CU SAU FĂRĂ NAȚIONALITATE LA RECENSĂMÂNT?

Se   tot vorbește despre apropiatul recensământ și formularul care trebuie să conțină date relevante despre persoanele care locuiesc în Republica Moldova.

Republica Moldova este un spaţiu geopolitic specific din punct de vedere al componenţei demografice din perspectivă identitară. Toţi locuitorii RM sunt cetăţeni ai Republicii Moldova,  deci, din punct de vedere al identităţii civice sunt moldoveni. Totodată, apartenenţa la o identitate națională/etnică şi culturală este  determinată  de voinţa fiecărui cetăţean în parte în funcție de gradul său de formare, de doctrinele științifice şi ideologiile pe care le împărtăţeţte. În acest sens, este relevantă Convenţia Europeană pentru Drepturile şi Libertăţile Fundamentale ale Omului, care în articolul 9 proclamă „dreptul la libertatea gândirii,  conştiinţei şi religiei”. Articolul 14 al Convenţiei stipulează interzicerea oricărui tip de discriminare, care ar ţine de „sex, rasă, religie, limbă, opinii politice sau oricare alte opinii, origine naţională sau socială…”

Literatura de specialitate ne spune că există două doctrine de bază în tratarea problemei naționalității/identit[íi naíonale-civice: cea franceză și cea germană. Doctrina franceză tratează  naționalitatea ca o simbioză a identității civice și cultural/naționale: sunt de naționalitate francez, deci am și cetățenie, și ma simt francez din punct de vedere al autoidentificării culturale, lingvistice etc. E adevărat, că realitățile franceze sunt un pic altele… Doctrina germană face distincție între identitatea civică și cea cultural-națională. Astfel, un cetățean al Germaniei va spune că este german ca identitate civică, dar poate să adauge, de exemplu, că este turc ca și identitate cultural-națională.

În condițiile RM, ca și în cel de-al doilea stat românesc – România, este aplicată doctrina germană în materie de identitate civică versus identitate națională. Astfel, în România, vorbim despre cetățenie română, și nu naționalitate. Iar în RM, un cetățean moldovean, vorbitor de limbi minoritare –  rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară,  nu se va autoidentifica niciodată cultural ca moldovean, el mereu va spune/scrie că este rus, ucraiunean, găgăuz, bulgar, dar că sunt toți cetățeni ai RM. În articolul 10 și 16 din Constituția RM, se menționează atât cetățenia, cât și identitatea culturală, națională și etnică:

”Articolul 10

Unitatea poporului şi dreptul la identitate

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova. Republica Moldova este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi.

(2) Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

Să nu uităm că și articolul 16 din Constituția RM face distincție între naționalitate  și  etnie: ”

Articolul 16 Egalitatea

(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

 Din punct de vedere ştiinţific, conform publicaţiilor de autoritate în domeniu (Rolland Barthes, Claude Hagege, Georges Steiner, Pierre Morel, ş.a.)  identitatea etnică, naţională şi culturală este un sentiment de apartenenţă asumat conştient care nu poate fi restricţionat de un cadru legislativ, mai ales în condiţiile unei societăţi democratice. Identitatea civică şi cea etnică, naţională, culturală – sunt noţiuni distincte şi nu pot fi folosite în scopuri de manipulare politică. Libertatea  gândirii este un ideal al omenirii de la originile  sale socialmente organizate.

Întrebarea stringentă pentru organizatorii recensământului este următoarea: de ce au exclus din formular naționalitatea/apartenența etnică, lăsând doar cetățenia? Ne va ajuta oare acest fapt să evităm discuțiile pe teme identitare și să ne amăgim pe noi înșine că totul e OK dacă nu abordăm subiectul (tema struțului cu capul în nisip)?

Deputații fracțiunii Partidului Liberal Reformator din parlament au înaintat în acest sens un proiect de lege, care amendează Legea cu privire la organizarea recensământului, proiectul propunând obligativitatea indicării în formularul pentru recensământ naționalitatea/apartenența etnică a interviuvatului. Drept argument pentru această poziție servește inclusiv opinia ODHIR, care recomandă în publicațiile sale necesitatea ținerii unei evidențe a cetățenilor în materie de apartenență național-culturală sau etnică.

 

 

 

 

 

Published