2016 din R. Moldova conține absolut toate punctele pe care le-a expus Traian Băsescu în cadrul întâlnirilor publice pe care le-a avut în acest week-end.

Dar una este când despre Unire vorbește un profesor universitar și cu totul alta este când despre Unire vorbește un fost președinte al României, cu experiență de 10 ani în cadrul Consiliului European, coleg cu președinții celor mai puternice țări din lume. Eu mă bucur că am fost prima persoană care, împreună cu un grup de entuziaști, a fondat un partid unionist (Dreapta) în 2015, elaborând documente programatoare unioniste, iar pe platforma juridică a Dreptei s-a pliat Partidul Unității Naționale, în frunte cu Traian Băsescu. Asta ne face onoare.

Și dacă nu își va redobândi cetățenia R. Moldova, retrasă de Igor Dodon, cum va „cuceri” Traian Băsescu Parlamentul de la Chișinău?

Domnul Băsescu a și spus: cu sau fără cetățenia R. Moldova, el este președintele de facto al PUN.

Cum veți convinge cetățenii că Unirea cu România este o alternativă mai bună pentru ei decât ceea ce le propun socialiștii și Igor Dodon?

Socialiștii lui Dodon nu au făcut nimic pentru cetățeni decât să împartă bani rusești murdari, pentru a-i scoate pe unii dintre ei la proteste stradale. Pledoaria în favoarea Unirii va conține abordări pragmatice – Unirea înseamnă calitate a vieții, securitate economică, socială, politică și militară. Unirea înseamnă să ai o Țară cu munți și mare, în care instituțiile statului funcționează în mod democratic, iar legea este aplicată în mod uniform față de toți cetățenii fără discriminare.

Ce soluție are PUN pentru Transnistria atunci când vorbește despre Unirea R. Moldova cu România?

Unirea va fi realizată până la Nistru și vor avea loc negocieri în formatul România – Ucraina – Rusia – UE – SUA pentru schimb de teritorii. Dar acest lucru se va întâmpla în timp, pas cu pas.

Ce premise trebuie îndeplinite pentru ca Unirea celor două state românești să se producă în cinci ani, conform scenariului „optimist”, sau zece ani, potrivit celui „pesimist”?

Așa cum a spus președintele Traian Băsescu, e nevoie de o muncă titanică pentru a crea masa critică de unioniști, votanți ai unui partid unionist puternic, care va accede în Parlament în 2018, iar în următorul Parlament din 2022 va deveni majoritar pentru a vota Unirea celor două state românești.

Pentru a fi mai convingător, în cadrul întâlnirilor publice din aceste zile Traian Băsescu a spus că niciun stat membru UE, în afară de România, în cei 10 ani de întruniri ale Consiliului European (șefii tuturor statelor membre UE) NU a cerut o perspectivă europeană pentru R. Moldova. Argumentul de bază este oprirea extinderii UE pe Prut, mai cu seamă după războiul de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei și anexarea Crimeii.

Dnă Guțu, sondajele de opinie din R. Moldova arată o scădere a numărului susținătorilor integrării europene în ultimii ani. Nu vi se pare riscant, în asemenea condiții, să vină Traian Băsescu la Chișinău să spună că integrarea R. Moldova în UE este „o minciună”?

Nu văd în ce ar consta riscul. A spune adevărul cetățeanului, năucit de politicienii proruși și cei proeuropeni, care niciunul dintre ei nu are un program clar pentru viitorul copiilor noștri, nu înseamnă risc.

În calitatea mea de profesor și politician, mereu am afirmat că opțiunea Unirii este cea mai corectă, dar politicienii de la noi au preferat să se adapteze preferințelor electoratului și nu și-au asumat curajul de a spune lucrurilor pe nume. Au fost lideri politici cu rating, cu mare priză la alegători, dar, au sucombat în mlaștina corupției, asociind-o cu ideea europeană.

În plus, Unirea R. Moldova cu România înseamnă accederea imediată în UE și NATO, adică unioniștii sunt, de fapt, cei mai proeuropeni politicieni.

Traian Băsescu a vorbit mult la Chișinău despre eventuale alianțe postelectorale, după alegerile parlamentare din 2018, pe care PUN le va face cu anumite partide. De unde siguranța că partidul la conducerea căruia sunteți și Dvs. va obține un scor bun la electorala de peste un an, adică la puțin timp de la fondarea PUN?

Contextul actual ne vorbește despre multe lucruri în favoarea unui scor electoral important pentru PUN în 2018: prăbușirea PL-ului ca pretins partid unionist (Ghimpu își amintește că e unionist atunci când merge în opoziție) și creșterea exponențială a opțiunii electorale unioniste în R. Moldova, dezamăgirea pe eșichierul proeuropean („batista pe țambal” și asocierea unor partide din opoziție cu Usatâi și Dodon), dar și personalitatea exuberantă a liderului PUN – Traian Băsescu, un politician vizionar, talentat, cu un fler politic inegalabil. Toate aceste ecuații ne dau mari speranțe că în 2018 se va produce o mare schimbare în perspectiva Unirii celor două state românești.

PUN ia în calcul participarea la alegeri într-un bloc electoral cu alte partide din R. Moldova? Care ar fi acestea?

Deocamdată nu examinăm astfel de posibilitate, dar pledăm pentru coagularea tuturor unioniștilor sub flamura PUN în frunte cu Traian Băsescu, liderul care nu a pierdut nicio bătălie politică.

Aceasta înseamnă că toți unioniștii din R. Moldova trebuie să înțeleagă de acum încolo că au un partid politic și mai ales un lider absolut care ne va duce spre victorie – Unirea definitivă a națiunii române într-un singur stat.

În spațiul public au fost aruncate diverse zvonuri, inclusiv că PUN ar fi un proiect al liderului democraților, Vlad Plahotniuc, care îi „curăță” drumul partidului Dvs. inclusiv prin eliminarea PL-ului de pe scena politică. Cum comentați aceste acuzații?

Sunt speculații lansate de același lider al PL, care s-a victimizat și în 2013, atunci eram puși în buzunarul lui Filat, iar acum lansează aberații că suntem în buzunarul lui Plahotniuc. PL a ajuns o epavă din cauza liderului său Mihai Ghimpu, care nu a știut să cedeze la timp președinția partidului.

Lamentările și manipulările la care se dedau inclusiv unii jurnaliști nu le vor ajuta cu nimic. Dacă le place detractorilor Unirii (dar aceștia sunt cam mulți în R. Moldova, tupilați și în armata analiștilor politici, ong-iștilor sau partidelor proruse, plătite gras din banii Moscovei) să ne pună în buzunarul cuiva – să o spună clar acum: suntem în buzunarul lui Traian Băsescu, iar noi, toți cei care îl vom urma, după cum a glumit dumnealui la Ialoveni, suntem „armata de ocupație a lui Băsescu” din Republica Moldova până a Unirea definitivă – PUNct.

Vă mulțumim pentru interviu!

 

 

22254915_1903317469986353_7001985253667021588_o

TRAIAN BĂSESCU A ÎNCEPUT LUPTA PENTRU PARLAMENTUL UNIRII

La 7-8 octombrie Traian Băsescu, Președintele de Onoare al Partidului Unității Naționale a efectuat o serie de întâlniri cu cetățenii Republicii Moldova – la Soroca și Ialoveni (inclusiv Costești), în cadrul cărora cel mai tare președinte al tuturor românilor și-a lansat campania pentru proiectul său politic – Unirea Republicii Moldova cu România. Traian Băsescu a organizat o conferință de presă la 6 octombrie, a participat la emisiuni televizate, în cadrul cărora a formulat programul său politic – accederea în parlamentul RM după alegerile din 2018, pentru a lansa și realiza Unirea celor două state românești. În cadrul acestor întâlniri publice Traian Băsescu a amintit toate acțiunile pe care le-a întreprins în susținerea cetățenilor RM  (facilitarea procesului de redobândire a cetățeniei române, grantul non-rambursabil de 100 mln Euro pentru dezvoltare etc.) și a RM pentru asocierea la UE. Traian Băsescu a trasat principalele linii directoare ale campaniei sale electorale:

  1. Unirea RM cu România – singura cale de accedere a RM în spațiul UE și NATO și asigurarea unui viitor cert tinerilor generații.
  2. Unirea RM cu România pe cale parlametară prin votarea unei Declarații de Unire în ambele parlamente ale celor două state românești.
  3.  Crearea masei critice de votanți în favoarea Unirii prin munca de explicare a benfciilor Unirii.
  4. Deschiderea formatului de negocieri (în timp) România-Ucraina-Rusia-UE-SUA pentru soluționartea problemei schimbului de teritorii (diferendul înghețat din stânga Nistrului).

