Tag: politic

REUNIUNEA PLENARĂ A COMISIEI COMUNE PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ A PARLAMENTELOR RM ȘI ROMÂNIEI

La 20 martie la Chișinău în Sala de Conferințe a Ministerului Agriculturii a avut loc prima ședința plenară a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul RM și Parlamentul României. Co-Președinți Comisiei Comune Doamna Ana Guțu și senatorul român Titus Corlățean au inaugurat ședința, după care membrii Comisiei Comune  au făcut schimb de opinii referitor la modalitățile punctuale de sprijinire a parlamentului RM în adoptarea legislației europene (acquis communautaire)și prin expertiza pe care colegii parlamentari din România pot să o acorde parlamentarilor din RM. Parlamentarii români au remarcat progresele evidente pa care le-a realizat RM pe calea apropieri de UE și au încurajat oficialii din RM să persevereze cu aceeași intensitate, mizând pe principiul ”more for more” – mai mult pentru mai mult, deoarece RM se detașează net de  țările beneficiare ale Parteneriatului Estic și are șanse foarte mari de a închei printre primele Acordul de Asociere cu UE.

La finele reuniunii co-președinții Comisiei Comune pentru Integrare Europeană a Parlamentelor RM și României au semnat Rezoluția finală, care prevede sprijinul necondiționat oferit de România Parlamentului RM și Guvernului RM pentru integrarea europeană a RM.

Vezi  Aici textul Rezolutiei 

INTERVIU CU ANA GUŢU LA RADIO EUROPA LIBERĂ

Necesitatea imperioasă a unui nou Cod al educaţiei

01.09.2009

Interviu cu deputatul liberal Ana Guţu, prim-vice-rector la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Sistemul de învăţămînt din Moldova a fost în ultimii 8 ani terenul unor reforme radicale, aplaudate de unii şi contestate de alţii. Începînd cu limitarea autonomiei universitare şi terminînd cu experimente de factură ideologică, cum ar zice, spre exemplu, adversarii înlocuirii istoriei românilor cu disciplina istoriei integrate. Multe lucruri s-au schimbat, dar multe au rămas la fel, cum ar fi problemele cronice de finanţare, problema salariilor sau a lipsei de cadre didactice. Statul a impus în ultimii ani un mecanism de dirijare centralizată în învăţămînt, iar schimbările au fost motivate prin argumentul echităţii sociale, al modernizării şi ajustării domeniului la nevoile economiei. Oricum, studii independente definesc astăzi starea de lucruri din învăţămînt cam aşa: spre un sistem de studii european, dar cu metode sovietice. Cuvîntul reformă revine, deci, la ordinea de zi, după constituirea în Parlament a unei noi majorităţi, alcătuite din partidele liberale şi democrate din Alianţa pentru Integrare Europeană.

Despre priorităţile domeniului discutăm astăzi cu invitatul noastru, parlamentara liberală Ana Guţu, prim-vice-rector la ULIM. Dnă Guţu, bună dimineaţa.

Ana Guţu: Bună dimineaţa

Radu Benea: Dna Guţu, partidele din coaliţia de guvernare au reuşit să discute şi să formuleze poziţii consensuale faţă de reforma învăţământului , au reuşit să discute şi să formuleze poziţii consensuale faţă de o eventuală reformă a învăţământului? Cu ce ar trebui să se înceapă, după părerea dumneavoastră?

Ana Guţu: Desigur, problema învăţământului şi a întregului sistem educaţional a fost pusă pe tapet, şi suntem de acord asupra unor puncte principial importante pentru a realiza un set de reforme, şi în primul rând vom începe cu baza legislativă, fiindcă este nevoie de elaborat şi de adoptat un nou cod al educaţiei, acesta fiind supus discuţiilor publice, atât în presă cât şi la televiziune, pentru ca toţi cei care sunt capabili să ia decizii în nivelele sistemului educaţional, să poată să participe la elaborarea acestui cod. Codul ar trebui să fie constituit cel puţin din trei legi – Legea învăţământului preuniversitar, Legea învăţământului superior, şi Legea despre statutul cadrului didactic. Va fi un proces complex şi complicat, însă este imperioas necesar să purcedem la elaborarea noului Cod.

Vezi interviul integral aici.

ZECE ARGUMENTE ÎMPOTRIVA NOULUI COD AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

  1. Codul învăţământului, care a fost adoptat deja de către parlamentul Republicii Moldova la 19 decembrie 2008, reprezintă un document amorf, prost structurat, elaborat într-un limbaj completamente non-racordat la terminologia şi epistemologia educaţională modernă.
  2. Există o contradicţie dintre articolele Codului
  3. Transpare discrepanţa flagrantă dintre spiritul/litera Codului şi legislaţia europeană la care RM este parte
  4. Codul Învăţământului acordă un rol exagerat Academiei de Ştiinţe a Moldovei
  5. Codul învăţământului desconsideră profesia învăţătorului şi a profesorului universitar
  6. Codul învăţământului legiferează finanţarea insuficientă a sistemului educaţional
  7. Codul învăţământului adoptă o terminologie improprie familiei de limbi romanice din care face parte şi limba română
  8. Codul învăţământului nu protejează interesele pieţei educaţionale din RM
  9. Codul învăţământului instituie un model de gestionare centralizată, autoritară şi coercitivă a instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar

10. Codul învăţământului este un act normativ incomplet

Citeste textul integral

COLOCVIU “MEMORIE ŞI RECONCILIERE” – COLLOQUE “MEMOIRE ET RECONCILIATION”

La 8-9 decembrie 2008 în incinta salii de conferinţe Dedeman de la Chişinău a avut loc un colocviu organizat de Ambasada Franţei la Chişinău cu genericul: “Memorie şi reconciliere: construirea identităţii naţionale moldoveneşti” cu participarea experţilor în domeniul istoriei din Franţa şi Republica Moldova. Genericul colocviului a stârnit interesul şi curiozitatea mea personală – cine ar putea să ne înveţe pe noi, românii din Basarabia, cum să construim o “identitate moldovenească”? După cum am şi presupus, organizatorii colocviului au întins mâna actualei guvernări şi au venit cu un sprijin din exterior, finanţat de diplomaţia franceză, ca să “traseze” un algoritm al identităţii moldoveneşti în spirit statalist. Experţii s-au arătat îngrijoraţi de soarta minorităţii ruse din RM, şi au regretat lipsa reprezentanţilor populaţiei rusofone. Am rămas dezamăgită de prestaţia tinerilor “savanţi” – istorici şi sociologi  din RM – care, fiind în postura de ex-bursieri ai guvernului francez, au încercat în fel şi chip, fie să fugă de la subiectul colocviului, fie să oscilize, trăgând balanţa spre o abordare statalist-moldovenistă a subiectului discutat. Intelectualii prezenţi la acest colocviu – universitari, deputaţi, membri ai diferitor partide politice –  au intervenit cu diverse comentarii judicioase. Din păcate, organizatorii  colocviului  nu au găsit de cuviinţă să diversifice spectrul experţilor invitaţi la colocviu cu prezentări la temă în sisunile plenare. Anexez programul colocviului şi intervenţia mea în timpul dezbaterilor (în limba franceză). Colocviul s-a desfăşurat cu preponderenţă în limbile franceză şi română cu traducere simultană şi în limba engleză.

programme-colloque-a.jpgprogramme-colloque-b.jpg

Intervention Ana GUTU

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén