Monthly Archives

7 Articles

TANDEMUL LIMBĂ ȘI PUTERE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Posted by on

Video: Discursul Doamnei deputat Ana Guțu la 31 august de Ziua Limbii Române, Chișinău, Republica Moldova

« …Limba este un bun politic. Orice politic ă a limbii face jocul puterii consolidând-o prin  unul dintre cei mai fideli piloni ai săi.”   (Claude Hagège).

 În  calitate  de  fenomen  universal  ce  defineşte  umanitatea  în  esenţa  sa  primordială  –  limba, purtătoare  de raţiune, va face şi-n continuare să curgă multă cerneală înainte de a-şi divulga secretele cele mai ascunse şi cele mai evidente, dintre care originea originară, mai mult decât funcţionalitatea,  structurile  şi  raporturile,  a  fost,  este  şi  va  fi  piatra  filozofală  a  gândirii lingvistice. Sacră, căci mai întâi a fost cuvântul, blestemată, căci o mulţime de literaţi au murit pe  eşafod  pentru  că  au  practicat-o  în  toate  varietăţile  sale,  preafericită,  căci  rugăciunile  îl glorifică pe Dumnezeu  şi împărăţia  sa, ucigaşă,  căci războaiele  şi revoluţiile  au cerut sânge, paradiziacă, deoarece cele mai frumoase poeme  cânt ă dragostea, atotputernic ă deoarece puterea aparţine celor care o stăpânesc fără a ezita –  Majestatea Sa Limba ne fascinează şi ne ţine captivi de-a lungul  secolelor .

Înainte de a deveni favorita lingviştilor cercetători, limba şi-a exersat din plin puterile, imediat după confusio linguarum din Babel. De altfel, înainte de Babel, limba se identifica cu puterea, în special  cu cea a armoniei  edenice,  unde  toate  fiinţele  umane,  oh, miracol!   comunicau  fără obstacole,  limba fiind o adevărată  binecuvântare  a Domnului.  Insă, această binecuvântare  s-a transformat repede în blestem în ziua când îndrăzneala oamenilor a fost pedepsită de Dumnezeu. De atunci  peripeţia  limbilor  nu face decât să se  complice,  limba  ea însăşi  jucând  rolul  de persona in  fabula, râvnită, adorat ă, batjocorită, cântată de nobili şi servitori, filozofi şi profani, tirani şi proletari….

…..Republica Moldova trebuie să-şi rezolve neîntârziat problemele lingvistice şi să instituie politici lingvistice corecte. Lingviştii sunt cei care ar trebui să-şi aducă aportul la soluţionarea acestei sarcini,  şi  nu  doar  politicienii.  Acţiunea  lingviştilor  trebuie  să  fie  organizată,  fundamentată ştiinţific  şi  orientată  în  mod  pragmatic  spre  viaţa  reală.  Lingviştii  trebuie  să-şi  părăsească birourile şi sălile de bibliotecă pentru a anunţa politicienilor că ei există, sunt mulţi şi decişi să schimbe lucrurile, şi că e de datoria lor să pună punctul final pe “I” în problema limbii române în RM, care trebuie să fie independentă de orice putere politică, pentru a exclude pe viitor orice tentativă de exploatare a limbii în favoarea intereselor politice.

Citește AICI articolul integral

 

”Denumirea limbii intr-un spatiu geopolitic constituit recent ca stat tine doar de opinia elitelor stiintifice, punct.”

Posted by on

Interviu realizat de Camelia Badea, reporter ziare.com cu deputatul liberal-reformator  în parlamentul RM  Ana Guţu, doctor în filologie romanică, preşedinta Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană, vice-preşedinta grupului politic ALDE la APCE

Când şi cum a apărut “limba moldovenească“?