La întâlnirile cu cetățenii au participat deputați, senatori, primari, consilieri locali din Partidul Mișcarea Populară, cu care PUN a încheiat un acord de colaborare.

PUN este unicul partid politic cu management comun în ambele state românești.

22308642_10212886770616686_2070216360356935079_n 22255019_1903317256653041_8772158988287664991_o 22291169_1903317249986375_5708858374998118129_o

22254915_1903317469986353_7001985253667021588_o 20171006_175508 22308620_10212879648478637_5542354875459722430_n

Traian Băsescu – Președintele românilor basarabeni (Interviu)

Text: Marcel Toma. Foto: Manole Sava (GREEN MIND, Bucureşti), Natalia Mitereva

Citește aici interviul realizat de VIP magazin

20171004_171655 20171004_171628

Dle Preşedinte Băsescu, aveţi vreo idee de ce sunteţi atât de iubit de românii dintre Prut şi Nistru? Cârcotaşii ar spune că aici sunteţi mai iubit decât de către românii din România…

Eu nu am făcut politică pentru a fi iubit, ci pentru a face ce trebuie, iar când am făcut ce trebuia, nu toţi românii au fost de acord cu mine, ca decident. Dar, pentru că până şi politicienii sunt oameni, sigur că mă bucură simpatia celor care îmi aprobă deciziile.

Poate, pentru că mulţi moldoveni s-au trezit cu cetăţenia română (să nu fim răi ca să zicem „cu paşaportul”) exact pe timpul preşedinţiei Dvs? Iar primul lucru pe care îl vezi în viaţă, ştiţi că nu se uită uşor…

Eu am tratat cetăţenii Republicii Moldova ca pe cetăţeni români şi am făcut pentru ei ce am putut să fac. Am modificat Legea Cetăţeniei Române pentru a-i ajuta să-şi redobândească un paşaport românesc, pentru a-i ajuta să circule, să muncească şi să înveţe în Uniunea Europeană. Până la urmă, prin voinţa lui Stalin şi a lui Hitler, aceşti oameni, nepoţii şi strănepoţii lor şi-au pierdut cetăţenia română, paşaportul românesc fără voia lor. Eu aveam obligaţia morală să fac această reparaţie faţă de o mare nedreptate a istoriei. Nu putem trăi la nesfârşit după voinţa lui Stalin şi a lui Hitler, a lui Molotov şi a lui Ribbentrop.

Credeţi în sinceritatea celor care şi-au redobândit cetăţenia română? Că au făcut-o pentru că sunt români şi punctum, dar nu pentru a călători prin lume?

Ştiţi ceva? Eu nu am vrut să fac un instrument al recunoştinţei nici din acordarea cetăţeniei române, nici din creşterea numărului de burse pentru tineri de la 100 la 5000, nici din taberele de la munte şi de la mare din România, unde vara vin mii de copii din Republica Moldova. Am considerat doar că eu, ca preşedinte al României, am obligaţia să fac ceva pentru românii din stânga Prutului.

Cât de familiarizat sunteţi cu fenomenul politicii moldoveneşti? Prin ce V-a atras? Care a fost raţionamentul aderării Dvs. la PUN şi al acceptării postului de preşedinte de onoare? La ce Vă obligă asta?

Sunt destul de familiarizat cu viaţa politică din Republica Moldova. Știu și cât de toxici sunt Președintele Igor Dodon și Vlad Plahotniuc pentru viitorul țării și al cetățenilor Republicii Moldova. Ştiu şi faptul că domnul Mihai Ghimpu, cândva un politician unionist credibil, azi e doar o epavă politică complet decredibilizată. Mai știu și faptul că cetățenii români Maia Sandu și Andrei Năstase nu au curajul să-și asume unionismul și-și mint cetățenii cu perspectiva europeană a Republicii Moldova. Or, atât Maia Sandu, dar și Andrei Năstase, știu foarte bine că Uniunea Europeană nu se va mai extinde dincolo de Prut.

Şi, atunci, iniţiativa domnului ministru Anatol Şalaru şi a doamnei profesoare Ana Guţu de a crea Partidul Unităţii Naţionale (PUN), un partid unionist, mi-a apărut ca o şansă cu un obiectiv politic: reunificarea ţării, pentru care trebuie să lupt şi eu. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în România, eu sunt preşedinte al PMP, singurul partid românesc ce şi-a asumat prin statut şi program Unirea României cu Republica Moldova.

