DESPRE REFORMA CONSTITUŢIONALĂ

Răspunsuri la întrebările lui Dorin Galben, reporter cotidian “Timpul”

  1. Mă interesează dacă fracțiunea parlamentară din care faceți parte, planifică elaborarea unui nou proiect de Constituție?

O  singură fracţiune nu poate elabora un proiect de Constituţie, activitatea e mult prea complexă pentru a fi concentrată în mânile unei singure fracţiuni. O constituţie nouă trebuie să fie rodul unui consens, cel puţin al majorităţii parlamentare dacă nu a tuturor fracţiunilor din parlament. Ideal ar fi dacă această nouă constituţie ar fi supusă şi unui referendum, pentru a avea girul cetăţenilor, fapt care nu s-a întâmplat în anul 1994, când a fost adoptată prima constituţie a RM.

2.Ce factori determină necesitatea schimbării Constituției?

Progresul şi evoluţia societală, sunt doi factori care determină necesitatea de a trece la  a doua Republică. Din fericire RM nu a fost nevoită să descopere democraţia şi valorile republicane de una singură. Noi am consumat ceea ce alte naţiuni au obţinut prin războaie, revoluţii, procese: statul de drept, libertăţile şi drepturile fundamentale ale omului. Cazul lui Jean Calas (1762), protestantul învinuit pe nedrept de uciderea propriului fiu pentru că se convertise de la protestantism la catolicism, şi condamnat la dezmembrare pe roata, a devenit sinonimul erorii judiciare şi a dat naştere principiului libertăţii confesiunii religioase; cazul lui Chateaubriand (1832), care a îndrăznit să ia apărarea  descendentului dinastiei Bourbon a devenit echivalent cu dreptul la libertatea de exprimare, cazul lui Charles Hugo, fiul lui Victor Hugo, care a descris într-un articol de ziar chinurile groaznice ale unui condamnat la moarte prin ghilotinare a devenit  simbolul luptei pentru abolirea pedepsei cu moartea. Cazul Dreyfus de la sfârşitul secolului XX începutul secolului XXI a intrat în istoria civilizaţiei ca simbol al combaterii antisemitismului pe de o parte, şi a corupţiei în armată pe de alta. Deci, o nouă constituţie pentru RM ar însemna principii democratice de funcţionare a statului, dar nu din perspectiva interpretării pe calea blocajelor, ci din perspectiva interpretării constructive a fiecărui articol care va fi scris în constituţie.

3.Cum considerați ce articole ar trebui să fie modificate, de ce?

Nu voi menţiona punctual articolele, voi pune în valoare unele principii :, e strict necesar să fie stipulată în constituţie vocaţia europeană a RM, pentru ca ea sa nu fie pusă la îndoială de nicio putere politică viitoare (avem suficiente motive să o facem);, noua constituţie trebuie să reflecte reforma justiţiei care e pe cale de a se înfăptui (stabilirea clară  a modul de funcţionare a procuraturii, magistraţilor etc); este imperativ necesar să ne determinăm dacă mai e cazul să insistăm asupra neutralităţii RM (neutralitatea de fapt, înseamnă insecuritate şi fragilitate atât economică, cât şi de alt gen);  următorul principiu, şi  e unul fundamental, este ce fel de republică ne dorim – una prezidenţială, parlamentară sau ceva mixt; finalmente, faimosul articol lingvistic – consider că el trebuie fie modificat conform adevărului ştiinţific, iar dacă nu este voinţă politică – în general evitat, deoarece există Declaraţia de independenţă unde este clar scris care e limba vorbită pe teritoriul RM – limba română.

4. S-a discutat foarte mult despre modificarea unor articole din Constituției, cum credeți de ce nu s-au întreprins nicio acțiune în acest sens?

Nu a existat voinţă politică în acest sens, am trecut şi prin două crize politice – (ne)alegerea preşedintelui şi moţiunea de cenzură a guvernului AIE-2. În aceste condiţii a fost mai dificil să realizăm o reformă constituţională, care ar necesita o strategie de comunicare atât pe interior – dezbateri cu societatea civilă, expertiză, cât şi pe exterior – naveta documentară cu cei de la Comsia Veneţia etc.

Vezi AICI interviul adaptat

Published