Eu m-am pomenit din copilărie cu  „limba moldovenească”, dar şi cu limba română. M-am născut în comuna Alexandru Ioan Cuza, judeţul Cahul, aproape de Prut, am copilărit la Cahul, oraş extrem de rusificat, unde, totuşi,  nestingherit priveam TVR 1. Am avut cărţi româneşti în casă, părinţii fiind profesori de română şi istorie, iar cărţile le-am adus cu toţii din România în 1967,când am plecat împreună cu bunica mea  la Iaşi şi Galaţi la rude (cele trei surori ale bunicii şi străbunica trecuseră Prutul încă în 1933, după moartea străbunelului). Pentru mama mea limba moldovenească s-a născut în 1944, odată cu ocupaţia rusească. Până în 1944 mama făcuse două clase româneşti – profesoara de clase primare îi învăţa pe elevi limba română, toate lecţiile începeau cu Tatăl Nostru. După venirea ruşilor, aceeaşi profesoară a trecut brusc, fără nicio explicaţie, la alfabetul chirilic şi la limba moldovenească. Din această cauza mama a fost nevoită, ca şi toţi elevii semeni de-ai săi, să repete clasa a doua.  Consider că anume atunci (bazându-mă pe experienţa mea şi a părinţilor mei pe termen istoric scurt şi mediu)  a luat naştere „limba moldovenească”, o făcătură ideologică de sorginte sovietică, menită să distorsioneze conştiinţa naţională şi să fabrice o nouă identitate – cea moldovenească. De altfel, să nu confundăm identitatea şi limba moldovenească de origine ideologică-sovietică, cu identitatea moldovenească de sorginte regională – Moldova e o regiune românească.

De ce aţi făcut această sesizare abia acum? Ce v-a motivat?

Încă din primii ani de la 2009 încoace am înaintat un set de iniţiative legislative în parlamentul RM cu specific lingvistic, care vizau cunoaşterea obligatorie e limbii române de către deputaţi şi funcţionari de stat, susţinerea obligatorie a unui examen la limba română şi istoria românilor pentru aspiranţii la cetăţenia RM, am elaborat un proiect de lege cu privire la politicile lingvistice, pe care l-am depus abia în acest an, deoarece nu aveam girul şi susţinerea preşedintelui de partid, până mai recent, Domnul Mihai Ghimpu.  Argumentul dumnealui era că nu are rost să depui proiect de lege, în care se operează cu „limba română” , pe când Constituţia RM conţine faimosul articol 13 despre „limba de stat” „limba moldovenească, funcţionând în baza alfabetului latin”.  În plus, pe interiorul coaliţiei de guvernare se ajunsese la o înţelegere de a nu pune în discuţii subiecte sensibile ce ţin de limbă şi identitate. Eu nu am respectat această prevedere, deoarece sunt în primul rând, profesor-lingvist. În 2010 am înregistrat iniţiativa ce ţinea de  modificarea legii privitor la actele de stare civilă, iniţiativă care a devansat pierderea la CEDO a procesului Cibotaru vs RM, în urma acestui proces guvernul a venit cu co contra-iniţiativă, similară cu a mea, prin care românii din RM îşi pot declara identitatea pe propria răspundere, fără a prezenta acte doveditoare. Legea a fost adoptată abia în 2011, din păcate în 2010, proiectul meu a fost retrimis în comisii, la sugestia vice-preşedintei parlamentului care modera şedinţa Dna Palihovici, la propunerea liderilor fracţiunilor PD şi PLDM.

Ideea sesizării la Curtea Constituţională a RM referitor la interpretarea art.13 din Constituţie o aveam demult în cap. Am sugerat-o de mai multe ori colegului meu de atunci Valeriu Munteanu, el mi-a comentat că lucrează la această sesizare, că o va lansa mai târziu.  La 5 martie a căzut guvernul Filat. Liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu a deraiat de la ideea europeană, contribuind imens la căderea guvernului, chiar dacă nu a votat pentru demiterea lui. Eu am simţit că nu-l mai pot urma. Criza politică era în toi, de asupra RM planau alegerile anticipate. Nu aveam de gând să candidez din nou pentru un mandat de deputat, eram de fapt şi în dizgraţia liderului de partid, deoarece sunt o persoană francă şi spun lucrurilor pe nume, iar astfel de oameni nu sunt agreaţi de liderii politici din RM. Am acţionat pe cont propriu, am elaborat textul sesizării, am depus-o la cancelarie la 26 martie, odată cu proiectul de lege privitor la politicile lingvistice. Atunci m-am gândit, că în eventualitatea anticipatelor, Curtea, totuşi, va examina sesizarea mea, cu atât mai mult că a fost reînnoită  complet componenţa CC în iarna 2013. Nu puteam să depun până în 2013 sesizarea cu privire la interpretarea art.13 din Constituţie la o Curte constituţională, unde absolut toţi judecătorii era oamenii comuniştilor – ar fi fost un non-sens.

Care sunt argumentele dvs? În ce proporţie credeţi că vă împărăaşesc opinia concetăţenii dvs?

În Declaraţia de independenţă a RM din 27 august 1991 denumirea limbii vorbite de către locuitorii RM este corectă – limba română.  Cum poate un articol din constituţie, votată conjunctural într-un parlament plin de nomenclaturişti-comunişti, să fie superior Declaraţiei de independenţă? Contradicţia dintre actul fondator al statului Republica Moldova şi art.13 din Constituţie creează mari divergenţe la nivel politic. Denumirea incorectă a limbii în constituţie este speculată în mod abuziv.  O exegeză constituţională, prin care s-ar echivala din punct de vedere juridic sintagma „limba română”  cu sintagma „limba moldovenească funcţionând î baza alfabetului latin” (chiar dacă îmi dau seamă că e o nerozie – cum pot fi echivalate din punct de vedere juridic două sintagme cu un conţinut lingvistic?!) ar permite, în baza demersurilor diplomatice să excludem „limba moldovenească” de la Consiliul Europei şi ONU, din toate documentele birocratice naţionale şi internaţionale. Din acest punct de vedere am reabilita, chiar dacă e să fie cu întârziere, limba română din RM, i-am reduce la tăcere pe politicienii de stângă, acoliţi ai estului imperial rusesc, care nu au doctrină, ci doar o singură obsesie – să salveze identitatea şi limba moldovenească, înfiptă în spaţiul dintre Prut şi Nistru cu preţul genocidului în masă   prin deportări silite şi foamete organizată.  Cât priveşte opinia concetăţenilor, nu odată am menţionat că denumirea corectă a limbii nu ţine de competenţa cetăţenilor, mai ales atunci când marea majoritate   încă este prizoniera trecutului totalitar-comunist. Denumirea limbii într-un spaţiu geo-politic constituit recent ca stat ţine doar de opinia elitelor ştiinţifice, punct. Elitele şi-au spus părerea, inclusiv pe timpul regimului totalitar-comunist. Buneii mei niciodată nu au folosit sintagma „limba moldovenească”, au trăit în România Mare, au rămas fideli valorilor naţionale româneşti.

Ce sanse daţi unei soluţii favorabile ţinând cont de componenţa Curţii Constituţionale şi de contextul politic de la Chişinău?

Văd o  izbândă în interpretarea CC , deoarece, reiterez, cinci din şase membri ai CC sunt intelectuali de talie europeană,  sunt buni români nu graţie cetăţeniei, ci conştiinţei de sine, o conştiinţă matură şi fără echivoc. Nu aş vrea să fie calificate drept presiuni raţionamentele mele, însă, ţinând cont de oportunismul unor partide politice, discursul lor demagogic şi  manipulator,  nu mai putem aştepta. Adică, speranţa că vom putea rectifica art.13 din actuala Constituţie  este cam deşartă. Afirm aceasta. Deoarece ştiu că nu există actualmente, şi nici nu va exista în viitorul apropiat o majoritate parlamentară constituţională,  favorabilă modificării art.13. De aceea, Curtea Constituţională, din componenţa căreia fac parte intelectuali de valoare, trebuie să-şi spună cuvântul. A venit momentul propice.

Care ar fi principalele consecinţe ale recunoaşterii limbii române în Constituţia Republicii Moldova, atât pe plan intern, cat şi pe plan european?

După cum am mai menţionat, în plan naţional şi internaţional va dispărea confuzia cu privire  nu doar la denumirea corectă a limbii, dar şi cea legată de existenţa a unei limbi aparte decât cea română.  Spun această, deoarece foarte puţină lume (cu excepţia erudiţilor, experţilor) nu numai că ştie prea puţin sau deloc despre existenţa statului RM, dar cu atât mai mult nu ştie  că RM are istorie comună cu România, şi de fapt, există un singur popor – poporul  sau naţiunea română, dar această naţiune, trăieşte, deocamdată, în două state.

Consecinţa principală a tranşării problemei limbii române în RM ţine de revendicările spirituale ale românilor din RM, după atâtea umilinţe, după deznaţionalizarea forţată, ideologizarea  diabolică, ale căror sechele le vedem şi azi, vom avea parte de un moment de glorie şi demnitate. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

VEZI AICI interviul realizat de reporetrul Camelia Badea pentru portalul de știri ziare.com

”Inferioritatea glotică” nu generează like-uri

Posted by on

“Inferioritatea glotica” ma urmareste peste tot, chiar si dupa ce am cucerit zidurile unor limbi straine. De aceea, tratarea initiativelor de rectificare a “moldovenismului” ca pe un argument populist, vecin cu nationalismul, ma lasa cu gura cascata. Populism: pardon? Cantus firmus  ”populism” in dictionar!

Nu sunt de acord cu opinia exprimata in articolul Lasati limba romana in pace, asa cum nu sunt de acord nici cu faptul ca trebuie sa acceptam in continuare versiunea “moldoveneasca” a rapoartelor ONU, care invoca art.13 ca baza juridica, si nici cu traducatorii care, pentru a-si face loc pe piata europeana, intemeiaza rubrica “limba moldoveneasca”, ca ceva special si de o mare raritate.

Ideea deputatei Ana Gutu mi se pare inteligenta, pentru ca evita un obstacol major, cel a modificarii Constitutiei per se. Este o maniera de a evita abordarea frontala a problematicii si vrea abolirea “inferioritatii glotice”, concept mentionat de cercetatoarea Tamara Caraus in “Capcanele identitatii” (Cartier 2008). Ca e o initiativa politica, sigur, ca decizia Curtii Constitutionale va fi una politica, oricare ar fi ea, cert. Dar si denumirea idiomului nostru este politica, totul e politica, adica e subiectiv, doar nivelul limbii romane in Basarabia este unul obiectiv: avem o romana infirma, care se sprijina pe bastonul limbii ruse, iar denumirea limbii este primul element al handicapului, al carui ideal este limbajul limitat si fara tentinde elitiste.

Cat despre acuzatiile de populism, acestea isi pot avea locul atunci cand se vizeaza flatarea maselor, or eu nu am vazut prea mult entuziasm, din pacate, in sanul populatiei, care, dupa cum este just mentionat in articolul din “Adevarul”, este mai mult interesata de “reforme”, de nivelul de trai, de problemele stringente, altfel spus. Intrebarea putea fi pusa altfel: de ce vine Dna Gutu tocmai acum cu aceasta propunere? Care sunt motivatiile reale? Promovarea Partidului Liberal Reformator? Era oare acum 6 luni, cand a depus demersul, de actualitate subiectul, necesar sau ba? Astea sunt reflectiile necesare si, cu siguranta, utile, si poate chiar, generatoare de “like”-uri si de comentarii.

Nu o cunoesc personal pe deputata Ana Gutu, ci doar de pe “Tabla de onoare” a scolii no.2 din Cahul. Mama acesteia insa mi-a fost profesoara de romana timp de 5 ani. Cu ea am invatat grafia latina si regulile de gramatica si ortografie in 1989. Cu ea am prezentat primul examen in romana – “dictarea” – cu grafia latina, desi nu era inca obligatorie. O profesoara stricta si de o calitate rara, cum le-as dori multora, care nu au avut aceasta sansa. Tot ea ne-a transmis dragostea fata de limba in care nu indrazneam pe atunci sa spunem “salut”, utilizand “privet”, si ne-a dat increderea de a folosi “chifla” in loc de “bulocika”, la Cahul, un oras din cele mai rusificate din Moldova. De aceea, eu vad initiativa respectiva ca pe o chestiune de filiatiune de idei, de mentalitate, si nu una de oportunism, pur si simplu. De altfel, subiectul limbii romane nu este in topul generatoarelor de like-uri.

Ludmila Bulgar

articol preluat de pe

http://cartiereuropean.com/

 

 

 

PENTRU CEI CARE NU AU ÎNȚELES DEMERSUL MEU CĂTRE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Posted by on

Am citit opinia Valentinei Basiul, redactor-șef adjunct la Adevărul – Moldova, cu titlul  ”Lăsați limba română în pace!” . Mare mi-a fost mirarea când am descoperit că doamna consideră drept populistă sesizarea mea către CC referitor la interpretarea art.13 din Constituție.  Aș vrea să-i amintesc Doamnei Basiul, că sunt lingvist-romanist și eu personal nu am nevoie de nicio exegeză constituțională  pentru a înscăuna un adevăr științific.  Dar,  voi menționa în mod expres următoarele:

1.Norma constituțională existentă (chiar dacă pentru noi ea este nulă sau caducă) induce în eroare opinia internațională (știați că la Consiliul Europei limba moldovenească figurează printre limbile oficiale ale statelor-membre ale CoE? Consultați site-ul CoE și vă veți convinge. Argument pentru birocrații CoE: așa scrie în Constituția RM. Dacă doriți să completați un CV ca să vă angajați la CoE, veți indica în loc de o limbă – DOUĂ – cea română și cea moldovenească –sic! –  formularul este unul oficial și non-modificabil.)

2. Atâta timp cât ești deputat în parlamentul RM în condițiile actualului art.13 ești blamat de deputații de stânga din cauza utilizării corecte a denumirii limbii. Nicio publicație științifică nu te ajută atunci când deputați gen Petkov îți strigă ”Afară din parlament” din moment ce abordezi subiecte sensibile, care  țin de limba română și de identitatea românească. Parlamentul RM nu este un for științific (din păcate).

3.Din cauza normei constituționale neroade din art.13 nu poate fi adoptată  o nouă legislație lingvistică cu utilizarea corectă a denumirii limbii oficiale – limba română, dat fiind cea veche obsoletă și depășită de timp, unde mai pui că legea veche din 1989 practic instituie bilingvismul rus-moldovenesc

.În rest, i-aș recomanda doamnei Basiul să nu confunde populismul cu idealismul, sunt un deputat idealist, nu veți găsi nicio inițiativă de a mea, care ar ține de majorarea salariilor cetățenilor fără acoperire financiară (asta fac cei de stânga). Așa că, stimată doamnă Basiul, învinuirea dstră este gratuită și nefondată. Cât despre conferințe științifice, simpozioane, prelegeri, foruri, inclusiv internaționale cu teme lingvistice, cu siguranță, cele la care am participat eu sunt muuuult mai numeroase, decât aportul dstră personal la PROPAGANDA limbii române în spațiul pruto-nistrean.

Un lucru să vă fie clar, stimată doamnă Basiul, eu nu am venit în politică pentru populism, iar despre LIMBA ROMÂNĂ e nevoie să vorbim, să scriem cât mai des, niciodată prea multă propagandă în favoarea limbii române, aici, în Republica Moldova, nu va fi suficient, cel puțin pentru următorii o sută de ani. Mi-aș dori să nu am dreptate, dar știu prea bine că este anume așa. Mentalitățile sociale într-un spațiu unde capul plecat nu a văzut soarele cărturăriei se schimbă foarte lent…Și eu nu voi ”lăsa limba română în pace”, chiar dacă vor tăbărî crizele financiare peste noi una după alta…mai teribilă decât criza spirituală nu poate fi nicio criză economică! Justum et tenacem propositi feminis!

P.S. Sesizarea a fost depusă la CC la 26 martie 2013 și și-a așteptat cuminte  rândul să fie examinată. Rândul a venit, peste 6 luni.

 

 

STIMATĂ REDACȚIE UNIMEDIA – CE MAI E ȘI CU ”PERLA ZILEI” SAU CÂT COSTĂ DEZINFORMAREA PRIN MANIPULARE?

Posted by on

Am vrut doar să fac o precizare referitor la așa zisa ”perlă a zilei”, pe care, stimată redacție Unimedia, o afișați pe portalul Dstră de la mijlocul lunii iulie încoace. Ați vizionat emisiunea ”Replica” de la Prime TV din 14 iulie 2013?  (Vezi AICI EMISIUNEA) Ați selecționat secvența în care mă pronunț asupra salariului de deputat? Vă informez că fraza pe care am pronunțat-o a fost următoarea:  ”Atunci când un coleg parlamentar dintr-un stat membru UE mă întreabă care este  salariul de deputat în RM, îmi este rușine să daudetalii, nu poți să paradezi cu cifre modeste…”.

Și atunci mă întreb – unde este limita între un jurnalism profesionist și simpla dezinformare (voită, desigur). Vă sfătui, stimați gestionari ai portalului Unimedia, decidenți de ”perle ale zilei”, să faceți deosebire între sofisme și silogisme. De exemplu, dacă vom examina următoarele raționamente: În RM unele mass-media sunt venale. Unimedia este o mass-media electronică. – Putem obține sofismul: Unimedia este venală. Dar eu nu fac acest lucru!

Nu mai spun că doar în rezultatul acestei manipulări am fost ”bombardată” de mesaje injurioase, pe care, cu siguranță – Nu le merit….

Stimată redacție Unimedia! Nu încerc sa dau sfaturi presei, dar, vă amintesc, că eu, în calitatea mea de cetățean, am dreptul la exprimare. Considerați că a fost o simplă  replică la ”Perla” Dstră, s-au cam îndesit istoriile cu  perlele în raport cu umila mea persoană, nu de alta, dar nu au nimic sărmanele perle, mai ales când sunt niște simple imitații…

LIMBA ROMÂNĂ A FOST CONSTITUȚIONALIZATĂ

Posted by on

La 12 septembrie Curtea Constituțională va examina sesizarea deputatului Ana Guțu prin care Înalta Curte este solicitată de a da răspuns la următoarea întrebare:

Sintagma din articolul 13 al Constituţiei RM „limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine” poate fi echivalată semantic cu sintagma „limba română”, din moment ce sintagma „limba română” este în exclusivitate valabilă din punct de vedere ştiinţific, fapt demonstrat prin cercetările lingvistice contemporane şi aplicat fără excepţii în realităţile educaţionale şi ştiinţifice din RM?

Necesitatea interpretării articolului 13 din Constituția RM este motivată de caracterul nul din punct de vedere științific al respectivului articol. Sintagma „limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine” nu se regăsește nici întro definiție științifică în sursele lingvistice de autoritate, această sintagmă poate fi explicată doar din punct de vedere politic și conjunctural, deoiarece în 1994 când a fost adoptată Constituția RM, majoritatea parlamentară agraro-comunistă denota un nivel rudimentar de intelectualism (să ne amintim că pentru elita politică aflată la guvernare în acea perioadă circumferința avea 380 grade, Moldova ocupa un glob pămânesc întreg, iar cuvântul ”speaker” provinea de la cuvântul ”spic”).

Însă, din momentul în care această gafă monumentală a fost transformată în normă constituțională, iar modificarea articolului 13 pare a fi o misiune imposibilă în actuala conjunctură politică, este imperios necesar ca Înalta Curte să se pronunțe în cunoștință de cauză.  Aceasta ar permite să ne debarasăm de rușinoasa utilizare a sintagmei ”limba de stat” în toate documentele birocratice, care este o  pretinsă scuză pentru a nu ”incălca norma constituționale” și o manieră fariseică de a nu utiliza sintagma ”limba română”. În același timp, din momentul tranșării problemei de către Curtea Constituțională va fi posibilă adoptarea unei noi legi cu nprivire la politicile lingvistice, iar sintagma ”limba română” să nu mai constituie obiect de manipulare pentru politicienii de stânga.

Fiat lux! Să se facă lumină pentru limba română!

Citește AICI Sesizarea la CC privind interpretarea art.13 din Constituție/Sesizarea privind solicitarea constituționalizării Limbii Române

LANSAREA CAMPANIEI DE COLECTARE A SEMNĂTURILOR PENTRU ÎNREGISTRAREA PARTIDULUI LIBERAL REFORMATOR DIN MOLDOVA

Posted by on

CONS.REFORM.PLFOTO

CONSILIUL DE CONSTITUIRE A PARTIDULUI LIBERAL REFORMATOR DIN MOLDOVA

COMUNICAT DE PRESĂ

În conformitate cu deciziile reuniunii generale a Consiliului de Reformare a Partidului Liberal din 21 iulie de la Costeşti, ieri, 1 august 2013, la Chişinău, a avut loc prima şedinţă cu reprezentare naţională a Consiliului de Constituire a Partidului Liberal Reformator din Moldova.

Pe agendă s-au aflat probleme de ordin organizatoric şi juridic legate de demararea campaniei de colectare a semnăturilor membrilor viitorului partid şi a susţinătorilor lui în vederea îndeplinirii formularelor necesare înregistrării lui la Ministerul Justiţiei. În scopul eficientizării lucrului organizatoric al echipelor de colectare a semnăturilor şi a Centrului Naţional de Coordonare a campaniei, a fost adoptată o grilă corelată a acţiunilor, menită să asigure corectitudinea maximă a datelor referitoare la persoanele care vor depune semnătura, precum şi respectarea cotelor de reprezentare teritorială prevăzute de lege.

Concomitent cu declanşarea acţiunilor de colectare a semnăturilor, la şedinţă au fost discutate şi adoptate prin consens reperele ideologice de promovare a viitorului partid, care trebuie să însoţească campania de colectare. Între acestea se va regăsi ideea, care a determinat detaşarea politică de la 12 aprilie, cea a  reformării şi democratizării interne de partid, acţiune ce trebuie să se răsfrângă asupra calităţii actului de guvernare şi, implicit asupra calităţii vieţii cetăţeanului, precum şi ideea principală a unui act de curaj şi luciditate politică, prin care reformatorii au salvat cursul european al Republicii Moldova. Cetăţenii conştienţi, pe care mizează liberal-reformatorii, trebuie să ştie, că dacă ar fi existat o ezitare sau o conformare la murdarele acţiuni de intimidare a promotorilor Consiliului de Reformare, acum Republica Moldova se afla într-o cumplită perioadă de haos şi instabilitate politică, prielnică doar comuniştilor şi oponenţilor geopolitici ai cursului nostru european, se pomenea în afara sprijinului extern, financiar şi politic, era expusă la cheltuieli suplimentare de zeci de milioane de lei în vederea organizării unor alegeri generale în toamnă, la care visa extrema comunistă şi acoliţii lor, fapt care ar fi  declanşat o stare generală de lehamete şi neîncredere a populaţiei în partidele democratice şi în democraţie în general. O sinteză a acestor repere va fi editată pe diverse suporturi promoţionale ce va însoţi campania de colectare.

La şedinţă au fost constituite, de asemenea, echipele şi coordonatorii lor, însărcinate cu lucrul asupra Statutului şi Programului viitorului partid.

Prima şedinţă a Consiliului de Constituire a adoptat şi o decizie referitoare la denumirea formaţiunii politice. După dezbateri şi decizii luate la diferite niveluri, s-a convenit asupra denumirii de Partid Liberal Reformator din Moldova, denumire, care s-a afirmat deja în conştiinţa publică şi cu care liberal-reformatorii sunt decişi să-i dea Republicii Moldova şansa realizării tuturor dezideratelor naţionale politice, sociale şi economice, a opţiunilor fixate la 27 august 1991 în Declaraţia de Independenţă.

Chişinău, 2 august 2013.