„Noi, românii, să fim demni de istoria glorioasă a națiunii noastre” – Interviu cu Ana Guțu

Ana_Gutu_R-Moldova

Citește AICI interviul integral pentru site-ul romaniabreakingnews.ro

INTERVIU CU ANA GUȚU, prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale

 

  1. Sunteți singurul partid asumat unionist? Care este atitudinea fata de Unire a altor partide politice, presei / media, societății civile?

 

Partidul Unități Naționale este noua denumire a partidului Dreapta, fondat la 05 septembrie 2015, înregistrat la 30 martie 2016 de către Ministerul  Justiției al Republicii Moldova cu statut și program politic unionist. De fapt, decizia de a crea un nou partid politic la acea vreme s-a bazat pe această condiționalitate – să fie un partid unionist, explicit prin documentele sale programatoare, acțiuni, atitudini politice etc. Respectiva decizie a fost luată de un grup de colegi politicieni după  mai multe runde de negocieri cu diverse partide extraparlamentare, inclusiv PNL – partid cu  statut unionist, referitor la coagularea unei mișcări unioniste puternice. Negocierile au eșuat, fiecare partid și ai ales lider,  ținea morțiș să rămână în găoacea sa, demonstrând prin aceasta că, de fapt, nu sunt independente și nici nu râvnesc să promoveze unirea celor două state românești pe cale politică. Pe parcursul a doi ani de zile Dreapta a realizat acțiuni politice, a participat la alegerile prezidențiale, liderii Dreptei au avut întâlniri în instituțiile europene și la Departamentul de Stat al SUA. A fost primul partid politic din Republica Moldova, care a pus problema unirii celor două state românești în instituțiile internaționale.

 

Odată cu a doua schismă în sânul Partidului Liberal, prilejuită de demiterea lui Anatol Șalaru  funcția de ministru  al apărări, Dreapta a decis să se apropie de echipa lui Anatol Șalaru pentru a demara procesul de creare a polului unionist în perspectiva alegerilor parlamentare din 2017. S-a decis să unim echipele în baza platformei juridice a partidului Dreapta. Astfel, Dreapta s-a întrunit în congres extraordinar la 11 iunie 2017, în cadrul căruia și-a modificat denumirea din ”Dreapta” în ”Partidul Unități Naționale” (PUN), iar în statut a fost introdusă funcția de președinte de onoare al partidului și cea de președinte executiv. La acest congres eu mi-a dat demisia din funcția de președinte al Dreptei, fiind aleasă prim-vicepreșednte al PUN, iar Anatol Șalaru a fost ales președinte executiv al PUN.  La 25 iunie a fost organizat un alt congres extraordinar al PUN, la care Traian Băsescu a fost ales președinte de onoare, funcția de președinte rămânând vacantă până la tranșarea litigiului în instanță referitor la cetățenia RM a lui Traian Băsescu (legea cu privire la partidele politice din RM prevede obligativitatea cetățeniei și reședinței în RM pentru membrii, și respectiv, lideri unui partid politic).

Mai există partide politice, care, nu sunt împotriva unirii RM cu România, dar acest deziderat nu figurează nici în statut, nici în program. Membrii acestor formațiuni deja au început să vină în PUN, chiar dacă liderii ezită și dau dovadă de reticență, demonstrând că le este dragă mai mult ștampila de partid decât cauza Unirii. ONG-urile unioniste, precum Tinerii Moldove, Acțiunea-2012, ODIP și-au anunțat sprijinul pentru PUN.

 

  1. RM are un președinte pro-rus in acest moment. Daca și alegerile din 2018 vor da o majoritate pro-rusa, cum vedeți derularea pe mai departe a
    proiectului unionist?

 

Pro-rușii nu au dispărut niciodată din RM. Nici măcar pe timpul României Mari, când au dus o luptă crâncenă împotriva autorităților române prin diversiuni și ilegalități. Dar, ulterior, atât regimul comunist, cât și manifestările pro-ruse de astăzi nu au oprit și nici nu vor opri vreodată  mișcarea unionistă – nu a reușit  Rusia imperială să de deznaționalizeze, nici sovieticii, cu atât mai mult un pro-rus autohton nu va reuși. Presupusa majoritate socialistă î viitorul parlament nu va putea guverna, deoarece faimoasa formulă D’Hont de redistribuire a voturilor, care le-a permis comuniștilor să guverneze 8 ani de zile (2001-2009), nu e valabilă.  Dodon nu va avea majoritate în parlamentul 2018, iar unioniștii se vor regăsi în viitorul parlament, într-un număr suficient de mare pentru a apropia și a vota unirea celor două state românești.

 

  1. Ce anume ar putea convinge mai mulți moldoveni sa își dorească și să susțină Unirea, pentru ca se pare ca argumentele național-identitare nu sunt suficiente?

 

Argumentele național-identitare sunt mai cu seamă pentru cetățenii cu studii, intelectuali, filosofi și scriitori – cei care formează și modelează opiniile în societate. Din păcate, contribuția instituțiilor media la iluminarea mentalităților sociale lasă de dorit, deoarece majoritatea instituțiilor media sunt partinice, iar partidele politice în RM sunt beneficiarii direcți ai existenței statului Republica Moldova. Propaganda rusă, care nu a fost stăvilită după 1991, a influențat direct perpetuarea stărilor de spirit pro-ruse în societate. Iată de ce azi acțiunile unioniștilor în vederea promovării beneficiilor Unirii poartă și un caracter pragmatic – cetățenii RM sunt informați despre avantajele socio-economice oferite de România, țară membră a UE și NATO. Este adevărat că falimentul vădit al Republicii Moldova ca stat (după furtul miliardului, însoțit de exodul fără precedent al populației) i-a metamorfozat pe unii cetățeni ai RM, cândva românofobi din ignoranță, în unioniști pragmatici. În varii discuții cu cetățeni alolingvi din RM am dedus că și aceștia doresc Unirea, ei recunosc caracterul inevitabil al Unirii, chiar dacă nu este soluția lor preferată, privilegiind astfel raționamentele economice.

 

  1. Realizarea Unirii presupune nu doar entuziasm, ci si strategii concrete. Experții din partidul dvs lucrează la elaborarea unor asemenea modele, care sa vizeze inclusiv implicațiile economice, administrative, politice ale
    Unirii ?

 

Desigur, experții lucrează la detalierea programului politic al PUN, care este unul unionist. Unirea celor două state românești înseamnă, în primul rând, prezența României aici în RM prin investiții, interconectarea energetică, armonizarea instituțională, legislativă etc. Unirea este un proces complex, dar nu și complicat, care va trebui asumat de RM în primul rând la nivel de voință politică. De fapt, această voință politică constituie soluția tuturor problemelor în procesul Unirii. Ea trebuie să se manifeste în două etape: prima etapă – decizia de a uni Republica Moldova cu România, și, cea de a doua etapă –  disponibilitatea și eficiența instituțională de a armoniza Republica Moldova la toate nivelele cu România. Da, nu va fi ușor, vor exista piedici, cu siguranță (coloana a cincea nu doarme în RM), dar ele vor fi surmontate.

 

 

  1. Pare greu de crezut ca Transnistria si Gagauzia pot fi convinse sa accepte proiectul Unirii și să devină parte a unei Românii Mulți se așteaptă ca ele sa sară direct in brațele Rusiei într-o asemenea eventualitate. Asta înseamnă practic o noua vecinătate intre UE/NATO și Rusia.  Cum se poate gestiona un asemenea scenariu, care aparent complică problema Unirii, spre mulțumirea Moscovei ?

 

De fapt, invocarea argumentelor ”factorului găgăuz” și a separatismului din stânga Nistrului e stratagema rusească în problematica Unirii, stratagemă propagandistică, utilizată pe larg de apologeții imperialismului putinist modern, unii din ei fiind primiți și în pereții Parlamentului României (sic!). Unirea RM cu România trebuie să se realizeze la prima etapă cu teritoriul controlat administrativ de RM, adică până la Nistru. Prezența armatei a 14-ea la Tiraspol, jocul de-a statul în stânga Nistrului, a făcut ca acest teritoriu secesionist să fie luat în seamă, din păcate. Astfel, în formatul 5+2 administrația separatistă de la Tiraspol este parte componentă a formatului de negocieri.  RM a fost mereu somată de Rusia și chiar unii aliați din UE să facă cedări interminabile în fața regimului separatist, care, din păcate, la ora actuală nu este tratat ca atare. A fost introdusă în uz denumirea teritoriului secesionist ”Transnistria”, a dispărut din terminologia mediatică și calificativul ”așa zisul”, ”autoproclamatul” (ziariștii, experții, unii politicieni nu se ostenesc să le reia). Problema diferendului înghețat de pe Nistru trebuie internaționalizată, formatul d negocieri trebuie să excludă partea separatistă din el, Româna ar trebui să intre în acest format de negocieri pentru a asigura pacea la frontierele UE și NATO după Unire. Cât privește găgăuzii – această minoritate este prea puțin numeroasă ca să decidă soarta celor 82 de procente de români din RM. Găgăuzii vor simți primii beneficiile Unirii, e au trăit foarte bine pe timpul României Mari și viitorul apropiat le va oferi ocazia să trăiască într-o țară membru UE, cu cele mai largi drepturi pentru minoritățile etnice. Și, să fie clar, Moscova nu va putea fi mulțumită niciodată, iar noi nu trebuie să ne ieșim din piele pentru a o mulțumi. Mai presus de toate este demnitatea. Noi, românii, să fim demni de istoria glorioasă a națiunii noastre.

 

  1. Este posibil un dialog cu comunitatea rusofona din RM, astfel încât aceasta sa nu mai fie speriata de perspectiva Unirii cu Romania ?

 

Comunitatea minoritară monolingvă rusofonă din RM (circa 18% din totalul populației) trebuie să înțeleagă faptul (așa cum prevăd rezoluțiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la subiectul drepturilor minorităților etnice și naționale) că a locui într-o țară de adopție înseamnă a respecta cultura respectivei țări, a vorbi limba ei, a te integra plenar  în societate. Foarte mulți minoritari monolingvi au deja cetățenie română, au business în România. Mulți din ei recunosc Unirea ca unica soluție pentru supraviețuire cetățenilor. Pe ei vom miza în realizarea dezideratului Unirii.

 

  1. Traian Băsescu este in acest moment destul de popular in RM, dar mai puțin popular in Romania. Alegerea sa ca președinte onorific al PUN poate aduce valoarea adăugată in proiectul unionist ?

 

Traian Băsescu este un politician de anvergură, cu o experiență politică enormă, inclusiv pe dimensiunea internațională. În 2013, decembrie, și-a exprimat dorința de a se implica în politica din RM după expirarea mandatului său de președinte al României, lansând proiectul său de Țară – Unirea RM cu România. Acest lucru s-a întâmplat acum, în 2017, când mai rămâne un an până la alegerile parlamentare. Cetățenii RM sunt cuprinși de o decepție totală și o lipsă de încredere în politicienii autohtoni. Traian Băsescu a fost președintele României care a facilitat procesul de redobândire a cetățeniei române, cel care l-a apostrofat pe Putin și a sărit în apărarea românilor din RM. Popularitatea lui Traian Băsescu în RM va ajuta recoagularea partidei unioniste, românești, care în esență este pro-europeană. Deoarece a dori Unirea RM cu România înseamnă a fi pro-european convins. Așteptăm deznodământul în cazul cetățeniei RM a lui Traian Băsescu și imediat cum va fi repus în drepturi, Traina Băsescu va fi ales în fruntea PUN.

 

 

  1. Colaborați sau comunicați cu partide sau ONG-uri din Romania pe subiectul Unirii sau pe orice alta tema de interes ?

 

La congresul PUN din 25 iunie a fost semnat un acord de colaborare cu Partidul Mișcarea Populară, iar deputatul PMP Constantin Codreanu a fost ales prim-vicepreședinte al PUN.  Orice colaborare cu ONG-urile din România pentru promovarea și realizarea Unirii celor două state românești este privilegiată.

 

  1. Ce așteptări concrete aveți de la Romania ? Inclusiv referitor la implicarea ei in proiecte in RM – sociale, culturale, economice – de anvergura?

 

Consider că toate partidele politice din România trebuie să facă un efort în a depăși disensiunile doctrinare, pentru a sprijini proiectul Unirii celor două state românești, ar trebui și să încheie un Pact pentru Unirea Republicii Moldova cu România.  În baza acestui Pact partidele politice trebuie să acționeze solidar întru realizarea proiectului Unirii pe dimensiunea politică și economică, deoarece la nivel cultural și educațional, practic, Unirea s-a înfăptuit.

 

Page 1 of 16

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén