Category: Învățământ superior (Page 1 of 2)

ORDINUL NAȚIONAL AL LEGIUNII DE ONOARE AL FRANȚEI ÎN GRAD DE CAVALER – DISCURSUL DE ACCEPTARE AL ANEI GUȚU

Croix_de_la_legion_d_honneur_Recto (1)

La 20 octombrie în Aula Magnifica a Universității Libere Internaționale din Republica Moldova a avut loc ceremonia de decorare a profesorului universitar Ana Guțu cu Ordinul Național al Legiunii de Onoare al Republicii Franceze în Grad de Cavaler. Cea mai înaltă distincție a Republicii Franceze i-a fost acordată Anei Guțu prin Decretul președintelui Franțeri Francois Hollande din 14 iulie 2014, același an în care Ana Guțu a fost decorată de președintele României Traian Băsescu cu Ordinul Steaua României în Grad de Mare Cruce pentru contribuția la constituționalizarea Declarației de Independență și a limbii române.

Ambasadorul Franței în Republica Moldova, Excelența Sa domnul Pascal Vagogne a fost cel care i-a înmânat doamnei Ana Guțu decorațiunea pentru aportul în tot ceea ce înseamnă promovarea limbii franceze și a valorilor francofoniei.

Citiți DISCOURS acceptation Ana Gutu 20.10.2017 FR

Citiți Discursul de acceptare al Anei Guțu (română)

 

 

 

L’AGENCE UNIVERSITAIRE DE LA FRANCOPHONIE A UN NOUVEAU RECTEUR

CA AUF 1Logo AUF

Le 25 septembre courant dans les locaux de l’Organisation Internationale de la Francophonie, à Paris, France,  a eu lieu la réunion du Conseil d’Administration de l’Agence Universitaire de la Francophonie, qui a élu le nouveau recteur de l’AUF pour un mandat de 4 ans. La compétition a été serrée, 31 candidats s’étaient présentés au concours, dont 9 femmes. Le Bureau du Conseil d’Administration s’est réuni le 23 et le 24 septembre, lors de ses réunions trois dossiers ont été retenus – Mme Christine Collin, Mme Eveline Garnier-Zarlie et M,Jean-Paul de Gaudemar. Suite au vote qui a eu lieu après la présentation par les candidats de leurs projets de gouvernance exécutive de l’AUF, la victoire a été remportée par M.Jean-Paul de Gaudemar. Il assumera le mandat du Recteur de l’AUF pour les 4 suivantes années.

 

La cérémonie officielle de passation du mandat de recteur de Bernard Cerquiglini  à Jean-Paul de Gaudemar aura lieu lors de la prochaine réunion des instances de l’AUF, à Montréal, Canada, le 8-10 décembre 2015.

***

Agenția Universitară a Francofoniei are un nou rector

 La 25 septembrie curent la Paris, Franța, în localurile Organizației Internaționale a Francofonei, a avut loc reuniunea Consiliului de Administrare a Agenției Universitare a Francofoniei pentru alegerea rectorului AUF. La 23 și 24 septembrie Biroul Consiliul de Administrare s-a reunit pentru a audia cei 31 de candidați, dintre care 9 femei,  la prestigioasa funcție de Rector al AUF, Asociație ce întrunește circa 800 de universități francofone din întreaga lume. Biroul a selectat 3 dosare, pe care le-a propus spre examinare vineri, 25 septembrie, la ședința Consiliului de Administrare.  Ana Guțu este membru al CA AUF, fiind aleasă în această funcție în numele universităților francofone din Europa Centrală și Orientală la Adunarea Generală AUF din 2013, Sao Paolo, Brazilia.

Trei candidați au fost audiați de membri Consiliului de Afdministrare – Christine Collin, Eveline Garnier-Zarlie și Jean-Paul de Gaudemar. După prezentarea de către fiecare a proiectului său de gestionare a Agenției Universitare a Francofoniei,  în urma procedurii de vot, Jean-Paul de Gaudemar a fost ales rectorul Agenției Universitare a Francofoniei pentru următorii patru ani.

 Ceremonia oficială a transmiterii mandatului de rector AUF de la Bernard Cerquiglini la Jean-Paul de Gaudenar va avea loc la Montreal, Canada, la 7-10 decembrie 2015.

ESEURI TRADUCTOLOGICE – O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ

cartea eseuri

A văzut lumina tiparului noua mea carte ”Eseuri traductologice”, un studiu bazat pe corpusul factologic francez, românesc.

….”Să încercăm să definim imaginile – stări de conştiinţă care constituie fondul imaginar de obedienţă filosofică în lirica lui Eminescu. Identificarea acestor imagini este strâns legată de ţesutul simbolic al textului romantic eminescian, o altă carcasă fundamentală care susţine imaginarul liric – erotic. Reperarea simbolurilor va uşura sarcina modestei noastre cercetării –  de a elabora o schemă – formulă de traducere a imaginarului la Eminescu. Vom profita de studiile deja existente şi să degajăm simbolurile poetice intertextuale eminesciene (Guţu A., Guţu I., 2003:17): marmura – simbolul răcelii, morţii; albul – simbolul purităţii, virginităţii; cântecul – simbolul beatitudinii, fericirii, uşurării; pădurea – simbolul singurătăţii, refugiului; zăpada – simbolul purităţii; teiul – simbolul dragostei, frumuseţii; lacul, izvorul – simbolurile fascinării, aşteptării dragostei; Lucifer – simbolul poetului geniu, inaccesibil oamenilor(Guţu, 2002: 136).”….

***

……”E dificil şi în acelaşi timp periculos să plasezi un semn de egalitate între limbă și cultură, căci fenomenele de instrumentalizare a limbilor au loc peste tot în lume. Și aceasta se întâmplă datorită mondializării și melanjului de culturi fără precedent: “Problema nu constă în faptul cărei limbi aparții, ci care cultură o deții, iar problematica pierderii  culturii fără abandon lingistic se manifestă peste tot în lumea occidentală. În special în  Europa, a cărei unificare se face nu în baza culturilor naționale împărtășite, ci în baza unei culturi comune globalizate ” /« La question n’est pas d’être de telle ou telle langue, mais de telle ou telle culture, et la problématique de la perte de la culture sans abandon linguistique se pose aujourd’hui un peu partout dans le monde occidental. C’est en particulier le cas de l’Europe, dont l’unification se fait non pas sur la base de cultures nationales partagées, mais sur celle d’une culture commune mondialisée » (Morel, 2008, p. 26)

Însă, în problematica circulaţiei valorilor culturale prin intermediul traducerii, este oportun de interpretat limba și cultura ca pe o monadă, în accepţiunea pe care o oferă B. Spinoza, ca pe o entitate în armonie desăvârşită cu ea însăși, pentru a facilita procesul de analiză științifică a fenomenului în discuţie. O viziune retrospectivă asupra istoriei civilizațiilor permite constatarea că traducerile în diferite epoci , în diferite colțuri ale lumii, au exercitat un rol nodal în transmiterea valorilor culturale, a științelor, a cunoaşterii în general. Am propus graful tetraedrului segmentat cu patru fațete, care, contemplat tridimensional, permite  utilizarea needulcorată a imaginarului istoric, stabilirea în mod convențional a tipologiei  priorităților ce derivă din logica evoluției geografice, economice, politice și sociale a diferitelor regiuni ale lumii: traducătorul(rii), societatea, limba/cultura sursă, limba/cultura țintă.”……

Eseuri traductologice, Ana Guțu, Chișinău, ULIM, 2015 

DOCTORATE, EXPERTIZE ȘI RESTRICȚII „A LA MOLDAVE„

foto raluca 5 foto raluca 6 foto raluca 1

La 24 iunie la ULIM a fost susținută în seminarul științific  ad hoc teza pretendentei la titlul științific de doctor în filologie la specialitatea 621.07 Glotodidactica, profilul științific 621 Științe ale limbajului, ramura științifică Filologie, Raluca Lăpădat Răuț (România) cu tema ”Interactivitatea multidimensională în didactica limbii franceze (studiu sincronic în baza noilor tehnologi informaționale aplicate în procesul de predare/învățare/evaluare a limbii franceze)”. După prezentarea tezei, parcurgerea tuturor formalităților birocratice, doctoranda a acumulat 72 de puncte, suficiente pentru a fi recomandată spre susținere în Consiliul științific, ce urmează a fi creat, la recomandarea seminarului științific, senatului ULIM cu validarea ulterioară a Consiliului Național pentru Acreditare Academică (CNAA).

După adoptarea Codului Educației, s-a creat un vid normativ, care urmează a fi completat prin acte normative noi, unul din ele a și fost elaborat, este vorba despre hotărârea guvernului cu privire la școlile doctorale. Din păcate, excesul unor concepători de regulamente în a introduce restricții pentru a-și imagina că prin restricții augmentăm calitatea cercetării sau a altor produse științifice, a dus la faptul că acest regulament a fost atacat la Curtea Constituțională și  autorii au avut câștig de cauză. Este vorba de liberalizarea restricției referitor la plafonul de vârstă pentru un conducător de doctorat (65 ani) și la restricția statutului de profesor titular pentru a fi membru într-o școală doctorală.

Însă, vidul normativ nu se oprește aici. Întrebarea sacramentală  constă în următoarele: cum vor urma studiile doctorale doctoranzii înmatriculați cu ani în urmă – după sistemul vechi sau în cadrul școlilor doctorale? Ministerul și CNAA răspund așa: după sistemul vechi, adică, armata de doctoranzi din anii 2, 3 și 4  vor respecta vechiul regim de susținere a tezelor (conform deja noului nomenclator științific adoptat de guvern la propunerea CNAA), perioada extinzându-se pentru vreo 7 ani minimum (deoarece nici pe departe toți doctoranzii susțin tezele în termenele prevăzute regulamentar). Pentru instituții povara va fi dublă atât din punct de vedere logistic, cât și din punct de vedere financiar. De când țin minte, în învățământul superior am lucrat nu doar cu standarde duble, ci și triple, și cvadruple (de exemplu, în perioada adoptării sistemului Bologna, modificării planurilor de studii, introducerii ciclului masterat etc).

Ar fi judicios și imperios necesar ca reforma legată de inaugurarea școlilor doctorale să aibă un caracter de ghilotină: din momentul în care școala doctorală va fi inaugurată, ea să demareze activitatea sa în trombă, preluând doctoranzii înmatriculați la studii în anii anteriori și racordând formarea acestora la noile rigori și cerințe.

Dacă aceasta nu va fi acceptat, riscăm să ne bălăcim într-o tranziție lipsită de coerență, arhitectură europeană (căci vechiul sistem de susținere a doctoratelor este unul perimat, sovietic, care, din lipsă de creativitate pur și simplu a fost preluat fără schimbare și adoptat în RM).

Am trecut printr-o  experiență neplăcută în acest sens când o comisie de experți în domeniul filologiei a respins solicitarea unui ditamai senat universitar de a constitui seminarul științific ad hoc pentru susținerea tezei despre care am pomenit la începutul postării.  Refuzul a fost remediat de comisia superioară de experți, care a decis constituirea acestui seminar, considerând neplauzibilă decizia primei comisii de experți. Mai trist este că sunt membru al primei comisii de experți, alături de filologi de prestigiu din RM. Neconsecvența și torpilarea proceselor birocratice, care însoțesc în mod necesar o susținere de doctorat, vine să descurajeze și mai mult tinerii (puținii, de altfel) ce ar fi capabili să efectueze o cercetare.

Finalmente,  ar fi cazul să ne întrebăm – cine ne sunt experții? Și dacă în persoana acestora întâlnim oameni cu o mentalitate închistată în abordarea restricțională  a algoritmului de evaluare și apreciere a dosarelor științifice, nu ne rămâne să regretăm că în RM cercetarea nu va fi foarte curând eliberată de rigori și canoane de sorginte sovietică. De altfel, aplicate la realitățile de dezavuare și de demotivare a tinerilor cercetători din RM în plin exod demografic, RM niciodată nu va avea nici calitate a cercetării, nici progres rapid societal, nici resurse umane talentate, capabile să regenereze modesta noastră comunitate științifică.

 

 

 

 

MINISTERUL EDUCAȚIEI SAU MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII? O REFORMĂ CARE TRENEAZĂ.

În Republica Moldova dorința de a reforma domeniile vitale de activitate socio-umană a fost mai mare doar în cercurile intelectuale selecte, unde este loc pentru idei novatoare și progresiste. Unul din domeniile prioritare supuse procesului de reforme este învățământul superior și cercetarea. Odată cu adoptarea Codului Educației a apărut necesitatea stringentă de amendare a faimosului Cod pentru Știință și Inovare, adoptat pe timpul guvernării comuniste cu sprijinul și la inițiativa AȘM condusă și pe atunci, în 2004, de neschimbatul la față Gheorghe Duca, actualmente acesta adjudecându-și un al treilea mandat, chipurile în baza aceluiași faimos cod (desigur, primind și o pasă generoasă de la două comisii din parlament și de la direcția sa juridică).

Am scris de nenumărate ori despre necesitatea reformării sectorului științei din RM, care reprezintă un atavism sovietic, mai cu seamă, în persoana AȘM, o structură ineficientă și greoaie, consumatoare de bani publici, cu prezumpții  de dictator în tot ceea ce ține repartizări de bani publici, finanțări de proiecte și evaluări ale acelorași proiecte asupra finanțării cărora a decis tot ea, Academia de Științe.

Recent am primit un e-mail de la cancelaria AȘM cu  un proiect de Lege, elaborat de  aceasta,  prin care se propune amendarea Codului pentru Știință și Inovare, un proiect însoțit de notă informativă și avizele ministerelor.

După mese rotunde, discuții și analize, propunerea era de amendat acest Cod în direcția redefiniri managementului științific în RM, cu eventuala creare a unei Agenții ce seva ocupa de lansarea, selectarea prin concurs și evaluarea proiectelor de cercetare, cu asocierea vastă a sectorului economic/industrial privat. Uite că citind proiectul de lege, mi-am dat seamă că cei de la AȘM sunt incurabili: de o manieră camuflată AȘM încearcă să-și păstreze competența decizională în tot ceea ce ține de cercetare și inovare, adjudecându-și în continuare statut de minister al cercetării.  Precizez, am propus de mai multe ori ca denumirea ministerului de resort, cel al Educației, să fie schimbată în Ministerul Educației ș Cercetării. În 2009, Consiliul Rectorilor sa opus acestei inițiative politice, deoarece mai mulți rectori, angajați politic, luaseră titlul de academicieni sau așa ziși membri-corespondenți ai AȘM (o transliterare din limba rusă, inexistentă nicăieri în țările civilizate cu tradiție) și se simțeau obligați, din complezență, să mențină  rolul de minister al AȘM. Or, acolo unde nu există clarități în structură și  management, cel mai ușor e să speli banii publici fără a da socoteală, anume aceasta se întâmplă cu AȘM la ziua de azi.

Să revenim la proiectul de lege. Este unul mai mult decât carențial, și, în acest sens cele mai relevante avize (Aviz M. Justitiei Aviz M.Educatiei )  au parvenit de la Ministerul Justiției și Ministerul Educației, care sunt tranșant negative. Restul ministerelor mai că nu au intrat în esența proiectului, propunând unele amendamente cu iz lobbist sectorial.

Acum, că a căzut guvernul Gaburici, peste 6 an de la declararea tranșantă de către RM a orientării sale europene, la formarea noului guvern ar trebui să se țină cont de o posibilă schimbare a denumirii ministerului educației, acesta fiind redenumit în Ministerul Educației și Cercetării. Propuneri similare parvin și de la experții europeni. Înainte acestora, eu am înaintat în 2011 în parlament un proiect de lege (Proiectul nr.. 244 din 27.07.2011 Legea ASRM)   cu privire la Academia de Științe a Republicii Moldova, care se rezumă la racordarea sistemului și realităților științifice de la noi la cele din țările europene cu tradiții seculare în domeniu. Proiectul a fost boicotat masiv de AȘM, am fost denigrată la comandă de scribuiarzii unor publicații plătiți din bani publici (bugetul AȘM este generos în acest sens: din incapacitatea de a asimila fondurile publice la finele anului astronomic la AȘM sunt înmânate premii bănești, mai bine zis, indemnizații de corupere, care rezolvă multe chestii în interesul persoanelor de la vârf implicate în matrapazlâcuri financiare).

Uite așa merge RM pe calea reformelor – 6 ani în mocirla incapacității politice (căci, finalmente, este vorba de o simplă voință politică atunci când decizi să faci o reformă) de a face ordine în sfera cercetărilor științifice. Am avut nevoie de 6 an pentru a adopta Codul Educației,  vom avea nevoie încă de vreo câțiva ani să decidem soarta cercetării și inovări în RM. Concluzie (și nu e vorba de sofisme): o reformă într-u domeniu în RM durează circa 10-12 ani.

 

 

 

 

DESPRE POLITICILE LINGVISTICE INEXISTENTE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

20150611_093103

La 11-12 iunie la Galați, România,  Universitatea ”Dunărea de Jos” se desfășoară colocviul internațional ”Lexic comun/Lexic specializat” cu genericul ”Interculturalitate și plurilingvism în context european”.  Universitatea Liberă Internațională prin Institutul de Cercetări Filologice și Interculturale, este partenerul fidel al acestui colocviu de prestigiu, care întrunește universitari cercetători de pe ambele maluri ale Prutului, dar și din alte țări europene. O echipă de profesorii de la ULIM la această ediție a colocviului au prezentat rezultatele cercetărilor desfășurate în domeniul filologiei, studii fundamentale și aplicative, au înmânat colegilor de la Galați ultimele ediții ale revistei ”Intertext”, editate la ULIM și alte cărți publicate de profesorii ULIM în domeniul filologiei.

Ana Guțu a susținut o comunicare cu tema ”Politici lingvistice în Republica Moldova: probleme și soluții”, afirmând că în RM, de fapt, nu există politici lingvistice din lipsă de voință și viziune politică. Se atestă necesitatea cută de creare a unui departament care s-ar ocupa de aceste politici, care ar gestiona procesul de predare-învățare a limbii române la toate nivelele de către toți membrii societății din RM scindate pe criterii identitare.

Vezi AICI Programul Colocviului LSLS ediția 2015

Vezi AICI Prezentarea ”Politici lingvistice în RM: probleme și soluții”

Page 1 of 2

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén