Category: Unionism (Page 2 of 16)

28 IUNIE – ZI NEAGRĂ ÎN CALENDARUL MEMORIEI ISTORICE A ROMÂNILOR

19429877_10211983201668027_6154374692533824023_n 19598646_10211983202108038_7850757335090740368_n image-0-02-04-f7ac8d8f3632a21aa1a6842e0998c0d39c39fd0ee8b671fe561807bcf455f337-V

19511516_451440038562796_5478340656102452536_n

Azi Partidul Unității Naționale a comemorat prin tacere cei 77 ani de la ocuparea Basarabuei de URSS. PUN a depus flori in ograda complexului Buciumul, unde din iunie 1940 pana in 1941 au fost exterminati de NKVD sute de români.

Maniestări similare ale susținătorilor PUN au avut loc în alte locaități din Republica Moldova și capitale occidentale.

***
APEL PUBLIC

Azi, 28 iunie 2017, când se împlinesc 77 de ani de la ocuparea Basarabiei de către URSS, Partidul Unității Naționale comemorează o dată neagră în istoria recentă a acestui teritoriu – ocupația sovietică a Basarabiei. La 28 iunie 1940 tancurile sovietice au invadat Basarabia, aducând cu ele ideologia comunistă, deportări și foamete organizată, acte de etnogenocid, care au răpit viețile a sute de mii de români basarabeni.
PUN condamnă ieșirile disproporționate ale președintelui Dodon, care neagă adevărul istoric și se afișează în calitate de exponent al Rusiei, sfidând interesul național și trădându-și propriul neam.
Un an în urmă partidul unionist Dreapta a formulat revendicări către autoritățile constituționale ale RM, dar acestea nu au fost realizate. De aceea, PUN reiterează aceste revendicări prin apelul public de azi către Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova, de a întreprinde acțiuni punctuale în vederea comemorării acestei date istorice negre din istoria noastră recentă.
1. Declararea pe întreg teritoriul Republicii Moldova prin lege a zilei de 28 iunie drept Zi de comemorare a victimelor regimului comunist în rezultatul genocidului, deportărilor și foametei organizate.
2. Denunțarea de către autoritățile centrale ale Republicii Moldova a Pactului Ribbentrop-Molotov și aderarea Republicii Moldova la Acordul interstatal pentru constituirea Tribunalului internațional pentru investigarea crimelor comunismului, lansat pentru semnătură de miniștrii justiției ai Ucrainei, Poloniei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei la Tallin în 2015.
3. Inițierea de către Procuratura Generală a procesului public împotriva crimelor comunismului în baza numeroaselor volume de mărturii, documente de arhivă, care au fost publicate până în prezent cu scopul condamnării crimelor comunismului în instanțele judiciare ale Republicii Moldova.
4. Crearea Institutului de investigare a crimelor comunismului pe lângă Președinția Republicii Moldova, care va desecretiza dosarele comunismului și va face publice numele vinovaților de comiterea crimelor pe teritoriul Basarabiei: genocid, deportări și foametea organizată.

Partidul Unității Naționale
28 iunie 2017

DREAPTA DECIZIE PENTRU CAUZA UNIRII: TRAIAN BĂSESCU – LIDERUL UNIONIȘTILOR

Panorama3 19399950_10211957223378586_3078634269472113879_n IMG_2408

19510419_10211956522961076_6622725126302869095_n IMG_2224

Partidul Unității Naționale a organizat la 25 iunie un congres extraordinar după înregistrarea la ministerul justiției a modificărilor la Statutul partidului unionist Dreapta, în rezultatul cărora acesta și-a schimbat denumirea în Partidul Unității Naționale (PUN) și l-a ales pe Anatol Șalaru în funcția de președinte executiv PUN, iar pe Ana Guțu în funcția de prim-vicepreședinte PUN la congresul extraordinar al partidului Dreapta din 11 iunie 2017.

La congres au participat 1200 de delegați și invitați din Republica Moldova și România. Printre invitații din România s-au numărat senatorii și deputații din Parlamentul României precum și membrii administrației publice locale din România.

În cadrul congresului domnul Traian Băsescu a fost ales cu unanimitate de voturi în funcția de președinte de onoare al Partidului Unității Naționale. De asemenea, congresul a decis ca pâna la clarificarea juridică a cetățeniei moldovenești a domnului Traian Băsescu, funcția de președinte al Partidului Unității Naționale să rămână vacantă. Totodată, congresul a decis alegerea domnului deputat în Parlamentul României, Constantin Codreanu, în funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale.

În prezența domnului președinte Traian Băsescu, în cadrul lucrărilor congresului, s-a semnat de către președintele executiv al Partidului Unității Naționale, domnul Anatol Șalaru și președinte executiv al Partidului Mișcarea Populară, domnul deputat Eugen Tomac, Protocolul de Colaborare și Acord Privilegiat între Partidul Mișcarea Populară și Partidul Unității Naționale.

Discurs Ana GUȚU, Congres PUN, 25.06.2017

***

Pentru cei care nu au crezut în partidul unionist Dreapta, pentru cârcotașii de tot genul, a venit momentul să înțeleagă faptul, că eu, Ana Guțu, împreună cu ai mei colegi, cei care am fondat partidul unionist Dreapta – Anatol Arhire, Dorin Dușciac, Maxim Guțu, Victor Sandu, Liubovi Staver, Dan Nicu, Iulian Gramațki, Ion Ursu și alți colegi, nu aveam de gând să ne ransformăm în partid-ștampilă, aidoma celor care sunt o sumedenie în RM și așteaptă să fie reactivate de moguli în ajunul alegerilor de toto soiul. Am demonstrat că un partid politic este un organism viu, iar menirea unui partid politic este să-și realizeze ideile, doctrina. Noi am făcut din românism și unionism doctrină. Ne-am dorit ca în fruntea partidului să vină lideri cu experiență bogată, dar și tineri. Fortificarea partidului prin venirea în fruntea lui a lui Traian Băsescu, susținut de echipa Partidului Mișcarea Populară, dar și fuzionarea cu echipa lui Anatol Șalaru, este un semnal puternic către electoratul unionist, care de acum încolo nu va mai oscila cu ce partid să voteze. Unioniștii din RM sunt chemați să se angajeze plenar în procesul de convingere a cetățenilor că proiectul de țară lansat de Traian Băsescu după aderarea României la UE și NATO – este Unirea celor două state românești. Orice opinie a celor care se revendică drept unioniști, dar vor sări în cap liderilor PUN, pot fi declarați deschis și fără tăgadă detractori și agenți plătiți ai FSB-ului.

 

 

ÎN PERSPECTIVA ALEGERILOR PARLAMENTARE DIN 2018 E NEVOIE DE CONSOLIDAREA UNIONIȘTILOR

Alegerile din 2018 trebuie să devină o placă turnantă în istoria recentă a Republicii Moldova prin accederea în Parlamewntul RM a unui grup puternic de unioniști.

În perspectiva acestor alegeri partidul unionist Dreapta a fost de nenumărate ori la sursa inițiativei de consolidare a unioniștilor.

M-am întâlnit recent cu Anatol Salaru și am decis unificarea echipelor politice ale Dreptei și Partidului Unității Naționale.

Unioniștii nu vor reuși să promoveze eficient Unirea RM cu România dacă nu se vor uni ei între ei. Detaliile procesului de fuzionare a echipelor vor fi discutate în timpul apropiat.

Schimbarea sistemului electoral proporțional pe unul majoritar sau mixt NU este benefică pentru unioniști, acest lucru l-am afirmat nu o singură dată. Semnalele care vin din partea Parlamentului European au șansa să dezavueze actuala guvernare în frunte cu PD în a modifica legislația electorală.

Emisiunea ”Sfatul Țări” moderată de Anatol Ursu din 17 mai 2017, 10 TV.

MASA ROTUNDĂ „SCHIMBAREA SISTEMULUI ELECTORAL DIN RM”: PRO ȘI CONTRA

La 8 aprilie 2017 Ana Guțu a participat la masa rotundă ”Schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova: Pro și Contra”, organizată de fundațiile germane Konrad Adenauer și Friedrich Ebert. În cadrul mesei rotunde Ana Guțu a vorbit despre pericolul non-accederii unioniștilor în parlament prin sistemul de vot uninominal în 2018.

Amintesc că partidul unionist Dreapta s-a pronunțat împotriva sistemului de vot majoritar, deoarece acesta nu va fi suficient de reprezentativ (practic cu 3000 de voturi candidatul poate deveni deputat), va presupune cheltuieli de sute de ori mai mari pentru campanie, și deci, posibilități de corupere și monitorizare insuficientă a campaniei electorale de către CEC, pune în pericol instituția partidului politic, lipsește diaspora de un vot masiv și capabil să influențeze procesul decizional politic (3-4 mandate nici pe departe nu vor rezolva problemele diasporei), va aduce în parlament baronii locali, și, cel mai grav, sistemul de vot uninominal va lipsi unioniștii de posibilitatea de a fi reprezentați politic. 

 

Drapel copy

NUMĂRATUL LA MOLDOVENI SAU ISTORIA UNUI RECENSĂMÂNT

După trei ani de chinuri ale facerii ne-am învrednicit în sfârșit și cu niște cifre deocheate, prezentate de Biroul Național de Statistică.

Nu știu dacă mai există state care-și numără cetățenii timp de trei ani, în era smartfoanelor și internetului. Vicierea datelor prezentate de BNS la 31 martie 2017 este ca și demonstrată, după scurgerea de informații de la finele anului 2014, care nu seamănă deloc cu ceea ce a prezentat BNS azi. Vom aminti că BNS la acea vreme era controlat partinic de PLDM. Astăzi BNS este controlat partinic de PD. De ce Filat nu a dorit să facă publice datele recensământului în 2014? S-a speriat de cifra prea mare de cetățeni care se identificau drept români? S-a speriat de creșterea opțiunii unioniste? Cert este că PD a preluat aceste temeri și a dat vina pe incompetența instituțională a BNS din cauza căreia nu au fost publicate la timp datele. În același timp, nici PD nu s-a dovedit a fi mai breaz, în loc să invalideze întreg procesul de colectare a anchetelor, să investigheze gestionarea banilor europeni alocați pentru recensământ, PD a preferat să ”deseneze” și el datele, să le măsluiască, pentru a-i liniști pe găgăuzi, care nu-și iubesc propria limbă și o preferă pe cea rusă, pe politicienii-stataliști – guvernarea și opoziția, că veacul RM este unul lung și promițător, că cetățenii sunt turmentați și nu știu cine sunt și ce limbă vorbesc.

Cam acesta a fost scopul vicierii datelor recensământului, unul și mai beteag decât cel din 2004.  Astfel reiese că găgăuzi în 2014 sunt mai mulți decât în 2004, pe când noi știm că satele găgăuze sunt pustii, femeile plecate în Turcia la munci ingrate. Dacă  în RM sunt mai tot atâția găgăuzi (4,6%) cât români (7%), și mai mulți găgăuzi decât ruși (4,1%), de ce toată Republica Moldova e invadată de canale TV și publicații rusești dar nu turcești? Și în general, ce caută instituțiile media de limbă rusă într-un stat unde 82% sunt română și unde se vorbește majoritar limba română? Că unii o numesc ”moldovenească” –  astă e alt subiect, sărăcia spirituală e un vestigiu mai vechi între Prut și Nistru.

Mai nou, constatăm că în Republica Moldova locuiesc mai puțin de 3 mln de cetățeni, iar în registrul votanților pentru alegerile prezidențiale din 2016 au fost incluși peste 3 mln 200 mi cetățeni.

Falimentul statului artificial pe nume Republica Moldova este demonstrat inclusiv prin acest recensământ al populației din 2014 – un stat care nu este capabil să-și numere cetățenii, cum poate asigura o viață și o securitate decentă pentru ei?

***

DREAPTA DESPRE DATELE RECENSĂMÂNTULUI DIN 20014

Partidul unionist Dreapta consideră că datele prezentate de BNS cu privire la recensământul cetățenilor și locuințelor nu sunt credibile din mai multe motive:

  1. Colectarea datelor de către recenzori a fost efectuată cu grave încălcări, inclusiv completarea anchetelor cu creionul și la telefon (informații parvenite din mărturii multiple).
  2. Formularea întrebărilor din anchete a fost vicioasă, iar recenzorii au fost insuficient instruiți.
  3. Datele au fost prezentate cu întârziere, procesul de analiză fiind tărăgănat și realizat de colective de oameni diferite, din cauza concedierilor multiple și lipsei de suporturi logistice suficiente pentru a efectua trierea corectă a anchetelor.

 

În legătură cu prezentarea datelor incoerente de către BNS, mai cu seamă referitor la situația lingvistică și identitară din RM, date ce intră în flagrantă contradicție și cu registrul votanților din Republica Moldova, partidul unionist Dreapta își exprimă totalul dezacord cu rezultatele recensământului din 2014 anunțate de BNS trei ani mai târziu și solicită demararea unei anchete administrative pe marginea gestionării fondurilor europene alocate pentru petrecerea recensământului și  a fraudelor admise în procesul de colectare și procesare a anchetelor. De asemenea, Dreapta nu are încredere în capacitatea instituțională și logistică a BNS, considerând că este necesar de a recurge la ajutorul instituțiilor internaționale specializate în organizarea unui recensământ.

 

 

 

20170327_175229

99 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA – DECLARAȚIA PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA

20170327_1752291 4 2 3

La 27 martie 2017 partidul unionist Dreapta a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a dat citire Declarației cu ocazia aniversării a 99 de ani de la votarea Unirii Basarbiei cu România de către Sfatul Țării. După conferința de presă membrii partidului au organizat un tren automobilistic cu tricoloare și drapele ale partidului prin Chișinău.

Declarație cu prilejul aniversăriia 99 de ani de la votarea de către Sfatul Țării a Unirii Basarabiei cu România

La 27 martie 1918 Sfatul Țării – structura legislativă a Basarabiei din acea vreme, a votat în favoarea Unirii Basarabiei cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României.

Conferinţa de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920 România a semnat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia care prevedea: “Considerând că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populaţiunea Basarabiei a manifestat dorinţa de a vedea Basarabia unită cu România”, părţile contractante recunoşteau “suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, cuprins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului de la gura sa până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina şi Basarabia, şi acest hotar”.

Au urmat 22 de ani de modernizare fără precedent a Basarabiei, teritoriu supus deznaționalizării pe parcursul secolului XIX de către Rusia țaristă. Timp de 22 de ani în Basarabia României Mari au fost deschise circa 3 000 de instituții școlare de limbă română, au fost inaugurate bănci, au fost construite poduri, trei aeroporturi, au fost modernizate infrastructurile feroviare și drumurile. Instituțiile culturale românești au prins viață în Basarabia și au devenit veritabile forjerii de noi talente literare și artistice.

Menționăm că Unirea Basarabiei cu România, prin actul votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, constituie un eveniment epocal al secolului XX pentru națiunea română. Importanța votului Sfatului Țării este amplificată prin responsabilitatea și maturitatea politică, de care au dat dovadă generația de politicieni Pantelimon Halippa, Elena Alistar, Ion Inculeț, Daniel Ciugureanu și alți înaintași. Ei nu s-au gândit la funcții și beneficii materiale, ei au decis binele comun pentru cetățenii Basarabiei, ei s-au situat deasupra oricăror interese meschine de moment. Ei au făcut istorie și s-au acoperit de glorie eternă.

Azi, când celebrăm cea de-a 99-a aniversare de la votarea Actului Unirii Basarabiei cu România, a venit timpul să ne întrebăm, unde a ajuns o parte din teritoriul Basarabiei, pe nume Republica Moldova? Răspunsul îl cunoaștem cu toții – Republica Moldova, dorind să fie stat independent, a demonstrat cu lux de amănunte că nu este posibil să construiești o entitate statală pe loc viran, un teren minat de vestigii sovieto-comuniste, cu elite politice educate în stilul apucăturilor hoțești-kolhoznice. Republica Moldova a atins limitele existenței sale administrative și instituționale. Cu frontieră estică necontrolată, cu pericolul unui război de agresiune din partea secesioniștilor de la Tiraspol ajutați de Rusia, cu o corupție generalizată, o justiție ghidată din sediile partidelor politice, cu o viteză cosmică de depopulare a localităților –   Republica Moldova lunecă in jos pe o pantă periculoasă fără posibilitate de a reveni la normalitate.

Contextul regional este generator de instabilitate. În condițiile când țările sunt pe cale de a reevalua locul lor în varii structuri internaționale, menirea lor existențială, a venit timpul pentru națiunea română să-și decidă proiectul de Țară. Iar acest proiect de Țară este unirea Republicii Moldova cu România.

Celebrarea zilei de 27 martie ca zi a Unirii Basarabiei cu România la București, votată în unanimitate de Parlamentul României, este un lucru important. Ar fi fost bine ca și Chișinăul să aibă aceeași sărbătoare atât la 27 martie, cât și la 1 decembrie.

Sărbătorirea datelor istorice este importantă, totuși, reunirea Republicii Moldova cu România înseamnă, în primul rând, poduri peste Prut, investiții românești în Republica Moldova, salarii și pensii la nivelul celor din România, bunăstare, securitate pentru toți cetățenii fără nicio discriminare.

Lui Dodon și adversarilor Unirii le spunem că, de fapt, Unirea, a început, a început cu investițiile și ajutoarele de sute de milioane de euro din partea României, bani care au mers la modernizarea infrastructurilor, instituțiilor, ba chiar la plata pensiilor și salariilor, căci fără cele 150 milioane  de euro astăzi și Dodon, și deputații săi socialiști de rând cu alții din parlament, ar sta fără salarii. Considerăm că este o lașitate din partea guvernanților să ceară ajutoare de la frații de peste Prut, să rostească metafore frumoase la ședințele comune ale guvernelor, dar să nu pună pe tapet direct, fără ocolișuri, problema Unirii. Dorința de a păstra statul pe nume Republica Moldova este strâns legată de funcții, pe care actualii lideri politici, sau chiar și cei care râvnesc la putere, și le doresc cu un singur scop: să controleze și să prade puținul ce a mai rămas din populația Republicii Moldova.

Astăzi a face politică în Republica Moldova, politică adevărată – înseamnă să revendici Unirea Republicii Moldova cu România. Orice alt proiect politic după 25 de ani de fiasco nu este decât deșertăciune, vanitate.

Cetățenii trebuie să înțeleagă odată și definitiv că nu plecarea din acest teritoriu este o ultimă soluție pentru salvarea lor, ci scoaterea hotarului de pe Prut. Dacă elitele din 1991 nu au avut curajul să o facă, a venit timpul să decidem noi, nu alții în locul nostru, ce este mai bine pentru familiile noastre.

Revenirea Republicii Moldova la trupul Țării noastre România este mântuirea noastră, mântuirea prin Unire, mântuirea prin scăparea de corupție politică, Unirea va aduce stabilitate și prosperitate pe această palmă obosită de pământ, unde numai fericire nu a mai fost de la 1940 încoace.

Partidul unionist Dreapta aduce sincere și calde felicitări tuturor românilor de pe ambele maluri ale Prutului cu ocazia celei de-a 99 aniversări de la votarea Unirii Basarabiei cu România de către Sfatul Țării și lansează un apel de unitate către partidele unioniste pentru constituirea unui pol unionist puternic din perspectiva alegerilor parlamentare din 2018. Parlamentul din 2018 trebuie să devină Parlamentul Unirii, Parlamentul care va vota Unirea Republicii Moldova cu România.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

 

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

27.03.2017

 

Page 2 of 16

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén