Category: DREAPTA (Page 1 of 16)

20170327_175229

99 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA – DECLARAȚIA PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA

20170327_1752291 4 2 3

La 27 martie 2017 partidul unionist Dreapta a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a dat citire Declarației cu ocazia aniversării a 99 de ani de la votarea Unirii Basarbiei cu România de către Sfatul Țării. După conferința de presă membrii partidului au organizat un tren automobilistic cu tricoloare și drapele ale partidului prin Chișinău.

Declarație cu prilejul aniversăriia 99 de ani de la votarea de către Sfatul Țării a Unirii Basarabiei cu România

La 27 martie 1918 Sfatul Țării – structura legislativă a Basarabiei din acea vreme, a votat în favoarea Unirii Basarabiei cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României.

Conferinţa de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920 România a semnat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia care prevedea: “Considerând că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populaţiunea Basarabiei a manifestat dorinţa de a vedea Basarabia unită cu România”, părţile contractante recunoşteau “suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, cuprins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului de la gura sa până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina şi Basarabia, şi acest hotar”.

Au urmat 22 de ani de modernizare fără precedent a Basarabiei, teritoriu supus deznaționalizării pe parcursul secolului XIX de către Rusia țaristă. Timp de 22 de ani în Basarabia României Mari au fost deschise circa 3 000 de instituții școlare de limbă română, au fost inaugurate bănci, au fost construite poduri, trei aeroporturi, au fost modernizate infrastructurile feroviare și drumurile. Instituțiile culturale românești au prins viață în Basarabia și au devenit veritabile forjerii de noi talente literare și artistice.

Menționăm că Unirea Basarabiei cu România, prin actul votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, constituie un eveniment epocal al secolului XX pentru națiunea română. Importanța votului Sfatului Țării este amplificată prin responsabilitatea și maturitatea politică, de care au dat dovadă generația de politicieni Pantelimon Halippa, Elena Alistar, Ion Inculeț, Daniel Ciugureanu și alți înaintași. Ei nu s-au gândit la funcții și beneficii materiale, ei au decis binele comun pentru cetățenii Basarabiei, ei s-au situat deasupra oricăror interese meschine de moment. Ei au făcut istorie și s-au acoperit de glorie eternă.

Azi, când celebrăm cea de-a 99-a aniversare de la votarea Actului Unirii Basarabiei cu România, a venit timpul să ne întrebăm, unde a ajuns o parte din teritoriul Basarabiei, pe nume Republica Moldova? Răspunsul îl cunoaștem cu toții – Republica Moldova, dorind să fie stat independent, a demonstrat cu lux de amănunte că nu este posibil să construiești o entitate statală pe loc viran, un teren minat de vestigii sovieto-comuniste, cu elite politice educate în stilul apucăturilor hoțești-kolhoznice. Republica Moldova a atins limitele existenței sale administrative și instituționale. Cu frontieră estică necontrolată, cu pericolul unui război de agresiune din partea secesioniștilor de la Tiraspol ajutați de Rusia, cu o corupție generalizată, o justiție ghidată din sediile partidelor politice, cu o viteză cosmică de depopulare a localităților –   Republica Moldova lunecă in jos pe o pantă periculoasă fără posibilitate de a reveni la normalitate.

Contextul regional este generator de instabilitate. În condițiile când țările sunt pe cale de a reevalua locul lor în varii structuri internaționale, menirea lor existențială, a venit timpul pentru națiunea română să-și decidă proiectul de Țară. Iar acest proiect de Țară este unirea Republicii Moldova cu România.

Celebrarea zilei de 27 martie ca zi a Unirii Basarabiei cu România la București, votată în unanimitate de Parlamentul României, este un lucru important. Ar fi fost bine ca și Chișinăul să aibă aceeași sărbătoare atât la 27 martie, cât și la 1 decembrie.

Sărbătorirea datelor istorice este importantă, totuși, reunirea Republicii Moldova cu România înseamnă, în primul rând, poduri peste Prut, investiții românești în Republica Moldova, salarii și pensii la nivelul celor din România, bunăstare, securitate pentru toți cetățenii fără nicio discriminare.

Lui Dodon și adversarilor Unirii le spunem că, de fapt, Unirea, a început, a început cu investițiile și ajutoarele de sute de milioane de euro din partea României, bani care au mers la modernizarea infrastructurilor, instituțiilor, ba chiar la plata pensiilor și salariilor, căci fără cele 150 milioane  de euro astăzi și Dodon, și deputații săi socialiști de rând cu alții din parlament, ar sta fără salarii. Considerăm că este o lașitate din partea guvernanților să ceară ajutoare de la frații de peste Prut, să rostească metafore frumoase la ședințele comune ale guvernelor, dar să nu pună pe tapet direct, fără ocolișuri, problema Unirii. Dorința de a păstra statul pe nume Republica Moldova este strâns legată de funcții, pe care actualii lideri politici, sau chiar și cei care râvnesc la putere, și le doresc cu un singur scop: să controleze și să prade puținul ce a mai rămas din populația Republicii Moldova.

Astăzi a face politică în Republica Moldova, politică adevărată – înseamnă să revendici Unirea Republicii Moldova cu România. Orice alt proiect politic după 25 de ani de fiasco nu este decât deșertăciune, vanitate.

Cetățenii trebuie să înțeleagă odată și definitiv că nu plecarea din acest teritoriu este o ultimă soluție pentru salvarea lor, ci scoaterea hotarului de pe Prut. Dacă elitele din 1991 nu au avut curajul să o facă, a venit timpul să decidem noi, nu alții în locul nostru, ce este mai bine pentru familiile noastre.

Revenirea Republicii Moldova la trupul Țării noastre România este mântuirea noastră, mântuirea prin Unire, mântuirea prin scăparea de corupție politică, Unirea va aduce stabilitate și prosperitate pe această palmă obosită de pământ, unde numai fericire nu a mai fost de la 1940 încoace.

Partidul unionist Dreapta aduce sincere și calde felicitări tuturor românilor de pe ambele maluri ale Prutului cu ocazia celei de-a 99 aniversări de la votarea Unirii Basarabiei cu România de către Sfatul Țării și lansează un apel de unitate către partidele unioniste pentru constituirea unui pol unionist puternic din perspectiva alegerilor parlamentare din 2018. Parlamentul din 2018 trebuie să devină Parlamentul Unirii, Parlamentul care va vota Unirea Republicii Moldova cu România.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

 

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

27.03.2017

 

20170326_145507

MARȘUL TRICOLORULUI LA CHIȘINĂU DE ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA

La 26 martie, la inițiativa organizației non-guvernamentale unioniste Onoare, Demnitate și Patrie (ODIP) a avut loc la Chișinău un Marș al Tricolorului, care a întrunit mai mulți unioniști din diferite partide și ONG-uri. Partidul unionist Dreapta s-a raliat manifestării și a lansat un mesaj de unire a forțelor unioniste din perspectiva alegerilor parlamentare din 2018, în condițiile schimbării sistemului electoral prin trecerea de la cel proporțional la sistemul majoritar.

20170326_145558 20170326_145507 received_428447437489925 received_428446830823319

 

PARTIDUL UNIONIST DREAPTA ÎL ACUZĂ PE IGOR DODON DE TRĂDARE DE PATRIE

Comunicat de presă

 Partidul unionist Dreapta este indignat de comportamentul anticonstituțional al lui Igor Dodon, de care a dat dovadă de la investirea sa în funcție. Declarațiile și acțiunile sale denotă o iresponsabilitate crasă vizavi de funcția pe care o ocupă.

Acțiunea sa de ultimă oră, și anume, invitarea la Chișinău a liderului enclavei separatiste din stânga Nistrului Krasnoselskii, exponentul intereselor Moscovei, în condițiile în care teritoriul secesionist nu este controlat de administrația oficială de la Chișinău, constituie nu doar o sfidare obraznică a demnității noastre naționale, ci un act de trădare de patrie, pentru care Igor Dodon trebuie să fie tras la răspundere penală în conformitate cu articolul 337, Trădarea de Patrie, al Codului Penal:

(1) Trădarea de Patrie, adică fapta săvârşită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova, se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.

Partidul unionist Dreapta cheamă organele abilitate ale Republicii Moldova – SIS, Procuratura generală – să se autosesizeze și să pornească o anchetă penală împotriva lui Igor Dodon, urmând să-i fie ridicată imunitatea și să fie declanșată procedura de destituire a lui Igor Dodon din funcția de președinte al Republicii Moldova.

