Necesitatea imperioasă a unui nou Cod al educaţiei

01.09.2009

Interviu cu deputatul liberal Ana Guţu, prim-vice-rector la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Sistemul de învăţămînt din Moldova a fost în ultimii 8 ani terenul unor reforme radicale, aplaudate de unii şi contestate de alţii. Începînd cu limitarea autonomiei universitare şi terminînd cu experimente de factură ideologică, cum ar zice, spre exemplu, adversarii înlocuirii istoriei românilor cu disciplina istoriei integrate. Multe lucruri s-au schimbat, dar multe au rămas la fel, cum ar fi problemele cronice de finanţare, problema salariilor sau a lipsei de cadre didactice. Statul a impus în ultimii ani un mecanism de dirijare centralizată în învăţămînt, iar schimbările au fost motivate prin argumentul echităţii sociale, al modernizării şi ajustării domeniului la nevoile economiei. Oricum, studii independente definesc astăzi starea de lucruri din învăţămînt cam aşa: spre un sistem de studii european, dar cu metode sovietice. Cuvîntul reformă revine, deci, la ordinea de zi, după constituirea în Parlament a unei noi majorităţi, alcătuite din partidele liberale şi democrate din Alianţa pentru Integrare Europeană.

Despre priorităţile domeniului discutăm astăzi cu invitatul noastru, parlamentara liberală Ana Guţu, prim-vice-rector la ULIM. Dnă Guţu, bună dimineaţa.

Ana Guţu: Bună dimineaţa

Radu Benea: Dna Guţu, partidele din coaliţia de guvernare au reuşit să discute şi să formuleze poziţii consensuale faţă de reforma învăţământului , au reuşit să discute şi să formuleze poziţii consensuale faţă de o eventuală reformă a învăţământului? Cu ce ar trebui să se înceapă, după părerea dumneavoastră?

Ana Guţu: Desigur, problema învăţământului şi a întregului sistem educaţional a fost pusă pe tapet, şi suntem de acord asupra unor puncte principial importante pentru a realiza un set de reforme, şi în primul rând vom începe cu baza legislativă, fiindcă este nevoie de elaborat şi de adoptat un nou cod al educaţiei, acesta fiind supus discuţiilor publice, atât în presă cât şi la televiziune, pentru ca toţi cei care sunt capabili să ia decizii în nivelele sistemului educaţional, să poată să participe la elaborarea acestui cod. Codul ar trebui să fie constituit cel puţin din trei legi – Legea învăţământului preuniversitar, Legea învăţământului superior, şi Legea despre statutul cadrului didactic. Va fi un proces complex şi complicat, însă este imperioas necesar să purcedem la elaborarea noului Cod.

Vezi interviul integral aici.