Category: francophonie (Page 2 of 14)

L’AGENCE UNIVERSITAIRE DE LA FRANCOPHONIE A UN NOUVEAU RECTEUR

CA AUF 1Logo AUF

Le 25 septembre courant dans les locaux de l’Organisation Internationale de la Francophonie, à Paris, France,  a eu lieu la réunion du Conseil d’Administration de l’Agence Universitaire de la Francophonie, qui a élu le nouveau recteur de l’AUF pour un mandat de 4 ans. La compétition a été serrée, 31 candidats s’étaient présentés au concours, dont 9 femmes. Le Bureau du Conseil d’Administration s’est réuni le 23 et le 24 septembre, lors de ses réunions trois dossiers ont été retenus – Mme Christine Collin, Mme Eveline Garnier-Zarlie et M,Jean-Paul de Gaudemar. Suite au vote qui a eu lieu après la présentation par les candidats de leurs projets de gouvernance exécutive de l’AUF, la victoire a été remportée par M.Jean-Paul de Gaudemar. Il assumera le mandat du Recteur de l’AUF pour les 4 suivantes années.

 

La cérémonie officielle de passation du mandat de recteur de Bernard Cerquiglini  à Jean-Paul de Gaudemar aura lieu lors de la prochaine réunion des instances de l’AUF, à Montréal, Canada, le 8-10 décembre 2015.

***

Agenția Universitară a Francofoniei are un nou rector

 La 25 septembrie curent la Paris, Franța, în localurile Organizației Internaționale a Francofonei, a avut loc reuniunea Consiliului de Administrare a Agenției Universitare a Francofoniei pentru alegerea rectorului AUF. La 23 și 24 septembrie Biroul Consiliul de Administrare s-a reunit pentru a audia cei 31 de candidați, dintre care 9 femei,  la prestigioasa funcție de Rector al AUF, Asociație ce întrunește circa 800 de universități francofone din întreaga lume. Biroul a selectat 3 dosare, pe care le-a propus spre examinare vineri, 25 septembrie, la ședința Consiliului de Administrare.  Ana Guțu este membru al CA AUF, fiind aleasă în această funcție în numele universităților francofone din Europa Centrală și Orientală la Adunarea Generală AUF din 2013, Sao Paolo, Brazilia.

Trei candidați au fost audiați de membri Consiliului de Afdministrare – Christine Collin, Eveline Garnier-Zarlie și Jean-Paul de Gaudemar. După prezentarea de către fiecare a proiectului său de gestionare a Agenției Universitare a Francofoniei,  în urma procedurii de vot, Jean-Paul de Gaudemar a fost ales rectorul Agenției Universitare a Francofoniei pentru următorii patru ani.

 Ceremonia oficială a transmiterii mandatului de rector AUF de la Bernard Cerquiglini la Jean-Paul de Gaudenar va avea loc la Montreal, Canada, la 7-10 decembrie 2015.

DOCTORATE, EXPERTIZE ȘI RESTRICȚII „A LA MOLDAVE„

foto raluca 5 foto raluca 6 foto raluca 1

La 24 iunie la ULIM a fost susținută în seminarul științific  ad hoc teza pretendentei la titlul științific de doctor în filologie la specialitatea 621.07 Glotodidactica, profilul științific 621 Științe ale limbajului, ramura științifică Filologie, Raluca Lăpădat Răuț (România) cu tema ”Interactivitatea multidimensională în didactica limbii franceze (studiu sincronic în baza noilor tehnologi informaționale aplicate în procesul de predare/învățare/evaluare a limbii franceze)”. După prezentarea tezei, parcurgerea tuturor formalităților birocratice, doctoranda a acumulat 72 de puncte, suficiente pentru a fi recomandată spre susținere în Consiliul științific, ce urmează a fi creat, la recomandarea seminarului științific, senatului ULIM cu validarea ulterioară a Consiliului Național pentru Acreditare Academică (CNAA).

După adoptarea Codului Educației, s-a creat un vid normativ, care urmează a fi completat prin acte normative noi, unul din ele a și fost elaborat, este vorba despre hotărârea guvernului cu privire la școlile doctorale. Din păcate, excesul unor concepători de regulamente în a introduce restricții pentru a-și imagina că prin restricții augmentăm calitatea cercetării sau a altor produse științifice, a dus la faptul că acest regulament a fost atacat la Curtea Constituțională și  autorii au avut câștig de cauză. Este vorba de liberalizarea restricției referitor la plafonul de vârstă pentru un conducător de doctorat (65 ani) și la restricția statutului de profesor titular pentru a fi membru într-o școală doctorală.

Însă, vidul normativ nu se oprește aici. Întrebarea sacramentală  constă în următoarele: cum vor urma studiile doctorale doctoranzii înmatriculați cu ani în urmă – după sistemul vechi sau în cadrul școlilor doctorale? Ministerul și CNAA răspund așa: după sistemul vechi, adică, armata de doctoranzi din anii 2, 3 și 4  vor respecta vechiul regim de susținere a tezelor (conform deja noului nomenclator științific adoptat de guvern la propunerea CNAA), perioada extinzându-se pentru vreo 7 ani minimum (deoarece nici pe departe toți doctoranzii susțin tezele în termenele prevăzute regulamentar). Pentru instituții povara va fi dublă atât din punct de vedere logistic, cât și din punct de vedere financiar. De când țin minte, în învățământul superior am lucrat nu doar cu standarde duble, ci și triple, și cvadruple (de exemplu, în perioada adoptării sistemului Bologna, modificării planurilor de studii, introducerii ciclului masterat etc).

Ar fi judicios și imperios necesar ca reforma legată de inaugurarea școlilor doctorale să aibă un caracter de ghilotină: din momentul în care școala doctorală va fi inaugurată, ea să demareze activitatea sa în trombă, preluând doctoranzii înmatriculați la studii în anii anteriori și racordând formarea acestora la noile rigori și cerințe.

Dacă aceasta nu va fi acceptat, riscăm să ne bălăcim într-o tranziție lipsită de coerență, arhitectură europeană (căci vechiul sistem de susținere a doctoratelor este unul perimat, sovietic, care, din lipsă de creativitate pur și simplu a fost preluat fără schimbare și adoptat în RM).

Am trecut printr-o  experiență neplăcută în acest sens când o comisie de experți în domeniul filologiei a respins solicitarea unui ditamai senat universitar de a constitui seminarul științific ad hoc pentru susținerea tezei despre care am pomenit la începutul postării.  Refuzul a fost remediat de comisia superioară de experți, care a decis constituirea acestui seminar, considerând neplauzibilă decizia primei comisii de experți. Mai trist este că sunt membru al primei comisii de experți, alături de filologi de prestigiu din RM. Neconsecvența și torpilarea proceselor birocratice, care însoțesc în mod necesar o susținere de doctorat, vine să descurajeze și mai mult tinerii (puținii, de altfel) ce ar fi capabili să efectueze o cercetare.

Finalmente,  ar fi cazul să ne întrebăm – cine ne sunt experții? Și dacă în persoana acestora întâlnim oameni cu o mentalitate închistată în abordarea restricțională  a algoritmului de evaluare și apreciere a dosarelor științifice, nu ne rămâne să regretăm că în RM cercetarea nu va fi foarte curând eliberată de rigori și canoane de sorginte sovietică. De altfel, aplicate la realitățile de dezavuare și de demotivare a tinerilor cercetători din RM în plin exod demografic, RM niciodată nu va avea nici calitate a cercetării, nici progres rapid societal, nici resurse umane talentate, capabile să regenereze modesta noastră comunitate științifică.

 

 

 

 

REUNIUNEA INSTANȚELOR AGENȚIEI UNIVERSITARE A FRANCOFONIEI, PARIS, 20-22 MAI 2015

20150521_125213_resized 20150522_095736_resized 20150521_110647_resized

La 20-22 mai 2015 în localurile Organizației Internaționale a Francofoniei, la Paris, au avut loc reuniunile instanțelor de conducere ale Agenției Universitare a Francofoniei – Consiliul Științific, Consiliul Asociativ și Consiliul de Administrare.

Participanții la ședințele instanțelor de conducere AUF, reprezentanți guvernamentali, profesori universitari, manageri instituționali au discutat despre realizările AUF în perioada de 6 luni, raportul financiar al AUF pentru anul 2014, au votat rectificările la bugetul AUF pentru 2015, au statuat asupra politicii asociative a AUF, au admis în AUF alte universități francofone în calitate de membri asociați și membri titulari. Astfel, în urma deciziilor luate, Agenția Universitară a Francofoniei regrupează la ora actuală 812 instituții de învățământ superior și de cercetare și rețele instituționale didactico-științifice și manageriale care folosesc limba franceză ca limbă de comunicare.

Rectorul AUF Bernard Cerquiglini și-a prezentat raportul pentru 9 ani  de activitate, deoarece cel de-al doilea mandat al său se încheie în acest an, iar la 25 septembrie Consiliul de Administrare al AUF va alege un nou Rector al Agenției Universitare a Francofoniei.

Mandatul lui Bernard Cerquiglini a fost marcat de dezvoltarea AUF în baza unei programări cvadrienale, perspectiva susțineri instituțiilor francofone fiind centrată pe proiecte durabile în domeniul formării și cercetării. AUF și-a  extins geografia membrilor săi în America Latină și China, accentul fiind pus pe colaborările francofone regionale, dar și inter-regionale la nivel de expertiză.

La Chișinău activează Antena AUF, cu sediul la ULIM.

Ana Guțu reprezintă universitățile francofone ale Europei Centrale și Orientale în instanțele AUF din 2009 (calitatea de membru al Biroului și al Consiliului Asociativ), când a fost aleasă în această calitate la Adunarea Generală AUF de la Bordeaux, Franța, apoi mandatul a fost reconfirmat în 2013 (calitatea de membru al Consiliului Asociativ și Consiliului de Administrare), la Adunarea Generală AUF de la Sao Paolo, Brazilia.

 

 

 

COLOCVIU INTERNAȚIONAL ”MODERNITATEA SECOLULUI LUMINILOR”, UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”, GALAȚI, ROMÂNIA

20150429_160731 20150429_130652 20150429_130642 downloadfile

La 29-30 aprilie Facultatea Litere a Universității ”Dunărea de Jos”, Galați, România, Departamentul Limbă și Literatură Franceză, Centrul de Cercetare Teoria și practica discursului, Centrul de Reușită Universitară, au desfășurat Colocviul internațional ”La modernité des Lumières au début du troisième millénaire. Le XVIII-e siècle revisité”. Colocviul  s-a desfășurat cu genericul ”A 12-e ediție a Zilelor Francofoniei”.

Colocviul a fost dedicat literaturii și filosofiei franceze a secolului  al XVIII-lea, supranumit și secolul Luminilor grație deschiderii intelectuale de care au dat dovadă cei mai renumiți literați și filosofi francezi ai acelei perioade – Rousseau, Voltaire, Diderot, D’Alambert ș.a.

În același timp, deschiderea și iluminarea minților provocată de libertatea gândirii filosofice franceze, generatoare de revoluție și revoltă, a lăsat loc și pentru manifestări ale scrierilor supranumite ”obscure” sau ”tenebre”; printre aceste scrieri se numră și operele lui D.A.F.Sade, despre care Ana Guțu a făcut o prezentare cu titlul : ”Libertatea ad infinitum la D.A.F. Sade – lumină sau obscuritate?” .  Lucrările coloviului s-au desfășurat în limba franceză.

Citește Programul colocviului (FR)

 

Réunion de la Commission Régionale d’Experts, Festival des Etudiants francophones, Cluj, Roumanie

20150424_091836 20150424_091911 20150424_153034

Le 24 avril à Cluj a eu lieu la réunion de la Commission Régionale d’Experts du Bureau Europe Centrale et Orientale de l(Agence Universitaire de la Farncophonie. Les membres de la CRE ont discuté et décidé des financements des projets francophones dans la région ECO, y compris des bourses pour les stages professionnels accordés aux étudiants. Ana Gutu a mis l’accent sur l’optimisation des financements pour les stages professionnels, en suggérant l’octroi des bourses pour une durée de seulement un mois, afin de couvrir le plus de sollicitations. Elle a aussi plaidé pour la mise en relief du critère d’apartenance des sollicitants à des filières francophones, car  l’effort des ressortissants des filières francophones est considérable, du les études en français et le choix du français en défaveur de l’anglais qui gagne de plus en plus de place dans les enseignements professionnels.

La réunion de la CRE s’est tenu en plein déroulement de la 4-e édition du Festival des Etudiants Francophones de l’Europe Centrale et Orientale, cette année ce festival a été organisé à Cluj, capitale européenne de la jeunesse 2015. L’organisation du Festival a été possible grace au soutien de toputes universités de Cluj. Le Festival a réuni environ 100 étudiants venus des universités de 20 pays de la région ECO. La République de Moldavie a été représentée par 12 étudiantes des universités moldaves, l’ULIM a été représentée par Mihaela Nichifor, étudiante en 3-e année, Faculté de Lettres. L’équipe de la Moldavie a gagné le councours média.

20150423_191826 20150423_192047 20150423_201028 20150423_204823 20150424_190819 20150424_200851 20150424_201745 20150423_164316 20150423_165210 20150423_193440

LA FRANCOPOLYPHONIE – COLLOQUE INTERNATIONAL, X-e EDITION, ULIM

foto 4 foto 3 foto 5 foto 6 foto 7 foto francopilf.1

Le 29 mars à l’ULIM, dans Aula Magnifica, a eu lieu la X-e édition du Colloque la Francopolyphonie, ayant comme générique cette année «L’interculturalité et l’herméneutique  à travers la linguistique, la littérature, la traduction et la communication». Cette année le colloque regroupe    une centaine de participants venus de 14 pays, représentant une cinquantaine d’établssements universitaires et centres de recherches.  Les partenaires du l’ULIM dans l’organisation du colloque sont l’AUF, l’Ambassade de France en Moldavie, l’Alliance Française de Moldavie, l’Université Paris Sorbonne Nouvelle, l’Université “Stefan cel Mare” de Suceava,  l’Université Feira de Santana de Brésil, 

 L’herméneutiquelangue commune de notre temps (Vattimo) caractérise l’espace intellectuel et culturel de notre époque relativiste postmoderne. Le  visage contrasté et polymorphe de l’herméneutique installe  un règne interprétatif dans un monde multipolaire où il n’y a pas de faits, mais seulement des interprétations (Nietzsche) parce que nous sommes des êtres qui vivent le drame insurpassable du sens, d’un sens que nous nous efforçons de comprendre, mais qui est  toujours extensible suite au caractère interprétatif de notre expérience du monde. La compréhension, catégorie essentielle de l’herméneutique, est un mode primordial de notre être-au-monde. Mais le Logos humain (raison+parole) est dans l’incapacité d’exprimer l’Être situé au-delà de l’intelligence. Il doit se contenter de l’indiquer, de le signifier, de l’interpréter. Sans rien rajouter au Réel, l’herméneutique introduit un nouvel ordre de fonctionnalité anthropologique, celui de la  transcendance du Réel – de représenter, d’interpréter, d’analyser, d’expliquer, d’élucider le Réel par des signes et de comprendre ces signes comme représentant le Réel.

L’interculturalité doit apprivoiser l’herméneutique et la mettre à ses services parce que l’intercompréhension des cultures n’est pas une intuition pure, directe et immédiate, elle doit faire des détours suite à l’entendement humain qui est par essence participatif. La véritable humanité tient compte de la raison étrangère et se rend sensible à une autre source de sens. Le cogito humain ne règle ses problèmes que dans un antagonisme adaptatif entre la raison et une raison autre à travers la confrontation de perspectives. Notre irréductible appartenance à l’espèce humaine est la condition d’une compréhension mutuelle, d’un dialogue possible, d’un engagement pour mieux rendre compte des faits et asseoir un monde plus compréhensible et plus intelligible.

Le langage (langue+parole) est la dimension essentielle pour fonder une vraie herméneutique. La raison n’existe que dans le langage et par le langage, qui est son unique et ultime organon. L’herméneutique ouverte d’aujourd’hui souligne que tout sens est relatif aux conditions de la compréhension possible dans le contexte des formes de vie dépassant l’autonomie normative de la langue, le caractère statique et automatique de la compréhension suite à la récursivité des règles, décrétant une approche créative, imprévisible et incalculable de la compréhension. Dans ce sens, l’interprétation n’est plus la prise de connaissance du compris, mais l’élaboration des possibilités esquissées dans le comprendre (Heidegger). Ainsi, l’unité spéculative du Langage  et de l’Être contribue à une mise en forme du réel, au fondement de notre rapport au monde, à autrui et à soi, au renouvellement incessant et au mouvement du sens dans la compréhension et l’interprétation.

   La traductologie est redevable à l’’herméneutique qui s’arroge un rôle médiateur dans l’activité traduisante. Par définition la traduction ne trouve son essence que d’être partage et/ou parcours herméneutique entre deux cultures, entre deux discours, entre deux sujets. La traduction est le plus indocile des actes langagiers qui révèle une opposition factice et/ou adaptative entre identité et altérité. La mission titanique qui s’en suit est cette activité de relation par excellence comme rapport demeuré rapport (Meschonnic) qui permet mieux reconnaître une altérité dans une identité. Une telle démarche médiatrice de l’herméneutique réduit l’opposition banale et aporétique entre partisans de la lettre, attachés au texte de départ (sourciers) et défenseurs du sens, soucieux de l’efficacité de la transmission du message (ciblistes). Une traduction est toujours sur une ligne de fuite, jamais définitive, toujours ouverte à la reprise, à la retraduction par nature et nécessité. C’est aussi un dépassement – progression en avant (Hegel), représentation-suppléance (Gadamer) parce que toute l’identité d’une traduction est faite d’altérité et sa nature hétérogène montre qu’il ne s’agit là que de deux modes d’être qui, de surcroît, ont ontologiquement besoin l’un de l’autre.

     La littérature orchestrait de toujours le compromis (in)stable entre une logique du « territoire » et une logique « herméneutique », légitimé par son caractère de discours cumulatif et inclusif. Le littéraire  commente les œuvres en s’appuyant sur des routines interprétatives et sur son propre charisme, en recourant à deux stratégies : la fuite vers le « haut » (la philosophie) et la fuite vers le « bas » (l’érudition). Dans un dernier temps, son ouverture à des corpus littéraires l’oblige à se préoccuper davantage de la question du texte, en accordant un rôle privilégié à la mémoire, à la diversité des supports matériels, aux modes de diffusion, à la diversité des usages des textes. De même, elle l’incite à renouveler sa réflexion sur l’auctorialité et sur la question des appareils d’interprétation de textes littéraires.

      Les médias et la communication participent au processus de mise en relation qui recoupe précisément la (re)définition herméneutique de la compréhension, de sa nature dialogique comme recherche d’un accord. Pourtant, la communication humaine procède des confusions véhiculées entre l’étant que nous sommes et les étants subsistants et manipulables, soit de l’objectivation et de l’aliénation méthodologique (Ricœur) or, en l’absence de la vérité on décide d’un sens. Les médias exploitent au maximum la nature idéologique du langage qui exprime différents sens dans des co(n)textes différents ainsi que l’incapacité des agents de la communication d’exercer un contrôle total sur les symboles, les signaux, les expressions, les unités de message et le sens de l’information pour profiler et promouvoir des intentionnalités diverses.

        Le sacrement du langage humain (Agamben) et  son anthropogénie (Van Lier) comme donné-construit suit une évolution hiérarchique, dialogique et adaptative pour projeter une dialectique infinie des entre-deux à l’interface des oppositions : fermeture-ouverture ; réalité –représentation ; unité-diversité etc. et c’est à l’intelligence herméneutique que revient la (re)découverte de la puissance créatrice du langage et de l’unité spéculative de l’Être et du Langage.

 

+++

Francopolifonia 2015, ediţia a X aniversară

Deschideri hermeneutice ale interculturalității

Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale (ICFI), Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova organizează Colocviul Internaţional „Interculturalitatea și hermeneutica prin prisma lingvisticii, literaturii, traducerii și comunicării” în parteneriat cu universităţile Nouvelle Sorbonne Paris 3 , « Ștefan cel Mare » din Suceava, « Feira de Santana » din Brazilia şi în colaborare cu Agenţia Universitară a Francofoniei, Ambasada Franţei şi Alianța Franceză din Moldova. Manifestarea va avea loc pe data de 27 martie curent, în incinta Universității  Libere Internaționale din Moldova (etajul 4, deschidere în Aula Magnifica).

            Hermeneutica limba comună a timpurilor noastre (Wattimo) reliefează spaţiul  intellectual şi cultural al epocii noastre relativiste postmoderne. Caracterul  contrastiv şi polimorf al hermeneuticii impune o dominație a interpretării într-o lume multipolară în care nu există fapte, ci doar interpretări (Nietsche)  pentru că fiinţele umane trăiesc drama insurmontabilă a sensului, pentru perceperea căruia  depun eforturi susținute dar care este mereu extensibil grație caracterului  interpretativ al empirismului nostru existențial. Comprehensiunea, categorie esenţală a hermeneuticii, este și însemnul primordial a modului de a fi al ființei umane. Dar Logosul uman (raţiunea şi limbajul), nu este apt să pătrundă fiindul situat dincolo de granițele inteligenței. Acesta se limitează să-l indice, să-l exprime, să-l semnifice, să-l interpreteze. Complementând Realitatea, hermeneutica instaurează o nouă ordine de funcţionalitate antropologică – transcendenţa Realului prin reprezentarea, interpretarea, analiza, explicarea, elucidarea acestuia prin semne/simboluri şi perceperea acestora ca reprezentând Realul.

La acest eveniment vor participa profesori din peste 34 de instituţii de învăţământ superior şi de cercetare din 14 țări ale lumii precum Franța, Belgia, Italia, Spania, Brazilia, Polonia, Turcia, Rusia, Ucraina, Letonia, Camerun, Coasta de Fildeş inclusiv din 10 universități din România și 8 din Republica Moldova. Personalităţi notorii din numeroase ţări îşi vor aduce contribuţia pentru optica hermeneutică a interculturalităţii  prin comunicări care se anunţă variate şi originale.

La conferinţa de inaugurare vor conferenţia  distinși invitați precum Sanda-Maria Ardeleanu, prof. univ., DHC, Universitatea « Ștefan cel Mare », Suceava, deputat;  Philippe Loubière, dr., traducător, jurnalist, Universitatea Nouvelle Sorbonne Paris 3, Franţa; Alexandru Laurențiu Cohal, dr., prof. asociat la Universitatea din Pavia, Italia ş.a. ULIM-ul a fost reprezentat de profesorii Elena Prus, dr. hab., Directoare a Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale; Victor Untilă, dr. hab., Vice-Director  ICFI, Ludmila Hometkovschi, Decanul Facultăţii Litere, Ion Manole, prof. univ, dr. hab., Gh. Râbacov, şef Catedră Filologie Romanică.

La deschidere vor participa cu alocuțiuni dl Jérémie PETIT, Primul Consilier al Ambasadei Franţei, dl Roman Kwiatkovski, Director al Antenei AUF, Chişinău, dl Emmanuel Skoulios, Director al Alianței Franceze din Moldova.

Lucrările se vor desfăşura cu ușile deschise, fiind invitați toți cei interesați de tematica colocviului. Limbile de comunicare ale colocviului sunt franceza, româna, engleza, italiana, spaniola, rusa.

 

Consultez le programme du colloque Francopolyphonie édition 2015

 

 

 

Page 2 of 14

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén