REFORMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ÎN LITUANIA


(refelcţii pe marginea proiectului Tempus-Tacis SCM The Development of Quality Assurance System Within Selected Universities in Moldova
SCM Tempus T005B05)

În perioada 4-7 aprilie 2007 o delegaţie reprezentativă a celor cinci universităţi partenere din Republica Moldova – Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, USM, Universitatea din Bălţi, Universitatea din Cahul, Academia de Poliţie – s-a deplasat la Universitatea din Vilnius, Lituania. pentru a participa la cea de a treia reuniune-workshop din cadrul proiectului Tempus-Tacis SCM, proiect consacrat asigurării calităţii în învăţământul superior din universităţile Republicii Moldova. Partenerii vest-europeni în acest proiect sunt Universitatea din Växjö, Suedia, ea fiind şi gestionarul financiar al proiectului (grant holder) în persoana Domnului Mosad Zineldin, doctor, profesor, Universitatea Sophia Antipolis din Nisa, Franţa şi Universitatea din Vilnus, Lituania.
Universitatea din Vilnius este cea mai veche instituţie de învăţământ din Ţările Baltice alături de Universitatea din Tartu şi Kaliningrad. Fondată în anul 1579, cu patru ani mai târziu decât biblioteca universităţii, instituţia de învăţământ superior din Vilnius este o veritabilă capodoperă a spiritului intelectual lituanian.
Campusul universităţii este repartizat în mai multe locaţii, blocul central fiind amplasat în clădirea veche a universităţii, acolo unde se află şi sala de lectură a cărţilor vechi, editate în secolul XVI-XIX. Colecţia de cărţi vechi este impresionantă: scrierile lui Copernicus, Newton, Spinoza, Rousseau, Moliere în ediţii rarisime pot fi consultate de studenţii şi profesorii universităţii. Pereţii instituţiei respiră a istorie şi tradiţie, de-a lungul lor se perindă portretele savanţilor universitari, care au asigurat permanentizarea valorilor pe parcursul secolelor. Observatorul astrologic construit în secolul XIX de către reprezentanţii dinastiei Oghinski, astăzi serveşte drept muzeu şi sală de bibliotecă. În apropierea imediată a universităţii se înalţă catedrala catolică, unde au loc servicii divine atât pentru corpul universităţii, cât şi pentru publicul din exterior.
În cel de-al cincilea secol de existenţă Universitatea din Vilnius numără la ora actuală circa 23 000 studenţi, care îşi fac studiile la 14 facultăţi, inclusiv facultatea de medicină. Circa 1300 profesori asigură procesul didactico-ştiinţific la universitate. Din ei 180 sunt doctori habilitaţi şi 540 sunt doctori conferenţiari, adică, circa 55% din profesorii universităţii au grade ştiinţifice.
Noua lege a învăţământului din Lituania a fost adoptată în anul 2004, ea reglementează sistemul învăţământului superior, arhitectura şi funcţionarea acestuia în condiţiile reformei. Lituania este membră a UE, semnatară a Procesului de la Bologna din 1999, însă ea nu a adoptat structura 3 plus 2 la licenţă şi masterat, ci a rămas la 4 plus 1, conform tradiţiei vechi. Ciclul doctorat este considerat prin lege ciclu universitar. Sistemul naţional de credite transferabile este diferit de ECTS, universitarii având anumite pretenţii referitor la dinamica reformei.
Cât priveşte tema proiectului nostru, şi anume asigurarea calităţii în învăţământul superior şi crearea sistemului de management al calităţii în universităţi, reprezentanţii administraţiei Universităţii din Vilnius au recunoscut foarte franc faptul că la Universitatea din Vilnius există doar elemente ale unui sistem coerent de gestionare a calităţii, deoarece, calitatea, presupune în primul rând, investiţii foarte serioase. De fapt, problemele cu care se confruntă universităţile din Lituania sunt similare cu cele proprii spaţiului post-sovietic, şi, prin analogie, cu cele de la noi de acasă: insuficienţa calităţii corpului profesoral-didactic din cauza salariilor mici (fluctuaţia cadrelor universitare spre alte sfere ale economiei mai bine plătite), insuficienţa finanţării din partea statului a instituţiilor publice (în Lituania sunt 22 universităţi, din ele 7 sunt private, doar 47% din necesităţile universităţii din Vilnius sunt acoperite de stat), reglementarea excesivă a proceselor universitare de către ministerul de resort (există şi în Lituania, nomenclator al specialităţilor, plan-cadru, sistem naţional de credite transferabile) ş.a.
La Universitatea din Vilnius funcţionează 3 comitete – unul pentru studii, unul pentru cercetare şi unul pentru strategii. Rectorul este ales de Senat pe 5 ani. Senatul este ales de colectivele profesorale. Sarcina didactică a profesorilor constituie 390 – 480 ore prezenţiale. La Universitatea din Vilnius există un sistem intern propriu de evaluare a profesorilor. Conform reprezentanţilor administraţiei universităţii, dintre actanţii sociali ai asigurării calităţii – statul, angajatorul, profesorul – profesorul este veriga cea mai slabă. Motivaţia principală – salariile foarte mici (lunar de la 300 Euro pentru profesor începător – până la 500 Euro doctor, conferenţiar).
Evaluarea externă a calităţii studiilor universitare este efectuată de Centrul pentru Evaluarea Calităţii în Învăţământul Superior, care a fost creat încă în 1995.
Procesul de evaluare are două dimensiuni: externă şi internă. Evaluarea internă constă în elaborarea rapoartelor de autoevaluare de către instituţiile de învăţământ evaluate. Evaluarea externă poate fi parţială sau exhaustivă. Evaluarea parţială ţine de aprobarea unor programe de studii separate, iar cea exhaustivă de evaluarea complexă a programelor de studii 8pe specialităţi conform celor treu parametri de bază: conţinutul programelor, resursele umane şi baza tehnico-materială). Evaluarea externă este aplicată doar programelor de studii, şi nu instituţiei – nu există evaluare externă instituţională în Lituania. Echipele de evaluare sunt constituite atât din experţi locali, cât şi din experţi străini. Însă, există şi probleme: Lituania, după cum a afirmat însuşi directorul centrului, e o ţară mică şi este dificil de asigurat o evaluare externă imparţială, iar implicarea experţilor străini costă foarte scump. Procesul de evaluare externă se repetă odată la opt ani şi este unul deja tradiţional: el constă din naveta raportului de autoevaluare, schimb de observaţii la care instituţia trebuie să dea răspuns, vizita în instituţie a reprezentanţilor centrului (care durează o zi), întocmirea raportului final al centrului.
Există trei tipuri de evaluări externe: evaluare/acreditare deplină, evaluare/acreditare condiţionată şi evaluare/acreditare restrictivă. Evaluarea/acreditarea deplină este acordată pe 8 ani. Acreditarea condiţionată este acordată pe 2,5 ani cu condiţia re-întocmirii raportului de autoevaluare, ţinând cont de observaţiile comisiei Centrului pentru Evaluarea Calităţii în Învăţământul Superior, nu mai târziu de 6 luni după vizita comisiei. Programul de studii acreditat condiţionat nu poate fi acreditat iarăşi condiţionat. Acreditarea restrictivă este acordată doar pentru perioada terminării studiilor în cadrul programului evaluat, la expirarea termenului studiilor (absolvirea studenţilor) – programul este închis.
Pentru a autoriza un program de studii (la o anumită specialitate) experţii nu se deplasează la instituţie, ci evaluează programul în baza pachetului de documente – curricula, finalităţi etc. Pentru autorizarea programului de studii este constituită echipa de evaluatori (ea ţine de competenţa Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei).
În Lituania nu există acreditare ştiinţifică instituţională. Diplomele de grade ştiinţifice sunt eliberate de universităţi. Evaluarea ştiinţifică a cadrelor universitare se efectuează odată la 5 ani. Finanţarea cercetării se efectuează din bugetul ţării şi în baza granturilor. Cu cât este mai activă universitatea în obţinerea granturilor, cu atât e mai mare finanţarea de la buget. În Lituania există Academia de Ştiinţe, constituită din institute de cercetare. Este acelaşi model pe care l-au moştenit toate fostele republici din fosta URSS. Academia de Ştiinţe din Lituania nu se implică în procesul decizional al universităţilor referitor la cercetare şi doctorat.
Structura –gazdă care a organizat seminarul în cadrul proiectului Tempus-Tacis a fost Institutul de Studii Politice şi Relaţii Internaţionale (cu statut de efacultate), care are 15 ani, deci, este relativ tânăr, însă a obţinut succese în asigurarea calităţii. Gazda noastră, în persoana Doamnei Inga Vinogradnaite, reprezentanta comitetului pentru studii al institutului, a ghidat membrii delegaţiei prin spaţiile academice impresionante, care reflectă rezultatul unui management financiar foarte eficient: săli de studii moderne, dotate cu echipament tehnologic de ultimă oră, condiţii de lucru pentru studenţi şi profesori ajustate la cerinţele vremii. La ISPRI lucrează 43 profesori, studiază circa 800 studenţi la ciclurile licenţă, master şi doctorat. Cursurile sunt asigurate şi de doctoranzi, şi de funcţionari ai ministerului de externe. Biblioteca ISPRI şi a Universităţii din Vilnius este branşată la sistemul electronic al bibliotecilor naţionale din Lituania. Baza de date informatizată este gestionată de 2 persoane, studenţii institutului pot accesa această bază de la orice calculator al ISPRI pentru a consulta situaţia academică, orarul şi alte informaţii academice utile.
La seminarul de la Vilnius au participat şi partenerii noştri din Franţa –Domnul Stephane Ngo-Mai, Decanul Facultăţii de Drept, Economie şi Management al Universităţii Sophia Antipolis din Nisa şi Domnul Christian Vallar, responsabil pentru relaţii internaţionale de la aceeaşi instituţie. Dumnealor au făcut două prezentări pe tema reformei în domeniul asigurării şi managementului calităţii învăţământului universitar francez.
La finalul seminarului de la Vilnius Domnul Zineldin Mosad a făcut bilanţul activităţilor în cadrul proiectului şi a trasat sarcinile imediate pentru partenerii din Moldova: punerea la dispoziţia experţilor universitari din Suedia, Franţa şi Lituania a modelelor de management al calităţii, cât şi a sistemelor de autoevaluare instituţională în universităţile lor.
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova a venit către acest seminar de la Vilnius cu o publicaţie, ce înglobează experienţa ULIM în crearea propriului sistem de gestionare a calităţii, elaborat în baza experienţei de 15 ani.
Următoarea reuniune de lucru a partenerilor este prevăzută pentru 21-25 mai, ea va avea loc la Chişinău şi Bălţi.

Ana GUŢU
Prim-vicerector
Doctor, profesor universitar
ULIM, instituţia coordonatoare în proiectul Tempus-Tacis SCM T005B05