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

24.03.2017

PARTIDUL UNIONIST DREAPTA NU SUSȚINE PROIECTUL DE LEGE PENTRU INTRODUCEREA SISTEMULUI UNINOMINAL DE VOT LA ALEGERILE PARLAMENTARE

Comunicat de presă

 

Partidul unionist Dreapta este îngrijorat de proiectul de lege pentru amendarea Codului electoral în vederea introducerii sistemului uninominal de vot. Schimbarea sistemului proportional pe unul majoritar nu poate fi efectuată fără p abordare complexă: amendarea Constituției RM și reforma teritorial-administrativă. Or, proiectul propus de PD este unul absolut nedefinitivat, se bazează pe idei populiste și, de fapt, distrage atenția cetățenilor de la problemele societale de anvergură: combaterea corupției, restituirea miliardului furat, reformarea justiției, atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă etc. Proiectul are următoarele lacune:

  1. Organizarea alegerilor într-un singur tur de scrutin este discriminatorie – conform acestei modificări, candidații care se vor plasa pe locul doi la primul tur de scrutin, și care ar putea cumula susținerea în turul doi din partea altor candidați, nu vor avea posibilitatea să demonstreze acest fapt și, deci nu vor accede în parlament. Anume din această cauză unioniștii riscă să nu ajungă în parlament, ei nefiind repartizați proporțional și compact din punct de vedere teritorial. Iată de ce ar fi fost mai binevenită experiența Franței, unde la alegerile deputaților pe circumscripții este prevăzut al doilea tur de scrutin cu participare a primilor doi clasați, iar în unele cazuri, când al treilea clasat acumulează 15%, au loc alegeri trilaterale.
  2. Reprezentativitatea deputaților aleși este contestabilă – în condițiile corupției generalizate nu este greu de presupus cine va accede în parament – vor fi baronii locali, care controlează politic serviciile instituțiile bugetare deconcentrate.
  3. Alegerea a celor 101 deputați pe circumscripții creează falsa iluzie că deputații se vor ocupa de problemele locale ale cetățenilor. Pentru soluționarea problemelor locale există autoritățile publice locale, responsabile de infrastructură, servicii comunitare etc. Iar deputații aleși, oricum vor fi exponenții unui partid politic, vor constitui fracțiuni parlamentare și vor fi subiecți de corupere pentru constituirea-reconstituirea majorității parlamentare.
  4. Nu este deloc clară situația în care RM nu controlează teritoriul separatist din stânga Nistrului, iar fotoliile de deputați pentru circumscripțiile de acolo vor rămâne vacante.
  5. Nu există echitate în ceea ce privește votul în diasporă. Se creează impresia că autorii proiectului vor să reducă la minim rolul acesteia în votarea componenței viitorului parlament, oferind, la prima vedere, mandate separate pentru diasporă, dar în realitate limitând accesul la vot prin procedura de înregistrare prealabilă – procedură greoaie și anevoioasă.
  6. Introducerea sistemului uninominal de 100% va periclita procesul decizional parlamentar, care trebuie să se bazeze pe doctrine și politici publice coerente, să asigure interesul cetățenilor la nivel național, și nu să decurgă din necesitățile locale înguste – tărâm de activitate pentru administrația publică locală.
  7. Posibilitatea revocării deputatului este formulată foarte evaziv și este interpretabilă. Este lesne de presupus că niciun deputat ales pe circumscripții nu va fi rechemat. Practica statelor din regiune o demonstrează foarte elocvent.

În concluzie, proiectul cu privire la amendarea Codului electoral pentru introducerea sistemului uninominal la alegerile parlamentare este unul populist, defectuos, elaborat în grabă,  fără reforme sistemice precum ar fi cea constituțională și teritorial-administrativă.

Partidul unionist Dreapta este împotriva adoptării acestui proiect de lege și consideră că nici sistemul uninominal 100%, nici cel mixt – 50% pe circumscripții și 50% pe listele de partid-  nu este binevenit în condițiile Republicii Moldova, deoarece acest sistem de vot obstrucționează accederea unioniștilor în parlamentul Republicii Moldova și, prin urmare, îngrădește dreptul unioniștilor de a fi reprezentați în forul legislativ.

 

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

15.03.2017

 

foto 27.02.2017

POZIȚIA PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA REFERITOR LA SOLUȚIONAREA  DIFERENDULUI   TRANSNISTREAN  

 

                                      DECLARAȚIE

 Partidul unionist Dreapta vine cu viziunea sa asupra problemei conflictului înghețat din stânga Nistrului, considerând că problema așa zisei Transnistria trebuie înţeleasă într-un context mai larg şi într-o perspectivă mai generală decât cea a statului Republica Moldova din prezent.

Evenimentele secolului XX ne permit să concluzionăm că teritoriul din stânga Nistrului a fost folosit de statul sovietic pentru a separa regiunea dintre Nistru şi Prut de restul teritoriului României. Statul actual Republica Moldova se plasează într-o continuitate istorică faţă de Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, înfiinţată în 1924 pe malul stâng al Nistrului. Faza următoare de evoluţie a formaţiunii statale, create în mod arbitrar de sovietici în 1924, a fost Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, în care zona din stânga Nistrului nu avea un statut aparte din punct de vedere legal, însă, neoficial, domina prin reprezentanții săi politici la Chișinău.

Astfel, partidul unionist Dreapta consideră că Republica Moldova de astăzi, ca stat, este o emanaţie a zonei profund sovietizate şi rusificate din stânga Nistrului, o regiune care ne-a devenit demult străină şi care nu aderă, prin locuitorii ei, la valorile împărtășite pe malul drept al Nistrului. Dintr-o perspectivă statalistă radicală, promovată de cercurile pro-ruse de la Chișinău, inclusiv președinția actuală a Republicii Moldova, teritoriul ocupat din stânga Nistrului trebuie reintegrat cu Republica Moldova. Această mult-râvnită reintegrare presupune cedări, inclusiv în materie de politici culturale-identitare, care s-ar schimba radical.

Pe parcursul anilor au fost diverse tentative de soluţionare a conflictului transnistrean: semnarea unui Tratat în care Republica Moldova şi Transnistria erau părţi egale în edificarea unui stat comun, iniţiativa guvernării comuniste de federalizare asimetrică, planul Kozak, propunerea societății civile privind Strategia 3D, adoptarea Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului din 2005, internaţionalizarea procesului de negocieri şi instituirea formatului 5+2, au existat planuri de rezolvare a conflictului propuse de OSCE, Kiev, Transnistria, au fost exercitate  presiuni prin introducerea noilor reguli vamale etc., pe ambele maluri ale Nistrului au fost schimbate conducerile.

Aceste acţiuni, dar și nerespectarea de către Federaţia Rusă a multor acorduri şi rezoluţii ale organismelor internaţionale de retragere a armatei ruse din stânga Nistrului au dus la dezvoltarea paralelă a Republicii Moldova şi Transnistriei prin experienţe de confruntare şi nu de colaborare.

Toate  incongruențele economice, politice și sociale induc ideea, că există prea mulți beneficiari ai perpetuării status quo-ului zonei secesioniste din stânga Nistrului. Cert este că ideea recuperării teritoriului secesionist ţine în captivitate  cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului, iar diferendul va rămâne înghețat pentru o perioadă foarte îndelungată.

In eventualitatea reincorporării zonei din stânga Nistrului Republica Moldova va fi ”transnistrizată” și va cădea pentru totdeauna de pe harta vestului european, sucombând în haosul neo-imperialismului rus, aducător de războaie, hoții și sclavie națională.

Argumentele expuse mai sus induc la concluzia că diferendul înghețat din stânga Nistrului nu va fi soluționat în termen scurt, mediu sau lung, iar dorința politică de a recupera controlul asupra teritoriului din stânga Nistrului ascunde intenția de a împiedica cu orice preț unirea Republicii Moldova cu România și ancorarea de facto a Republicii Moldova în spațiul euroatlantic. Evenimentele se precipită și se aud din ce în ce mai multe voci precum că a venit vremea acordării unui statut special zonei separatiste din stânga Nistrului.

 În aceste condiții partidul unionist Dreapta atenționează cetățenii Republicii Moldova și opinia internațională, că orice tentativă de a acorda un statut politic special zonei secesioniste din stânga Nistrului, propusă și acceptată în cadrul formatului 5+2, conține riscul iminent al transnistrizării Republicii Moldova și excluderii pentru totdeauna a Republicii Moldova de pe orbita parcursului său euroatlantic.

Ținând cont de conjunctura regională și internațională creată,  Partidul unionist Dreapta cere puterii oficiale de la Chișinău să întreprindă următoarele diligențe:

  1. Înghețarea negocierilor în formatul actual 5+2 pe problema acordării unui statut special raioanelor din stânga Nistrului și reincorporării lor în componența Republicii Moldova.
  2. Securizarea administrativă pe Nistru prin instalarea punctelor de control aparținând autorităților constituționale ale Republicii Moldova, cu demarcarea clară a teritoriului controlat constituțional de Republica Moldova. Asigurarea ulterioară a liberei circulații a cetățenilor Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului.   După finalizarea acestor operațiuni, participarea Republicii Moldova la formatul 5+2 devine inutilă și trebuie încheiată.
  3. Constituirea unui fond de sprijin financiar (fonduri speciale atât din bugetul public al Republicii Moldova, cât și din fonduri internaționale) pentru procurarea de locuințe pentru cetățenii din stânga Nistrului, care vor dori să se transfere cu traiul în partea dreaptă a Nistrului, pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova.
  4. Urgentarea procesului de conectare energetică a Republicii Moldova (gaz şi energie electrică) la sistemul energetic din Romania pentru a rupe definitiv dependența de energia electrică produsă de centrala de la Cuciurgani, solicitând în acest sens sprijin financiar extern (pană la finele anului 2018).

 Partidul unionist Dreapta consideră că adevărata soluționare a diferendului din zona secesionistă din stânga Nistrului constă în rezolvarea problemelor oamenilor, cu asigurarea securității lor economice, sociale, cu respectarea strictă a drepturilor omului tuturor cetățenilor, utilizând instrumentarul democratic național și internațional.

Partidul unionist Dreapta este sigur de faptul că o astfel de abordare va aduce claritate și va pune punct celor 25 de ani de tatonări inutile în speranța de a găsi o soluție viabilă conflictului înghețat de pe Nistru.

Partidul unionist Dreapta cheamă parlamentul, guvernul, organizațiile non-guvernamentale, instituțiile media, ambasadele acreditate în republica Moldova, să pună în dezbatere publică necesitatea tranșării diferendului transnistrean într-o atmosferă calmă, pacifică, rațională – în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Chișinău

25 februarie 2017

PARTIDUL UNIONIST DREAPTA SUSȚINE PLENAR PROTESTELE POPULARE DIN ROMÂNIA

16508282_10210688986433455_8454295464526468477_n

Comunicat de presă

 Partidul Politic „Dreapta” își exprimă solidaritatea cu sutele de mii de manifestanți care au ieșit în stradă în toate orașele din țară pentru a obține abrogarea ordonanțelor de modificare a Codului Penal, care îngreunează considerabil lupta împotriva corupției și le conferă o cvasi-impunitate funcționarilor ce comit abuz în serviciu sau trafic de influență. Seria de evenimente din aceste zile reprezintă ultimul test pentru îndeplinirea cu succes a cerințelor MCV și aducerea luptei împotriva corupției pe un făgaș ireversibil.

Societatea românească a oferit lumii întregi o lecție de maturitate democratică. Spre deosebire de anii ’90, oamenii nu mai pot fi la fel de ușor manipulați de către politicienii ce își promovează propriile interese. Orice tentativă de a lua o decizie în folosul unui grup îngust de persoane și în detrimentul societății a ajuns să întâmpine rezistență civică de un nivel impunător. Societatea civilă și-a consolidat rolul său în mecanismul de control asupra conducerii, așa cum este firesc în democrațiile avansate.

Mult mai trist stau lucrurile în cel de-al doilea stat românesc de la est de Prut. Societatea de aici se confruntă cu aceleași probleme majore: corupția, abuzul în serviciu, traficul de influență, lipsa mecanismelor eficiente de atragere la răspundere a politicienilor și a funcționarilor ce-și depășesc atribuțiile. Însă reacția societății civile la aceste probleme este mult mai anemică, lipsind aproape în totalitate. Curentele de opoziție sunt incapabile de a se coagula, iar protestele sunt deseori deturnate de către politiceni, care confundă scopurile inițiale ale demonstrațiilor cu promovarea imaginii lor personale sau a partidelor lor. Acest fapt este exploatat în mod șiret de către clasa politică de la guvernare, care, utilizând strategia „împarte și cucerește”, își asigură o dominație confortabilă și lipsa oricăror provocări serioase în direcția sa.

În ce privește maturizarea politică, consolidarea societății democratice și a statului de drept, Republica Moldova este din păcate, cu zeci de ani în urma fraților noștri de la vest de Prut. În consecință, cea mai sigură și eficientă cale de a ieși din acest abis este reunificarea și contopirea instituțiilor celor două state, în speță a celor din ramura judecătorească, dar și a societății civile.

Astfel, statul falit Republica Moldova, instituțiile sale nefuncționale și societatea civilă nepăsătoare vor putea fi remorcate de omoloagele sale de peste Prut, care vor pune capăt derapajelor arbitrare de până acum și ne vor da impulsul necesar pentru a relua edificarea statului de drept și a societății democratice. În caz contrar, riscăm să rămânem pentru multe decenii înainte în această mlaștină a disfuncționalității, în care ne aflăm de la independență încoace. Ca și în ultimii 25 de ani, grupările corupte de la vârf vor fi înlocuite cu alte grupări corupte, iar cetățenii simpli vor avea doar de suferit.

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta

6 februarie 2017

Page 1 of 16

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén