ULIM a elaborat un proiect de strategie a dezvoltarii invatamantului superior

Ana Gutu — vice-rector, Universitatea Libera Internationala din Moldova

Recent Senatul Universitatii Libere Internationale din Moldova a adoptat un proiect de Strategie conceptuala a invatamantului superior din Republica Moldova pentru perioada anilor 2004-2010. Autorul acestui document este dna Ana Gutu, vicerector ULIM, care a acordat un interviu reporterului AlmaMater.

AlmaMater: Care sunt reperele de baza ale proiectului de Strategie a dezvoltarii invatamantului superior?

Ana Gutu: Imperativul elaborarii strategiei dezvoltarii invatamantului superior sub aspectul racordari la standardele europene este unul pertinent pentru Ministerul Educatiei si pentru intreaga comunitate universitara din republica. Procesul de la Bologna, constituit in 1999, a impulsionat reformele in domeniul invatamantului universitar in toate statele europene. Tinand cont de documentele adoptate in 1999 la Bologna, apoi in 2002 la Praga si in 2003 la Berlin, punand la baza declaratiile adoptate la aceste foruri, precum si documentele diferitelor organizatii europene in domeniul academic si stiintific, mi-am asumat responsabilitatea de a elabora o varianta de strategie a dezvoltarii invatamantului superior.

Documentul prevede imperativele strategice in vederea ralierii invatamantului superior la standardele europene. Pe prim plan se situeaza problema calitatii, echivalarea treptelor si a documentelor de studii si, desigur, structurarea invatamantului superior pe doua trepte integrate. De mentionat ca nici un document de nivel european sau international nu reprezinta o dogma pe care tarile ar trebui sa o respecte ad-literam, fara dreptul de a opera modificari. Reformele prevazute de Procesul de la Bologna se desfasoara in stricta concordanta cu traditiile socio-culturale si economice ale tarilor semnatare ale acestui for european. Proiectul elaborat in cadrul ULIM contine sarcinile care stau in fata ministerului de resort, a organelor de stat, a universitatilor, dar si a studentilor si doctoranzilor, care trebuie sa fie la curent cu toate reformele si sa contribuie la derularea acestora.

Procesul de la Bologna presupune concentrarea eforturilor tuturor unitatilor academice europene intru restructurarea invatamantului superior, conditie indispensabila pentru dezvoltarea durabila a societatii pan-europene. Ca un fir rosu prin toate documentele reglatoare trece ideea ca invatamantul superior este acea dimensiune a vietii socio-economice si culturale care asigura progresul tehnico-stiintific si economic al unui stat.

AlmaMater: Care sunt avantajele si dezavantajele aderarii tarii noastre la Procesul de la Bologna?

Ana Gutu: Avantajale Procesului de la Bologna sunt cele de a fi in rand cu toata Europa civilizata. In momentul in care vom accepta aceste provocari, imperative de restructurare si racordare la standardele europene, studentii nostri vor fi pasibili de a deveni subiecti ai mobilitatii academice europene, vor fi recunoscute actele noastre de studii, se vor echivala disciplinele studiate in universitati. Absolventii nostri se vor putea angaja nu numai pe piata nationala de munca, dar si pe cea regionala si cea internationala.

Dezavantaje nu exista decat doar ca procesul de restructurare a invatamantului superior este destul de dureros. Vom fi nevoiti sa “frangem” niste traditii, forme, pentru a le conferi un continut nou. E nevoie de revizuirea curriculumului la specializari si profiluri, adoptarea unui nou clasificator de specialitati, racordat la clasificatorul ocupatiilor pe piata muncii la nivel national, dar si international.

Reforma trebuie sa aiba un caracter vizionar, in sensul ca trebuie sa prevada ceea ce se va intampla peste cativa ani. Universitatile trebuie sa formeze cadre la specialitati noi, care decurg din progresul fulminant al noilor tehnologii de comunicare si informationale.

AlmaMater: Mai multe universitati din republica au implementat sistemul de credite transferabile de studii. Este oare acest sistem functional la scara nationala?

Ana Gutu: Sistemul European de Credite Transferabile nu a fost deocamdata implementat la scara nationala, fapt cauzat de politica inconsecventa a Ministerului Educatiei. Conducerea ministerului s-a schimbat foarte des, iar ministrii nu au asigurat continuitatea in actiunile lor. Mai mult decat atat, cunoastem exemplul Universitatii de Stat, care a implementat un sistem de credite transferabile bazat pe experienta americana si care nu este adecvat realitatilor europene. Sistemul European de Credite Transferabile este implementat la Universitatea Tehnica din Moldova, Academia de Studii Economice, Universitatea Libera Internationala.

Sistemul European de Credite Transferabile trebuie pus la baza elaborarii noilor curricule la toate specialitatile. Aceste documente trebuie publicate pentru ca studentii sa aiba acces la continutul curriculei, or transparenta si accesul la documentele de studii reprezinta una dintre conditiile pe care le citeaza toate documentele forurilor europene universitare. Studentul trebuie sa stie ce invata, ce il asteapta dupa absolvirea studiilor, care sunt obiectivele si finalitatile curriculei de studii la fiecare specializare, care sunt “portile de iesire” de la fiecare ciclu universitar si posibilitatile de amplasare in campul muncii.

Sistemul European de Credite Transferabile trebuie sa asigure circulatia si echivalarea treptelor si disciplinelor de studii in interiorul uneia si aceleeasi universitati, in universitatile din tara si, dupa aceea, in institutiile din Europa. Este vorba de comparabilitatea disciplinelor de studii si a volumului de munca depus de student pentru a achizitiona anumite cunostinte si competente la o disciplina sau alta.

AlmaMater: Care sunt recomandarile proiectului de strategie vizavi de suplimentul la diploma?

Ana Gutu: Daca vorbim despre diploma ca document care certifica finisarea unei anumite trepte de studii universitare ramanem la traditia care s-a cristalizat pana acum: va fi eliberata diploma de licenta si diploma de magistru sau de master. “Licenta” este un cuvant de origine latina, propriu tarilor de limbi romanice – Franta, Spania, Italia. Varianta anglo – saxona este bachelor si probabil ca atunci cand vom traduce documentele referitoare la strategia dezvoltarii invatamantului superior in paranteza se va indica acest lucru, intru evitarea eventualelor confuzii pentru vorbitorii de limba engleza. Cat priveste suplimentul la diploma acesta se elibereaza absolut fiecarui absolvent. Fara supliment diploma nu are valoare, deoarece in aceasta se contin toate disciplinele pe care le-a studiat studentul, nota pe care a obtinut-o si creditele acumulate. Sistemul European de Credite Transferabile este un sistem acumulativ, care include postulatul de baza al documentelor europene ce vizeaza dezvoltarea invatamantului superior – instruirea continua, pe parcursul intregii vieti. Cetatenii Europei pot urma diferite cursuri la diferite universitati si aceste discipline sunt inscrise in suplimentul la diploma, impreuna cu nota si creditele acumulate pentru acest curs.

La momentul actual mentalitatea noastra nu este suficient de deschisa si ne este greu sa ne imaginam ca studentii vor putea invata in orice tara din Europa. Prima etapa a reformei a si fost depasita – studentii au posibilitatea sa aleaga disciplinele optionale, facultative, sa-si aleaga profesorul. Studentul stie dinainte care este planul de studii pentru anul viitor. Aceasta trasparenta este un pas inainte si cu timpul vom ajunge si la mobilitatea maxima a studentului.

De mentionat ca suplimentul la diploma nu este o inovatie pentru sistemul nostru de invatamant, acest document s-a eliberat dintotdeauna absolventilor universitatilor. Fara acest supliment aditional cu indicarea notelor si creditelor, diploma pur si simplu nu are valoare. Traducerea acestor documente didactice in limbile de circulatie internationala este o conditie, o realitate de care trebuie sa se tina cont atunci cand tarile adereaza la Procesul de la Bologna.

Strategie conceptuala a invatamantului superior din Republica Moldova pentru perioada anilor 2004-2010 (Proiect)