LECȚIILE ALEGERILOR LOCALE DIN IUNIE 2015

Posted by on

Chișinăul este o capitală cu veleități de stat: Republica Moldova cu doar 3,5 mln locuitori (exceptând zona secesionistă din stânga Nistrului) respiră și trăiește în ritmul Chișinăului, capitala cu cele mai mari mișcări de capital financiar și uman. Chișinăul a ales, ca de obicei, de o manieră rațională, mulți din votanți trecând peste frustrările personale, închizând ochii la multiplele deficiențe din capitală. Victoria lui Dorin Chirtoacă la alegerile locale din 28 iunie 2015 este una emblematică, catalogată fiind, în primul rând, drept victoria chișinăuianului responsabil, produs al culturii politice urbane, capabil să se mobilizeze și să dea tonul în toate. La prima vedere nimic deosebit nu s-a întâmplat în scrutinul local din iunie. Chișinăul a votat geopolitic, deci strategic, nordul a votat pentru doctrina de stânga pro-rusă,  capitala a votat pentru orientarea pro-europeană. Adevărat, au existat și unele anomalii de sorginte haiducească orheiană.

Totuși,  au survenit unele schimbări demne de luat în considerare. În primul rând, s-a scindat ireversibil stânga extremă din Republica Moldova. De acum înainte pe acest eșichier se înghesuie PCRM-ul moldovenist al lui Voronin (Ivanov, Violeta), PSRM-ul pro-rusesc al lui Dodon și PN-ul populist al lui Usatâi. Atomizarea multașteptată a stângii extreme s-a produs într-un sfârșit și acum putem afirma cu certitudine că revenirea la putere a unui singur partid de extremă stânga pro-rusesc, monolit este imposibilă.  În al doilea rând, din cauza erodării puternice a partidelor de la guvernare, și mai ales, în rezultatului jafului secolului din ceea ce a fost cândva banca poporului, unele localități și-au ales primari independenți, care nu au avut susținere partinică, nu au beneficiat de finanțări obscure, ci au înfruntat alegătorul doar în baza meritelor lor (acțiuni pentru comunitate sau parcurs profesional impecabil). Acești candidați au obținut victoria fie din primul tur (Valentina Casian, primar de Strășeni aleasă pentru al doilea mandat din primul tur, Silvia Șterbeț, primar de Văleni, Ion Dolganiuc, primar de Colibași ș.a.), fie din al doilea tur – și aici voi cita exemplul lui Nicolae Dandiș, profesor universitar, ales în al doilea tur primar de Cahul.  Voi aminti că orășelul Cahul este profund rusificat încă din timpul copilăriei mele. Niciodată nici un candidat de dreapta sau centru dreapta nu a avut șanse de a câștiga primăria Cahul, deoarece votul etnic mereu și-a spus cuvântul. Victoria lui Nicolae Dandiș demonstrează faptul că alolingvii din zonele urbane, care ceva timp mai devreme votau solidar pentru un candidat de stânga extremă au basculat spre un candidat băștinaș (bun român, unionist, deci, pro-european), acordându-i acestuia un vot de încredere.

Aceste două constatări ne permit să facem următoarea concluzie: în RM democrația electorală  a progresat, deci a luat sfârșit etapa în care în parlament treceau doar 4 maximum 5 partide, electoratul și-a diversificat opțiunile de vot și acordă șanse diverselor partide, doctrinare sau mai puțin doctrinare,  votul etnic marcând un debut de scindare; se pare că Republica Moldova s-a eliberat definitiv de stigmatul trecutului totalitar, când cetățenii privilegiau masiv un singur partid (rămâne să se debaraseze de dorința patriarhală să fie conduși de un singur lider atotputernic) .

Cât privește fenomenologia  partidelor politice din RM, acestea oricum rămân a fi entități construite pe modelul clientelar bine cunoscut, unde nu e loc nici pentru meritocrație, nici pentru profesionalism, nici pentru o finanțare transparentă. Deci, pe firmamentul politicii din Republica Moldova este suficient loc pentru noi partide politice, capabile să federalizeze energiile creatoare ale tinerilor, să funcționeze pe principiile democrației autentice, să fie gata de un dialog franc cu cetățenii pentru a le explica ce sacrificii sunt de făcut ca să trăiască mai bine. Mai este loc pentru partide politice moderne, ai căror membri să-și dorească să guverneze treburile în stat nu pentru a fura făcând business cu bugetul public, ci pentru a mișca această palmă de pământ spre libertate, bunăstare, fericire și securitate. Mai este loc.