Monthly Archives

7 Articles

ANA GUŢU LA APCE – DISCURS: LIMBA OFICIALĂ ÎN RM ESTE ROMÂNA

Posted by on

Screenshot_2014-01-29-20-17-50

La 29 ianuarie în cadrul dezbaterii pe marginea a două rapoarte pe tema integrării migranţillor în societăţile democratice (”Migranții – să facem ca ei să constituie o bogăție a s societăților -gazdă europene”  Vezi raportul și rezoluția în limba Franceză/Engleză) și ”Testele de integrare: ajutor sxau piedică pentru integrare?” Vezi raportul și rezoluția în limba Franceză/Engleză) Ana Guţu a ţinut un discurs, în care a  vorbit despre necesitatea respectării drepturilor lingvistice a tuturor cetăenilor, fără nicio discriminare. Testele lingvistice, care sunt o condiție de dobândire a cetățeniei în multe state europene trebuie să fie elaborate în conformitate cu Cadrul european de referință al limbilor, și să nu constituie un criteriu insurmontabil pentru migranți. În același timp, Ana Guțu a ținut să menționeze cazul Republicii Moldova, stat care a făcut cândva parte din URSS, unde migranții în a treia sau a patra generație, nu învață limba oficială a statului gazdă. Mai mult, în RM chiar și denumirea limbii constituie subiect demanipulări politice. În acest context Ana Guțu a adus la cunoștința membrilor APCE decizia Curții Constituționale din 5 decembrie prin care a fost constituționalizată Declarația de Independență a RM din 1991, limba româmă fiind astfel recunoscută ca limbă oficială a RM,  care în același timp este și limba oficială a României.

Vezi AICI discursul în limba Franceză

Vezi AICI discursul în limba română, APCE, 29.01.2014

ANA GUȚU A PREZENTAT LA APCE RAPORTUL ”INTERNETUL ȘI POLITICA”

Posted by on

photo 2   photo 3

La 29 ianuarie 2014 Ana Guțu a prezentat în calitatea sa de președintă a Comisiei cultură, știință, educație și media” raportul ”Internetul și politica”, elaborat de actuala președintă APCE Doamna Anne Brasseur. Raportul și proiectul rezoluției abordează problematica noilor tehnologii informaționale în schimbarea paradigmei politicului și a democrației. Raportul este structurat în linii mari în jurul aspectualul dual al problemei: pe de o parte – ridicarea transparenței și posibilităților de comunicare directă și eficientă cu cetățenii, pe de altă parte, existența pericolului de a avea atac la valorile fundamentale ale CoE:  drepturile omului, statul de drept, pluralismul de opinii, deoarece internetul înseamnă și transparență maximă, dar și pierderea securității ce țin de datele personale, internetul înseamnă și acces la cunoaștere ș informații, dar și dezinformare și manipulare, internetul înseamnă și libertate de exprimare, dar și iresponsabilitate camuflată în spatele caracterului anonim al postărilor provocatoare, internetul înseamnă organizare în rețele profesionale, pe domenii specifice ale cunoalterii, dar și rețele teroriste, ce prejudiciază grav realitățile sec.XXI. Esența raportului este concertarea eforturilor tuturor statelor membre ale CoE, cu participarea savanților și experților în domeniu, pentru a elabora Cartea Alba a Internetului, Politicii și Democrației, posibil document regulator pentru a elabora noi legislații naționale în domeniu.

Proiectul de rezoluție și recomandare au fost adoptate de membrii APCE cu majoritatea absolută de voturi, iar vorbitorii

Vezi AICI prezentarea raportului în limba română, Internetul și politica, 29.01.2014 APCE

Voir  ICI la présentation du rapport Internet et la politique en Français

VEZI AICI proectul de rezolutie și raportul în limba Franceză/ Engleză

***

La 29 ianuarie în cadrul sesiunii plenare APCE a luat cuvântul Martin Schultz, Președintele Parlamentului European, care în trecut a fost un membru activ al APCE. Martin Shultz a menționat în discursul său importanța impactului pe care îl au și mai ales îl vor avea, acțiunile comune ale Parlamentului European și APCE, făcând referință și la Republica Moldova, ca democrație tânără, cu mari succese, ce a beneficiat de asistența APCE și a PE.

 

 

 

ANA GUŢU A FOST ALEASĂ PREŞEDINTA COMISIEI CULTURĂ, ŞTIINŢĂ, EDUCAŢIE ŞI MASS-MEDIA, APCE

Posted by on

image

Astăzi a demarat sesiunea APCE care işi va ţine lucrările pe parcursul acestei săptămâni. Sesiunea este importantă prin alegerile noului preşedinte al APCE. In conformitate cu acordul încheiat între grupurile politice anul acesta preşedinţia revine grupului politic ALDE.  Astfel, în pofida contestării acordului de către liderul EDG Bob Walter, care şi-a înaintat candidatura pe cont propriu, alegerea în caliate de preşedinte APCE a fost câştigată de Anne Brasseur,  până recent preşedinta grupului politic ALDE.  Anne Brasseur a câştigat alegerile din primul tur de scrutin. În dimineaţa acestei zile au avut loc de asemenea alegerile noului preşedinte al grupului politic ALDE, in calitate de preşedinte a fost ales liberalul din Spania Jordi Xucla y Costa. În conformitate cu algoritmul acordului politic grupului ALDE i-a revenit preşedinţia Comisiei Cultură, Ştiinţă, Educaţie şi Mass-media.

Ana Guţu a fost propusă de grupul politic ALDE în calitate de candidat pentru ocuparea acestei funcţii.  Grupul politic ALDE, întrunit cu o largă participare, 62 membri, inclusiv supleanţi, au agreat în unanimitate candidatura doamnei Ana Guţu,  astfel, în şedinţa plenară APCE de azi, Ana Guţu a fost aleasă în calitate de preşedintă a Comisiei Cultură,  Ştiinţă, Educaţie şi Mass-media.

Este pentru prima dată când un membru APCE din Republica Moldova va ocupa funcţia de preşedinte a unei comisii APCE.

Din partea Partidului Liberal Reformator la sesiunea APCE din 27-31 ianuarie participa Ana Gutu si Anatol Arhire.

 

DEDIC ”STEAUA ROMÂNIEI” MAMEI MELE

Posted by on

Ordinul național „Steaua României”

Înalta distincție de care m-am învrednicit din partea țării-mame România, Ordinul ”Steaua României” în grad de Mare Cruce, o dedic mamei mele, Valentina Petrov, născută Sârghi, profesor de limbă română, care a muncit circa 40 de ani în școala română No2 din orașul Cahul, pe timpurile ocupației sovietice fiind unica școală de limbă română, a cărei absolventă cu eminență sunt și eu. Mama mea este o sfântă în viață, dumneaei de vreo cinci ani încoace, de când am avut nefericita inspirație să mă implic în politică, și-a amplificat numărul de nopți nedormite, deoarece m-a știut mereu ocupată, mereu pe drumuri, mereu într-un stress permanent. Scumpa mea mamă a luat asupra sa nu doar grijile casei, ci și atacurile mizerabile, care au venit și mai vin din partea unor degradați mintal din spațiul public, neprieteni și ”prieteni”,  anonimi descalificanți, cu simbrie de la stăpân, aceștia, cu siguranță, neavând o mamă pe pământ. Mama mea, Valentina, are un suflet măreț, a educat zeci de generații de tineri, care acum sunt adulți,  care tineri  i-au purtat și-i poartă respectul, gratitudinea pentru abnegația de pedagog, pentru dragostea ce le-a cultivat-o cu mult devotament față de limba română.

Tata nu a ajuns să se bucure de realizările copiilor săi. Profesor de istorie, limbă română și limbă franceză, Pavel Petrov și-a educat fiicele, pe sora mea Viorica și pe mine, în spiritul demnității umane, adevărului și dragostei de carte. În prezent, în școlile și liceele din sudul republicii sute de învățători de istorie a românilor au fost formați de tatăl meu, pe timpuri profesor la Școala Pedagogică din Cahul. Tatăl meu Pavel a avut grijă ca în casa noastră să fie cărți, cărți multe, inclusiv cărți românești, aduse de peste Prut, chiar pe timpul ocupației sovietice, fiindcă străbunica mea și surorile bunicii locuiau la Galați și la Iași, unde am călătorit cu părinții și buneii mei în anii ‘60. Astfel, românismul nu l-am descoperit abia în 1989, românismul a fost un cadru existențial, în care am crescut și am fost educată de buneii și părinții mei, ei fiind născuți și educați  în România Regală interbelică.

Cu siguranță, decizia Curții Constituționale din  5 decembrie 2013, prin care a fost constituționalizată Declarația de Independență, pune punct din unghiul de vedere juridic pe problema limbii oficiale din RM și problema identitară, civilizatoare și istorică – suntem români, vorbim limba română, istoria noastră este cea a românilor, iar în 1940 și 1944 am fost ocupați de imperiul sovietic. În același timp, conștientizăm, că această decizie este doar o etapă, pe care am depășit-o împreună, generații de intelectuali – lingviști, scriitori, profesori. Munca cea mare oricum rămâne a fi pe umerii acelorași  intelectuali, în primul rând, profesori de limbă română, de istorie și civilizație românească. Aici, în RM, lupta pentru limba română, pentru afirmarea de facto a identității noastre românești, nu se va termina nici mâine, nici peste câțiva ani, nici peste zeci de ani.

După decizia CC din 5  decembrie 2013 este imperios necesar să fie creat un Departament debpolitici lingvistice, fie pe lângă Ministerul Educației, fie pe lângă Ministerul Culturii. Astfel de organisme există și sunt recomandabile conform modelului de state, unde există confruntări lingvistice, în virtutea circulației mai multor limbi. RM  a întârziat, din păcate, la acest capitol, admițân, astfel, ca să se adâncească înverșunarea minorităților naționale și etnice de a nu accepta limba română, ba mai mult decât atât, de a o respinge în calitate de cadru lingvistic fundamental pentru a conviețui civilizat în statul-gazdă. Zic stat-gazdă (termen din metalimbajul Consiliului Europei), fiindcă RM este stat-gazdă pentru mai mulți reprezentanți ai minorităților naționale și etnice, fie și cei ce locuiesc aici de câteva generații, oricum, ei au VENIT aici, mai recent, mai demult, dar EI AU VENIT la noi (intențiile fiind foarte diverse, de la statut de ocupant-colonist, până la statut de migrant forțat), și nu invers.

Crearea unui atare departament de politici lingvistice trebuie să devină prioritate pentru forțele politice din RM, indiferent de doctrina pe care o îmbrățișează. Această structură trebuie să-și asume elaborarea de politici, strategii și planuri de acțiuni foarte concrete, pentru afirmarea continuă și perseverentă a limbii române în RM, pentru românizarea intensă a spațiului informațional (astăzi acesta este dominat de limba rusă), pentru desfășurarea programelor de studiere a limbii române de către absolut toți cetățenii RM, mai ales cei ce reprezintă alte minorități etnice și naționale. Doar așa vom progresa în materie de emanicpare civilizațională românească, în caz contrar, riscăm să încremenim doar în declarații și decizii, rămânând la nivelul retoricii oportuniste, aducătoare de dividende politice, acestea fiind oportuniste și sterile.

 Exprim sincera mea considerațiune și gratitudine  pentru PROFESORII DE LIMBĂ ROMÂNĂ din RM, cei care au educat zeci de generații de tineri, mai ales de la 1989 încoace, cei care muncesc fără a-și precupeți sănătatea, deseori în condiții vitrige pentru promovarea și salvgardarea limbii române în RM.

 

P.S. Sunt profund îngrijorată de scăderea drastică a numărului de studenți la toate facultățile de filologie română, Limba Română în RM trebuie să devină o prioritate educațională, absolvenții facultăților de limbă română, profesorii de limbă română, trebuie să fie privilegiați în materie de remunerare și  garanții sociale. Doar așa ne vom mișca înainte și vom reuși emanciparea lingvistică românească!

 

 

 

 

STEAUA ROMÂNIEI PENTRU LIMBA ROMÂNĂ

Posted by on

Foto Traian Basescu - Ana Gutu   Foto-Ana-Gutu---Traian-Basescu

Astăzi la Cotroceni, la ora 15.00 a avut loc ceremonia de decorare a deputatului liberal reformator Doamna Ana Guţu cu ordinul “Steaua României” în grad de Mare Cruce.  Înalta distincţie a fost acordată Doamnei Ana Guţu de Preşedintele României Traian Băsescu pentru iniţiativa de a sesiza Curtea Constituţională în vederea interpretării articolului 13 din Constituţie cu privire denumirea corectă a  limbii oficiale din Republica Moldova. Sesizarea a fost depusă la CC la 26 martie 2013. Curtea Constituţională prin hotărârea sa din 5 decembrie  2013 a constituţionalizat Declaraţia de Independenţă din 1991 după modelul francez, astfel limba română fiind declarată inclusiv din punct de vedere juridic, limba  oficială a Republicii Moldova.

ÎNTREVEDERE CU MEMBRII COMISIEI DE LA VENEȚIA

Posted by on

 

??????????????????????????????? ???????????????????????????????    ???????????????????????????????

La 21 ianuarie deputații liberal-reformatori în frunte cu Ion Hadârcă au avut o întrevedere cu delegația Comisiei de la Veneția pe problema proiectului de amendare a legislației electorale. Participanții la întrevedere au făcut un schimb de opinii referitor la posibilitățile de ameliorare a legislației electorale din RM.  Thomas Markert, Secretarul Comisiei de la Veneția, împreună cu ceilalți colegi, au fost interesați de poziția liberal reformatorilor vizavi de eventualitatea introducerii sistemului electoral mixt – pe liste de partid și pe circumscripții. Ion Hadârcă, președintele Partidului Liberal Reformator, a menționat că Republica Moldova a trecut prin experiența sistemului electoral pe circumscripții chiar de la începutul istoriei sale recente ca stat independent, în 1990, când toți deputații în primul parlament au fost aleși pe circumscripții electorale. Respectiva experiență nu a fost cea mai reușită în zorii tânărului stat. Sistemul electoral organizat pe o singură circumscripție electorală și-a demonstrat viabilitatea sa în cei 23 de ani de independență. Aceasta nu exclude posibilitatea perfecționării democrației electorale în Republica Moldova, adică posibilitatea modificării sistemului electoral. Ana Guțu, co-președinta PLR, a subliniat importanța unei reforme electorale sistemice, coroborate cu o eventuală reformă constituțională, care ar permite evitarea actelor de corupție și de segregare pe criterii etnice a electoratuilui. Totodată, Ana Guțu, co-președinta PLR, a evidențiat importanța pregătirii societății în eventualitatea schimbării sistemului  de vot, modificarea legislației electorale necesitând și extinderea  dreptului electoral al reprezentanților diasporei moldovenești, prin introducerea votului la distanță – votul prin corespondență, votul prin procură și votul electronic. Oleg Bodrug, co-președintele PLR, a admis posibilitatea schimbării sistemului electoral, lansând noile modificări prin pilotarea inițială în baza unui număr redus de circumscripții.

EMINESCU E LA NOI ACASĂ?

Posted by on

Eminescu

De ziua nașterii marelui poet al neamului românesc, Mihai Eminescu, dincolo de exegezele literare sofisticate, atât de prolifice pe meleagurile basarabene, dincolo de reproducerile scolastice ale creației sale  poetice și publicistice în sălile de clasă și aulele universitare, dincolo de cinstirea și onorarea poetului și filosofului Eminescu, aici, în Republica Moldova, mai rămâne o datorie sfântă față de visul eminescian. Datoria de a grava în mentalitatea colectivă a populației, dar și pe frontispiciul tuturor instituțiilor statului, aserțiunea care constituie crezul nostru, alături de Crezul biblic: SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM. În ziua când aceasta se va întâmpla, vom putea spune cu certitudine că Mihai Eminescu e la el acasă, aici, în Republica Moldova. Până atunci…..