Category: ULIM (Page 2 of 13)

ESEURI TRADUCTOLOGICE – O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ

cartea eseuri

A văzut lumina tiparului noua mea carte ”Eseuri traductologice”, un studiu bazat pe corpusul factologic francez, românesc.

….”Să încercăm să definim imaginile – stări de conştiinţă care constituie fondul imaginar de obedienţă filosofică în lirica lui Eminescu. Identificarea acestor imagini este strâns legată de ţesutul simbolic al textului romantic eminescian, o altă carcasă fundamentală care susţine imaginarul liric – erotic. Reperarea simbolurilor va uşura sarcina modestei noastre cercetării –  de a elabora o schemă – formulă de traducere a imaginarului la Eminescu. Vom profita de studiile deja existente şi să degajăm simbolurile poetice intertextuale eminesciene (Guţu A., Guţu I., 2003:17): marmura – simbolul răcelii, morţii; albul – simbolul purităţii, virginităţii; cântecul – simbolul beatitudinii, fericirii, uşurării; pădurea – simbolul singurătăţii, refugiului; zăpada – simbolul purităţii; teiul – simbolul dragostei, frumuseţii; lacul, izvorul – simbolurile fascinării, aşteptării dragostei; Lucifer – simbolul poetului geniu, inaccesibil oamenilor(Guţu, 2002: 136).”….

***

……”E dificil şi în acelaşi timp periculos să plasezi un semn de egalitate între limbă și cultură, căci fenomenele de instrumentalizare a limbilor au loc peste tot în lume. Și aceasta se întâmplă datorită mondializării și melanjului de culturi fără precedent: “Problema nu constă în faptul cărei limbi aparții, ci care cultură o deții, iar problematica pierderii  culturii fără abandon lingistic se manifestă peste tot în lumea occidentală. În special în  Europa, a cărei unificare se face nu în baza culturilor naționale împărtășite, ci în baza unei culturi comune globalizate ” /« La question n’est pas d’être de telle ou telle langue, mais de telle ou telle culture, et la problématique de la perte de la culture sans abandon linguistique se pose aujourd’hui un peu partout dans le monde occidental. C’est en particulier le cas de l’Europe, dont l’unification se fait non pas sur la base de cultures nationales partagées, mais sur celle d’une culture commune mondialisée » (Morel, 2008, p. 26)

Însă, în problematica circulaţiei valorilor culturale prin intermediul traducerii, este oportun de interpretat limba și cultura ca pe o monadă, în accepţiunea pe care o oferă B. Spinoza, ca pe o entitate în armonie desăvârşită cu ea însăși, pentru a facilita procesul de analiză științifică a fenomenului în discuţie. O viziune retrospectivă asupra istoriei civilizațiilor permite constatarea că traducerile în diferite epoci , în diferite colțuri ale lumii, au exercitat un rol nodal în transmiterea valorilor culturale, a științelor, a cunoaşterii în general. Am propus graful tetraedrului segmentat cu patru fațete, care, contemplat tridimensional, permite  utilizarea needulcorată a imaginarului istoric, stabilirea în mod convențional a tipologiei  priorităților ce derivă din logica evoluției geografice, economice, politice și sociale a diferitelor regiuni ale lumii: traducătorul(rii), societatea, limba/cultura sursă, limba/cultura țintă.”……

Eseuri traductologice, Ana Guțu, Chișinău, ULIM, 2015 

DOCTORATE, EXPERTIZE ȘI RESTRICȚII „A LA MOLDAVE„

foto raluca 5 foto raluca 6 foto raluca 1

La 24 iunie la ULIM a fost susținută în seminarul științific  ad hoc teza pretendentei la titlul științific de doctor în filologie la specialitatea 621.07 Glotodidactica, profilul științific 621 Științe ale limbajului, ramura științifică Filologie, Raluca Lăpădat Răuț (România) cu tema ”Interactivitatea multidimensională în didactica limbii franceze (studiu sincronic în baza noilor tehnologi informaționale aplicate în procesul de predare/învățare/evaluare a limbii franceze)”. După prezentarea tezei, parcurgerea tuturor formalităților birocratice, doctoranda a acumulat 72 de puncte, suficiente pentru a fi recomandată spre susținere în Consiliul științific, ce urmează a fi creat, la recomandarea seminarului științific, senatului ULIM cu validarea ulterioară a Consiliului Național pentru Acreditare Academică (CNAA).

După adoptarea Codului Educației, s-a creat un vid normativ, care urmează a fi completat prin acte normative noi, unul din ele a și fost elaborat, este vorba despre hotărârea guvernului cu privire la școlile doctorale. Din păcate, excesul unor concepători de regulamente în a introduce restricții pentru a-și imagina că prin restricții augmentăm calitatea cercetării sau a altor produse științifice, a dus la faptul că acest regulament a fost atacat la Curtea Constituțională și  autorii au avut câștig de cauză. Este vorba de liberalizarea restricției referitor la plafonul de vârstă pentru un conducător de doctorat (65 ani) și la restricția statutului de profesor titular pentru a fi membru într-o școală doctorală.

Însă, vidul normativ nu se oprește aici. Întrebarea sacramentală  constă în următoarele: cum vor urma studiile doctorale doctoranzii înmatriculați cu ani în urmă – după sistemul vechi sau în cadrul școlilor doctorale? Ministerul și CNAA răspund așa: după sistemul vechi, adică, armata de doctoranzi din anii 2, 3 și 4  vor respecta vechiul regim de susținere a tezelor (conform deja noului nomenclator științific adoptat de guvern la propunerea CNAA), perioada extinzându-se pentru vreo 7 ani minimum (deoarece nici pe departe toți doctoranzii susțin tezele în termenele prevăzute regulamentar). Pentru instituții povara va fi dublă atât din punct de vedere logistic, cât și din punct de vedere financiar. De când țin minte, în învățământul superior am lucrat nu doar cu standarde duble, ci și triple, și cvadruple (de exemplu, în perioada adoptării sistemului Bologna, modificării planurilor de studii, introducerii ciclului masterat etc).

Ar fi judicios și imperios necesar ca reforma legată de inaugurarea școlilor doctorale să aibă un caracter de ghilotină: din momentul în care școala doctorală va fi inaugurată, ea să demareze activitatea sa în trombă, preluând doctoranzii înmatriculați la studii în anii anteriori și racordând formarea acestora la noile rigori și cerințe.

Dacă aceasta nu va fi acceptat, riscăm să ne bălăcim într-o tranziție lipsită de coerență, arhitectură europeană (căci vechiul sistem de susținere a doctoratelor este unul perimat, sovietic, care, din lipsă de creativitate pur și simplu a fost preluat fără schimbare și adoptat în RM).

Am trecut printr-o  experiență neplăcută în acest sens când o comisie de experți în domeniul filologiei a respins solicitarea unui ditamai senat universitar de a constitui seminarul științific ad hoc pentru susținerea tezei despre care am pomenit la începutul postării.  Refuzul a fost remediat de comisia superioară de experți, care a decis constituirea acestui seminar, considerând neplauzibilă decizia primei comisii de experți. Mai trist este că sunt membru al primei comisii de experți, alături de filologi de prestigiu din RM. Neconsecvența și torpilarea proceselor birocratice, care însoțesc în mod necesar o susținere de doctorat, vine să descurajeze și mai mult tinerii (puținii, de altfel) ce ar fi capabili să efectueze o cercetare.

Finalmente,  ar fi cazul să ne întrebăm – cine ne sunt experții? Și dacă în persoana acestora întâlnim oameni cu o mentalitate închistată în abordarea restricțională  a algoritmului de evaluare și apreciere a dosarelor științifice, nu ne rămâne să regretăm că în RM cercetarea nu va fi foarte curând eliberată de rigori și canoane de sorginte sovietică. De altfel, aplicate la realitățile de dezavuare și de demotivare a tinerilor cercetători din RM în plin exod demografic, RM niciodată nu va avea nici calitate a cercetării, nici progres rapid societal, nici resurse umane talentate, capabile să regenereze modesta noastră comunitate științifică.

