MINCIUNA – ARMA UNUI LIDER POLITIC OBOSIT ȘI DERUTAT

 Ce e cu briliantele lui Mihai Ghimpu pentru Ana Guțu? Secvență video de la manifestarea de lansare de carte din 13 martie 2012, jubileul deputatei Ana Guțu.

De la prima declarație a Consiliului de Reformare a Partidului Liberal opinia publică moldovenească, pasionată  în exces de politică, a fost martor fidel al unei  suite interminabile de conferințe de presă, organizate de liderul PL cu ștampilă în regulă. Nu i-am purtat pică pentru ofensele mai mult decât usturătoare la adresa mea personală și a colegilor mei, chiar dacă mass-media a făcut jocul obositului lider al PL cu ștampilă în regulă. Căci în Republica Moldova, împătimită de marea politică pruto-nistreană, a fi liderul unui partid înseamnă a avea în posesie o ștampilă – rotundă, valabilă, atotputernică, în ciuda votului deschis la congresul, care l-a ales în modul cel mai democratic posibil – exact ca pe timpul sovietic de tristă pomină.

Dincolo de ermeticitatea partidelor politice din RM, dincolo de verticala rigidă a proceselor decizionale, de supușenia oarbă, imbecilă și dezgustătoare față de liderul de partid (practici ”de bon ton”), care supușenie  le deschide unora calea spre aprecierea ”originalității” ideilor lor (mai ales când ele coincid cu cele ale șefului), pateticul atinge apogeul absurdului când minciuna, (dez)organizată intelectual își face loc în spațiul public. Și dacă mintea consumatorilor de show-uri televizate nu ar fi atât de deschisă spre a fi manipulată, probabil, nici autorul minciunilor nu s-ar aventura să ”genereze” noi povești, imaginate doar în forul său interior.

Totul a început atât de frumos, atât de entuziasmant, oamenii au urmat liderul pentru a realiza schimbarea, și mai ales schimbarea până la capăt. Dar într-un timp foarte scurt, raportat la neantul de ani lumină, liderul a urcat prea sus, pe un piedestal mult prea înalt pentru statura-i modestă, piedestal pe care îl vede doar El.

Liderul a obosit, s-a consumat, acum este derutat și rătăcit în vagabondările sale delirante prin noianul de evenimente care-l depășesc. Minciuna a devenit camarada sa de drum, consiliera sa de neînlocuit, arma fidelă a ”luptătorului” etern cu orice și oricine. Liderul mai are o consolare – ștampila partidului. Cu ea va intra în istorie, va veni la putere cu 51 de mandate (cândva, în 2030, dar poate mai târziu), va ceda președinția partidului într-un îndepărtat congres, prin vot deschis, desigur.

Noapte bună, liderule, oricum te-ai numi, oriunde ai fi, oricare ar fi partidul tău, dormi în pace, ea totuși se-nvârtește (în sensul Terra), schimbarea va surveni fără tine. Schimbarea nu are stăpân, schimbarea înseamnă libertatea gândirii, schimbarea înseamnă libertatea de a alege. Schimbarea nu are  nici început, nici capăt. Omnia fluunt, omnia mutantur.

Published