Unirea Republicii Moldova cu România este consfințită în Declarația de Independență a RM – Interviu pentru ziare.com

Posted by on

img_6160

Interviu pentru zare.com

Ana Guțu, prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale, dr.prof.univ, Republica Moldova

01.09.2017

Întrebări formulate de Camelia Badea

Citește AICI interviul

Ce raspuns ii dati presedintelui Igor Dodon, care a cerut scoaterea in afara legii a partidelor unioniste si i-a numit tradatori pe unionisti?

 

Igor Dodon este produsul trecutului nostru sovietic, care, dorește să perpetueze politica de deznaționalizare, fiind în serviciul unui alt stat – Rusia, sfidând bunul simț și făcând sluj în fața lui Putin, prin înjosirea propriului popor și renegarea rădăcinilor sale naționale românești. Declarațiile ofensatoare la adresa unioniștilor demonstrează odată în plus că cei de-alde Dodon se tem de unoniști, și, mai cu seamă, intuiesc inevitabilul – Unirea Republicii Moldova cu România. De aici decurge agresivitatea și limbajul suburban al lui Dodon. Dar, acesta nu poate interzice prin lege unionismul, deoarece Unirea Republicii Moldova cu România  este consfințită în Declarația de Independență a Republicii Moldova, care face corp comun cu Constituția, iar Dodon a jurat cu mâna pe ea. De fapt, Dodon nu respectă Constituția, ea nu există pentru el. Toate acțiunile sale de până acum au mers la coșul de încălcări ale Constituției, destul de plinuț pentru un impeachment de toată frumusețea.

 

Cati lideri de marca si cate partide din RM sustin la ora actuala unirea cu Romania? Ce mai arata sondajele cu privire la curentul unionist?

 

Trebuie să menționăm că unionismul ia amploare și este îmbrățișat de mai multe entități politice din Republica Moldova. Voi numi Partidul Unității Naționale (cu fosta denumire ”Dreapta”, fondat în 2015 de subsemnata și un grup de  unioniști), Partidul Liberal (actualmente reprezentat în Parlamentul Republicii Moldova, dar măcinat de scindări interne) și Partidul Național-Liberal. Ar fi judicios ca aceste trei entități să găsească limbă comună pentru a face față împreună alegerilor parlamentare din 2018, în vederea accederii în parlament a unui grup parlamentar unionist puternic. Acest grup parlamentar unionist va avea o misiune clară – să contribuie plenar la realizarea Unirii Republici Moldova cu România, asumându-și deschis, punctual și responsabil acest deziderat. Sondajele de ultimă oră arată că numărul unioniștilor este în creștere, inclusiv din contul ”pro-europenilor dezamăgiți”. Ba mai mult, opțiunea unionistă a devenit populară și printre minoritățile naționale: o parte din ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari – înțeleg foarte bine că Unirea Republicii Moldova cu România le va aduce doar beneficii. Procentul unioniștilor se ridică la 23-25%, iar unele sondaje, incluzând și unioniștii ”oportuniști economici”, dau cifra de 35-40%. În alegerile parlamentare din 2018 va fi nevoie de o coagulare serioasă a opțiunilor unioniste, iar această coagulare poate fi realizată în jurul unui lider unionist carismatic, popular printre românii din Republica Moldova. Acest lider este Traian Băsescu – politicianul cel mai popular printre cetățenii de aici (după Putin, din păcate, conform sondajelor). Mai mult, Traian Băsescu va absoarbe voturile cetățenilor, care nu neapărat sunt unioniști declarați. La alegerile parlamentare din România PMP în frunte cu Traian Băsescu a acumulat în Republica Moldova peste 60% de voturi, este o cifră impresionantă. Contăm pe faptul că Partidul Unității Naționale, în frunte cu Traian Băsescu, va deveni forța motrice a unioniștilor în alegerile parlamentare din 2018, are vor avea loc în Republica Moldova.

 

 

Partidul Acțiune și Solidaritate a depus o plangere penala pe numele presedintelui Dodon. Credeti ca acesta poate fi acuzat de tradare de tara?

 

Personal cred că Dodon a depășit demult linia roșie, prin încurajarea separatismului (discurs public agresiv cu susținerea ”eroilor” acțiunilor militare rusești împotriva Republicii Moldova din 1992), semnarea aderării Republicii Moldova   în calitate de observator la Uniunea Vamală (fără a consulta parlamentul și guvernul) ș.a. Dar, depinde de organele judiciare cum vor trata aceste acțiuni și dacă vor fi abile în a porni o anchetă penală împotriva lui Dodon. Anume abile, căci abilitate sunt.

 

Ce alte schimbari legislative grave au fost sau sunt pe cale sa fie introduse legat de limba romana sau de materia predata in scoli?

 

Intențiile lui Dodon de a interzice unionismul, de a introduce disciplina Istoria Moldovei în școli sau de a ataca limba română nu pot fi soldate cu un rezultat pozitiv pentru el, deoarece orice modificare a legilor se face în parlament, iar actuala majoritate, oricât de blamabilă ar fi ea (corupție, traseism, interese materiale etc), nu va merge la așa ceva. Dodon poate să-și atingă scopurile sale doar având o majoritate confortabilă în parlament, fapt care nu cred ca se va realiza în 2018. Dodon utilizează această retorică agresivă pentru electoratul său, menținându-l în zona sa, dar el este conștient că atribuțiile sale de moment nu-i vor permite să îndeplinească nicio promisiune electorală.

 

Ce semnale aveti din partea liderilor europeni si americani cu privire la proiectul Unirii? Centenarul ar fi un bun prilej pentru ca unionistii sa castige adepti? Daca da, cum?

 

În 2016, fiind în fruntea partidului unionist Dreapta, am întreprins vizite în instituțiile europene și nord-americane, am pus în discuție problema Unirii Republicii Moldova cu România, inclusiv pentru prima dată la Departamentul de Stat al SUA. Ni s-a dat foarte clar de înțeles că Unirea celor două state românești depinde în exclusivitate de ele – deci, în momentul în care Unirea se votează în parlamentul de la Chișinău, sunt sigură, timp de o ora – maxim două, ea se votează în ambele camere ale Parlamentului României. Iar instituțiile internaționale vor lua act de acest fapt împlinit. Centenarul Unirii trebuie să devină nu doar o suită de evenimente culturale, ci și politice, dar mai ales – economice. Prezența României în Republica Moldova ia amploare – sute de milioane de euro, non-rambursabili, au fost investiți în instituții școlare, teatre, cămine culturale etc, dar, mai este loc pentru mai bine. Mi-aș dori ca în 2018 să demareze construcția autostrăzii Chișinău-București, sau a unor linii de tren rapid Chișinău-București, Chișinău-Timișoara, Chișinău-Cluj. Să fie finalizată și lansată interconexiunea energetică (gaze naturale, energie electrică). Spațiul informațional românesc să treacă Prutul – generos și necondiționat!  Sunt trei acțiuni economice, care constituie cheia succesului pentru a lichida frontiera între frați. Așa să ne ajute Dumnezeu, să punem umărul cu toții la marea operă a Unirii Neamului Românesc!