 

 

 

 

DESPRE POLITICILE LINGVISTICE INEXISTENTE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

20150611_093103

La 11-12 iunie la Galați, România,  Universitatea ”Dunărea de Jos” se desfășoară colocviul internațional ”Lexic comun/Lexic specializat” cu genericul ”Interculturalitate și plurilingvism în context european”.  Universitatea Liberă Internațională prin Institutul de Cercetări Filologice și Interculturale, este partenerul fidel al acestui colocviu de prestigiu, care întrunește universitari cercetători de pe ambele maluri ale Prutului, dar și din alte țări europene. O echipă de profesorii de la ULIM la această ediție a colocviului au prezentat rezultatele cercetărilor desfășurate în domeniul filologiei, studii fundamentale și aplicative, au înmânat colegilor de la Galați ultimele ediții ale revistei ”Intertext”, editate la ULIM și alte cărți publicate de profesorii ULIM în domeniul filologiei.

Ana Guțu a susținut o comunicare cu tema ”Politici lingvistice în Republica Moldova: probleme și soluții”, afirmând că în RM, de fapt, nu există politici lingvistice din lipsă de voință și viziune politică. Se atestă necesitatea cută de creare a unui departament care s-ar ocupa de aceste politici, care ar gestiona procesul de predare-învățare a limbii române la toate nivelele de către toți membrii societății din RM scindate pe criterii identitare.

Vezi AICI Programul Colocviului LSLS ediția 2015

Vezi AICI Prezentarea ”Politici lingvistice în RM: probleme și soluții”

REUNIUNEA INSTANȚELOR AGENȚIEI UNIVERSITARE A FRANCOFONIEI, PARIS, 20-22 MAI 2015

20150521_125213_resized 20150522_095736_resized 20150521_110647_resized

La 20-22 mai 2015 în localurile Organizației Internaționale a Francofoniei, la Paris, au avut loc reuniunile instanțelor de conducere ale Agenției Universitare a Francofoniei – Consiliul Științific, Consiliul Asociativ și Consiliul de Administrare.

Participanții la ședințele instanțelor de conducere AUF, reprezentanți guvernamentali, profesori universitari, manageri instituționali au discutat despre realizările AUF în perioada de 6 luni, raportul financiar al AUF pentru anul 2014, au votat rectificările la bugetul AUF pentru 2015, au statuat asupra politicii asociative a AUF, au admis în AUF alte universități francofone în calitate de membri asociați și membri titulari. Astfel, în urma deciziilor luate, Agenția Universitară a Francofoniei regrupează la ora actuală 812 instituții de învățământ superior și de cercetare și rețele instituționale didactico-științifice și manageriale care folosesc limba franceză ca limbă de comunicare.

Rectorul AUF Bernard Cerquiglini și-a prezentat raportul pentru 9 ani  de activitate, deoarece cel de-al doilea mandat al său se încheie în acest an, iar la 25 septembrie Consiliul de Administrare al AUF va alege un nou Rector al Agenției Universitare a Francofoniei.

Mandatul lui Bernard Cerquiglini a fost marcat de dezvoltarea AUF în baza unei programări cvadrienale, perspectiva susțineri instituțiilor francofone fiind centrată pe proiecte durabile în domeniul formării și cercetării. AUF și-a  extins geografia membrilor săi în America Latină și China, accentul fiind pus pe colaborările francofone regionale, dar și inter-regionale la nivel de expertiză.

La Chișinău activează Antena AUF, cu sediul la ULIM.

Ana Guțu reprezintă universitățile francofone ale Europei Centrale și Orientale în instanțele AUF din 2009 (calitatea de membru al Biroului și al Consiliului Asociativ), când a fost aleasă în această calitate la Adunarea Generală AUF de la Bordeaux, Franța, apoi mandatul a fost reconfirmat în 2013 (calitatea de membru al Consiliului Asociativ și Consiliului de Administrare), la Adunarea Generală AUF de la Sao Paolo, Brazilia.

 

 

 

COLOCVIU INTERNAȚIONAL ”MODERNITATEA SECOLULUI LUMINILOR”, UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”, GALAȚI, ROMÂNIA

20150429_160731 20150429_130652 20150429_130642 downloadfile

La 29-30 aprilie Facultatea Litere a Universității ”Dunărea de Jos”, Galați, România, Departamentul Limbă și Literatură Franceză, Centrul de Cercetare Teoria și practica discursului, Centrul de Reușită Universitară, au desfășurat Colocviul internațional ”La modernité des Lumières au début du troisième millénaire. Le XVIII-e siècle revisité”. Colocviul  s-a desfășurat cu genericul ”A 12-e ediție a Zilelor Francofoniei”.

Colocviul a fost dedicat literaturii și filosofiei franceze a secolului  al XVIII-lea, supranumit și secolul Luminilor grație deschiderii intelectuale de care au dat dovadă cei mai renumiți literați și filosofi francezi ai acelei perioade – Rousseau, Voltaire, Diderot, D’Alambert ș.a.

În același timp, deschiderea și iluminarea minților provocată de libertatea gândirii filosofice franceze, generatoare de revoluție și revoltă, a lăsat loc și pentru manifestări ale scrierilor supranumite ”obscure” sau ”tenebre”; printre aceste scrieri se numră și operele lui D.A.F.Sade, despre care Ana Guțu a făcut o prezentare cu titlul : ”Libertatea ad infinitum la D.A.F. Sade – lumină sau obscuritate?” .  Lucrările coloviului s-au desfășurat în limba franceză.

Citește Programul colocviului (FR)

 

ULIM – LIDERUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR DIN RM ÎN RATINGUL EUROPEAN U-MULTIRANK

Conform rezultatelor clasamentului U-Multirank 2015, un nou instrument de clasificare a universităților la nivel global, dezvoltat de Uniunea Europeană, ULIM își confirmă poziția de lider în domeniul învățământului superior din Republica Moldova.

Contrar clasamentelor tradiționale internaţionale, evaluările „U-Multirank” se bazează pe cinci domenii-cheie: predarea şi învăţarea; cercetarea; transferul de cunoştinţe; orientarea internaţională şi angajamentul regional. Totodată, noul clasament ia în considerare şi opiniile a 85 000 de studenţi de la universităţile participante. În acest fel, evaluarea se face în funcţie de performanţa de ansamblu, evitîndu-se clasamentele simpliste, care pot duce la „comparaţii înşelătoare între instituţiile de diferite tipuri sau care maschează diferenţe semnificative de calitate între cursurile de la aceeași universitate”.

Iată ce a declarat, în acest context, Dna Androulla Vassiliou, Comisarul European pentru Educație, Cultură, Multilingvism și Tineret: „Noul clasament scoate în evidenţă multe instituţii cu performanţe, printre acestea fiind peste 300 de universităţi care n-au apărut în clasamentele mondiale până în prezent. Primul clasament a fost lansat în mai 2014 şi a inclus mai bine de 850 de instituţii. Din cele 1200 de universități din peste 80 de țări, cuprinse în clasamentul curent, ediția a II-a, 57% sunt din Europa, 16% – din America de Nord, 18% – din Asia şi 9% – din Oceania, America Latină şi Africa”.

ULIM este unica instituție de învățământ superior din Republica Moldova inclusă în acest clasament, care și-a asumat exercițiul de transparență și deschidere spre o evaluare internațională specifică învățământului superior.

De rînd cu alte instituții de mare prestigiu din lume, rezultatele obținute clasează ULIM pe locuri fruntașe și pe poziții comparabile cu cele ocupate de universitățile din Consorțiu. Punctele forte ale ULIM, confirmate de U-Multirank -2015, sunt: ponderea ridicată a programelor de licență și master în limbi străine, personal academic de peste hotare; grade ştiinţifice conferite cetăţenilor străini; ponderea ridicată a absolvenților de licență/ masterat angajați în regiune, rata ridicată de promovare a programelor de licența și masterat în perioada reglementată, spin-offuri raportate la personal, output-ul legat de arte, poziţii de postdoc.

U-Multirank este rezultatul unei inițiative care își are originea într-o conferință organizată sub președinția franceză din 2008 a Uniunii Europene, care a solicitat o nouă clasificare a universităților bazată pe o metodologie care reflectă o varietate de dimensiuni de excelență în context internațional.

Ulterior, pentru a asigura imparțialitatea, calitatea și verificarea, Comisia Europeană  a selecționat un consorțiu independent care să efectueze clasificarea. Centrul pentru învățământ superior (CHE) din Germania și Centrul pentru studii politice de învățământ superior (CHEPS) din Țările de Jos conduc inițiativa. Acestea colaborează cu parteneri printre care se numără Centrul pentru studii științifice și tehnologice de la universitatea Leiden (CWTS), editura științifică Elsevier, fundația Bertelsmann și firma de software Folge 3.

Page 2 of 13

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén