Page 3 of 88

28 IUNIE – ZI NEAGRĂ ÎN CALENDARUL MEMORIEI ISTORICE A ROMÂNILOR

19429877_10211983201668027_6154374692533824023_n 19598646_10211983202108038_7850757335090740368_n image-0-02-04-f7ac8d8f3632a21aa1a6842e0998c0d39c39fd0ee8b671fe561807bcf455f337-V

19511516_451440038562796_5478340656102452536_n

Azi Partidul Unității Naționale a comemorat prin tacere cei 77 ani de la ocuparea Basarabuei de URSS. PUN a depus flori in ograda complexului Buciumul, unde din iunie 1940 pana in 1941 au fost exterminati de NKVD sute de români.

Maniestări similare ale susținătorilor PUN au avut loc în alte locaități din Republica Moldova și capitale occidentale.

***
APEL PUBLIC

Azi, 28 iunie 2017, când se împlinesc 77 de ani de la ocuparea Basarabiei de către URSS, Partidul Unității Naționale comemorează o dată neagră în istoria recentă a acestui teritoriu – ocupația sovietică a Basarabiei. La 28 iunie 1940 tancurile sovietice au invadat Basarabia, aducând cu ele ideologia comunistă, deportări și foamete organizată, acte de etnogenocid, care au răpit viețile a sute de mii de români basarabeni.
PUN condamnă ieșirile disproporționate ale președintelui Dodon, care neagă adevărul istoric și se afișează în calitate de exponent al Rusiei, sfidând interesul național și trădându-și propriul neam.
Un an în urmă partidul unionist Dreapta a formulat revendicări către autoritățile constituționale ale RM, dar acestea nu au fost realizate. De aceea, PUN reiterează aceste revendicări prin apelul public de azi către Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova, de a întreprinde acțiuni punctuale în vederea comemorării acestei date istorice negre din istoria noastră recentă.
1. Declararea pe întreg teritoriul Republicii Moldova prin lege a zilei de 28 iunie drept Zi de comemorare a victimelor regimului comunist în rezultatul genocidului, deportărilor și foametei organizate.
2. Denunțarea de către autoritățile centrale ale Republicii Moldova a Pactului Ribbentrop-Molotov și aderarea Republicii Moldova la Acordul interstatal pentru constituirea Tribunalului internațional pentru investigarea crimelor comunismului, lansat pentru semnătură de miniștrii justiției ai Ucrainei, Poloniei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei la Tallin în 2015.
3. Inițierea de către Procuratura Generală a procesului public împotriva crimelor comunismului în baza numeroaselor volume de mărturii, documente de arhivă, care au fost publicate până în prezent cu scopul condamnării crimelor comunismului în instanțele judiciare ale Republicii Moldova.
4. Crearea Institutului de investigare a crimelor comunismului pe lângă Președinția Republicii Moldova, care va desecretiza dosarele comunismului și va face publice numele vinovaților de comiterea crimelor pe teritoriul Basarabiei: genocid, deportări și foametea organizată.

Partidul Unității Naționale
28 iunie 2017

DREAPTA DECIZIE PENTRU CAUZA UNIRII: TRAIAN BĂSESCU – LIDERUL UNIONIȘTILOR

Panorama3 19399950_10211957223378586_3078634269472113879_n IMG_2408

19510419_10211956522961076_6622725126302869095_n IMG_2224

Partidul Unității Naționale a organizat la 25 iunie un congres extraordinar după înregistrarea la ministerul justiției a modificărilor la Statutul partidului unionist Dreapta, în rezultatul cărora acesta și-a schimbat denumirea în Partidul Unității Naționale (PUN) și l-a ales pe Anatol Șalaru în funcția de președinte executiv PUN, iar pe Ana Guțu în funcția de prim-vicepreședinte PUN la congresul extraordinar al partidului Dreapta din 11 iunie 2017.

La congres au participat 1200 de delegați și invitați din Republica Moldova și România. Printre invitații din România s-au numărat senatorii și deputații din Parlamentul României precum și membrii administrației publice locale din România.

În cadrul congresului domnul Traian Băsescu a fost ales cu unanimitate de voturi în funcția de președinte de onoare al Partidului Unității Naționale. De asemenea, congresul a decis ca pâna la clarificarea juridică a cetățeniei moldovenești a domnului Traian Băsescu, funcția de președinte al Partidului Unității Naționale să rămână vacantă. Totodată, congresul a decis alegerea domnului deputat în Parlamentul României, Constantin Codreanu, în funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale.

În prezența domnului președinte Traian Băsescu, în cadrul lucrărilor congresului, s-a semnat de către președintele executiv al Partidului Unității Naționale, domnul Anatol Șalaru și președinte executiv al Partidului Mișcarea Populară, domnul deputat Eugen Tomac, Protocolul de Colaborare și Acord Privilegiat între Partidul Mișcarea Populară și Partidul Unității Naționale.

Discurs Ana GUȚU, Congres PUN, 25.06.2017

***

Pentru cei care nu au crezut în partidul unionist Dreapta, pentru cârcotașii de tot genul, a venit momentul să înțeleagă faptul, că eu, Ana Guțu, împreună cu ai mei colegi, cei care am fondat partidul unionist Dreapta – Anatol Arhire, Dorin Dușciac, Maxim Guțu, Victor Sandu, Liubovi Staver, Dan Nicu, Iulian Gramațki, Ion Ursu și alți colegi, nu aveam de gând să ne ransformăm în partid-ștampilă, aidoma celor care sunt o sumedenie în RM și așteaptă să fie reactivate de moguli în ajunul alegerilor de toto soiul. Am demonstrat că un partid politic este un organism viu, iar menirea unui partid politic este să-și realizeze ideile, doctrina. Noi am făcut din românism și unionism doctrină. Ne-am dorit ca în fruntea partidului să vină lideri cu experiență bogată, dar și tineri. Fortificarea partidului prin venirea în fruntea lui a lui Traian Băsescu, susținut de echipa Partidului Mișcarea Populară, dar și fuzionarea cu echipa lui Anatol Șalaru, este un semnal puternic către electoratul unionist, care de acum încolo nu va mai oscila cu ce partid să voteze. Unioniștii din RM sunt chemați să se angajeze plenar în procesul de convingere a cetățenilor că proiectul de țară lansat de Traian Băsescu după aderarea României la UE și NATO – este Unirea celor două state românești. Orice opinie a celor care se revendică drept unioniști, dar vor sări în cap liderilor PUN, pot fi declarați deschis și fără tăgadă detractori și agenți plătiți ai FSB-ului.

 

 

20170611_115644

AM DAT START COAGULĂRII FORȚELOR POLITICE UNIONISTE DIN REPUBLICA MOLDOVA – CONGRESUL EXTRAORDINAR AL PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA, 11 IUNIE 2017

18199368_218706118626028_310556634720249925_n

Comunicat de presă

Partidul Politic ”DREAPTA” a convocat un Congres Extraordinar în data de 11 iunie 2017. În cadrul acestui for statutar, delegații prezenți au luat act de demisia din funcția de Președinte al Partidului Politic ”DREAPTA” a Doamnei Ana Guțu. În urma acestei decizii, în funcția de președinte executiv a fost ales Domnul Anatol Șalaru, iar în funcția de Prim-vicepreședinte a fost aleasă Dna Ana Guțu. Congresul a operat modificări la statutul partidului și s-a decis modificarea denumirii Partidului Politic ”DREAPTA” în ”Partidul Unității Naționale” (PUN). Aceste hotărâri adoptate în cadrul Congresului sunt urmare a negocierilor cu grupul de inițiativă al Partidului Unității Naționale și reprezentanții partidului unionist ”DREAPTA”. Deciziile mai sus prezentate, au avut la bază evitarea birocrației și necesitatea reunificării mișcării unioniste din Republica Moldova.

***

În discursul său Ana Guțu a menționat în ordine cronologică acțiunile politice, organizate de partidul unionist Dreapta de la 5 septembrie 2015 până în prezent:

  1. Fortificarea partidului Dreapta atât pe interior, cât și pe exterior. Vizite în teritoriu – în localitățile din RM, crearea organizațiilor primare, întâlniri cu cetățenii.
  2. Fondarea Guvernului din umbră – proiectul roghtgov.eu. Guvernul s-a întrunit în ședință plenară a Chișinău, are site.
  3. Vizite repetate în instituțiile europene, Senatul Franței, Parlamentul României (Congresul Românilor de Pretutindeni), Parlamentul European, Fundații și asociații europene (Bruxelles), vizită peste ocean – Departamentul de Stat, Consiliul Atlantic, Fundații și Agenții americane. Vizită la Montreal, Canada.
  4. Crearea grupurilor de susținători ai partidului în capitalele europene – proiect lansat de Dorin Dușciac – au fost create grupuri de susținători la Roma, Milano, Bologna, Madrid, Lisabona, Barcelona, Paris, Geneva, New York, Washington, Chicago, Seattle, Toronto, Montreal, Ottawa.
  5. Participarea la campania de alegeri prezidențiale – a fost o campanie rezonabilă, corectă. Campania a demonstrat capacitatea echipei de a se mobiliza. Efectul principal – au fost întâlnirile cu cetățenii în teritoriu și promovarea mesajului unionist.
  6. Partidul a fost foarte activ în luarea de atitudini față de evenimentele politice din RM, din regiune și din lume. Partidul a organizat conferințe de presă, a difuzat cu regularitate comunicate de presă, a organizat și participat activ la manifestări comemorative, marșuri, depuneri de flori, legate de datele istorice ale națiunii române.
  7. Partidul a depus darea de seamă financiară în termene utile, la 15 ianuarie 2017 și este la zi cu documentele financiare și evidența contabilă.

În același timp, Ana Guțu a menționat că Dreapta a pledat mereu pentru fortificarea polului unionist din RM, și, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2018 această unificare trebuie să înceapă de la partidul politic Dreapta, care a dat dovadă de maturitate și a decis să fuzioneze cu echipa Partidului Unității Naționale în baza platformei sale juridice.

Partidul Unității Naționale va organiza în scurt timp un alt congres, la care vor fi luate decizii importante pentru destinul Republicii Moldova și pentru apropierea Unirii Republicii Moldova cu România.

20170611_115644

DESTRĂMAREA PÂNĂ LA CAPĂT. DRAGĂ CORINA FUSU…

Nu mă bucur deloc pentru ceea ce i se întâmplă Partidului Liberal. Arestările membrilor PL aflați în diferite funcții publice, cu învinuiri grave de corupție, este rezultatul unui ”materialism pragmatic”, la care s-au dedat mai mulți membri ai acestui partid, dar nu doar ai acestui partid. Soarta PL era una previzibilă, căci nu poți, cu lozinci patriotice, ridica actul corupției la nivel de politică de stat și să-ți imaginezi că niciodată nu-ți vor bate cei de la CNA la ușă.

…În 2009 dăinuia un entuziasm excepțional, unul anti-comunist și pro-românesc, pe valul acestui entuziasm am decis să dau curs invitației lui Mihai Ghimpu de a adera la PL. Habar nu aveam ce înseamnă un partid politic, cum funcționează. Mă așteptam la o conlucrare în echipă, la posibilitatea de a propune idei, de a te exprima liber, de a critica, de a construi lucruri frumoase în numele ideii.

La foarte scurt timp am înțeles, mai ales după accederea într-o coaliție de guvernare pro-europeană (pro-românească nu era de unde – cu PD la mijloc), că ideile nobile pentru care luptam, de fapt, nu își au locul într-un mediu de politicieni și lideri, pentru care statul RM are un sens existențial DOAR din punct de vedere al beneficiului propriu. Cercul vicios funcționează foarte simplu: un partid politic în RM se avântă la putere pentru a pune mâna pe resurse administrative, pentru a da membrilor activi ai partidului locuri de muncă în instituțiile statului (model gubernial rusesc cu un aparat funcționăresc excesiv de mare), pentru a oferi posibilitatea membrilor de vază, mai cu seamă finanțatorilor partidului, de a face business cu bugetul public – atât. Iar, idealul național pe nume ”românism, unionism” – e un fel de paravan, care este activat când liderii politici nu se înțeleg pe tema împărțirii sferelor de influență economică. Dureros de simplu!

În 2010 am fost prima în PL care a bătut alarma referitor la unele fenomene anormale în tot ceea ce ține de democrația vieții de partid, accentele politice corecte, necesitatea schimbării liderului. Ruptura care s-a produs în 2013 a fost doar o consecință logică a conflictului dintre intelectualul universitar și ”pragmaticul el lider maximo”, care nu a ezitat să mă blameze, chiar dacă știa că în persoana mea PL a avut doar de câștigat puncte electorale. Eu, un modest profesor universitar, m-am dovedit a fi mai vizionară decât ”cel mai mare politician patriot de pe Bâc”.

Acum, la patru ani de la acea ruptură, s-a întâmplat exact ceea ce trebuia să se întâmple: a continuat destrămarea PL. Destrămarea până la capăt.

Repet: nu mă bucur. Am crezut, și în 2010 și în 2013 că în RM este loc pentru un dialog într-un partid politic, este loc pentru cedări, schimbări la vârf, remodelări de atitudini, dar m-am înșelat. Din păcate, luciditatea și rațiunea nu sunt virtuți în partidele politice din RM de tip vechi, cele care de fapt reproduc fidel modelul PCUS.

Un gând final pentru Corina Fusu.  Știu, din spusele fostei ministre a educației, că în 2013 ea a rămas lângă Mihai Ghimpu, deoarece era sigură că în 2014 PL va trece pragul electoral, din nou, grație lui Dorin Chirtoacă, și ea, Corina Fusu, va ieși la pensie din fotoliul de deputat. Dragă Corina Fusu, fostă ministră a educației, care nu ai predat o singură oră în școală sau universitate, acum visul ți s-a împlinit – vei ieși la pensie dintr-o funcție publică, liniștită și împăcată, că nu ți-ai trădat scopul nobil și mai cu seamă, liderul de partid. Și încă un episod, marcat de tine ca ministrĂ. În luna mai, din postura ta de ministră a educației (sic), la Marrakech, Maroc (unde ai plecat pe banii contribuabililor din RM), la Adunarea Generală a Agenției Universitare a Francofoniei, la președinția căreia am candidat, agitai universitarii din țările francofone să nu mă voteze pe mine, din motiv că sunt președinta unui partid de extremă dreapta (ai ajuns, draga Corina Fusu, să-i consideri pe unioniști extremiști…). Pentru prima dată în istoria de 55 de ani ai acestei prestigioase asociații, un profesor universitar francofon din RM a avut șansa reală să ajungă în fruntea ei. Să nu crezi că afișându-te la acest for, universitarii francofoni te-au luat în serios. Au fost profund dezgustați de comportamentul tău. De fapt, ai fost cel  mai mediocru ministru al educației. Acum vei fi o pensionară ordinară, doar dacă nu decizi iar să faci greva foamei pentru te miri cine știe ce cauză inventată. Numai că de data această nu mai suntem nici în 2004, nici în 2009. Sic transit gloria mundi.

Lupta continuă, cu sau fără PL, adevărata schimbare va surveni după Unirea RM cu România. Iar pentru aceasta suntem gata să luptăm, să luptăm până la victoria finală, până la Unirea definitivă. Așa să ne ajute Dumnezeu!

ÎN PERSPECTIVA ALEGERILOR PARLAMENTARE DIN 2018 E NEVOIE DE CONSOLIDAREA UNIONIȘTILOR

Alegerile din 2018 trebuie să devină o placă turnantă în istoria recentă a Republicii Moldova prin accederea în Parlamewntul RM a unui grup puternic de unioniști.

În perspectiva acestor alegeri partidul unionist Dreapta a fost de nenumărate ori la sursa inițiativei de consolidare a unioniștilor.

M-am întâlnit recent cu Anatol Salaru și am decis unificarea echipelor politice ale Dreptei și Partidului Unității Naționale.

Unioniștii nu vor reuși să promoveze eficient Unirea RM cu România dacă nu se vor uni ei între ei. Detaliile procesului de fuzionare a echipelor vor fi discutate în timpul apropiat.

Schimbarea sistemului electoral proporțional pe unul majoritar sau mixt NU este benefică pentru unioniști, acest lucru l-am afirmat nu o singură dată. Semnalele care vin din partea Parlamentului European au șansa să dezavueze actuala guvernare în frunte cu PD în a modifica legislația electorală.

Emisiunea ”Sfatul Țări” moderată de Anatol Ursu din 17 mai 2017, 10 TV.

17-ème Assemblée générale de l’AUF : 700 universitaires du monde entier réunis à Marrakech (Maroc)

Le 10-12 mai 2017 à Marrakech, Maroc, a eu lieu la 17-e Assemblée Générale de l’Agence Universitare de la Francophonie  (AUF).   En présence de 678 universitaires venus du monde entier, l’AG de l’AUF s’est achevée avec le renouvellement de ses conseils d’administration et associatif . 

Lors de la dernière journée, les membres titulaires de l’AUF ont élu, pour un mandat de 4 ans, Sorin Cîmpeanu président de l’AUF, avec 133 voix contre 113 pour Ana Guțu, premier vice-recteur de l’Université libre internationale de Moldavie (ULIM). Sorin Cîmpeanu succède ainsi à Abdellatif Miraoui, recteur de l’Université Cadi Ayyad de Marrakech (Maroc).

La nouvelle stratégie 2017-2021 de l’AUF adoptée par ses membres

Cette rencontre a permis aux représentants des établissements membres de l’AUF d’adopter la nouvelle stratégie 2017-2021 de l’Agence, témoignant ainsi leur confiance dans la feuille de route proposée pour construire, au cours des 4 prochaines années, un « Nouvel Espace Universitaire Francophone ».

La mise en œuvre de cette stratégie permettra de relever les 3 principaux défis auxquels les universités sont confrontées, et qui ont été au centre de 3 tables rondes : la qualité de la formation et de la recherche, l’employabilité des diplômés,  et le rôle des universités dans le développement global et local. Comme l’a relevé le recteur de l’AUF, Jean-Paul de Gaudemar, un consensus clair de l’assemblée s’est exprimé autour de la « mission sociétale des universités » à l’issue de la journée scientifique.

L’AG a adopté une Déclaration finale.

La journée scientifique a été consacrée à la problématique de la qualité, de l’employabilité et des ressources pédagogiques francophones en ligne.

ULIm est membre titulaire de l’AUF depuis 1997

Mme Ana Gutu a été membre des instances de l’AUF entre 2009-2017.

18424149_1942027369375509_812435587611018456_n 18403023_1942027466042166_3888071727265674900_n 18342749_10211541882395321_4480049203145014739_n 18342595_1942027386042174_5206598752973107341_n 18425389_10211541890035512_8094941758965500861_n 18342445_10211541883995361_7483068224086172707_n 18403497_10211541889275493_5453011831606815416_n 18423838_10211541883235342_4615947202289102841_n

 

 

 

Page 3 of 88

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén