DESPRE UNIRE – INTERVIU PENTRU ZIARE.COM

Ne aflam în plina campanie electorală pe cele doua maluri ale Prutului, prezidențiale în România și parlamentare în Republica Moldova. Ce speranțe au moldovenii de la candidații din România?

Românii din cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, înțeleg foarte bine că de viitorul președinte al României va depinde și soarta R. Moldova. Poate e prea tare spus, dar, în condițiile crizei geopolitice complicate, rolul României devine crucial pentru securitatea cetățenilor din RM. Iar aceasta securitate înseamna, în primul rând, ne-permiterea deraierii crizei din Ucraina prin escaladarea acesteia în RM.

Viitorul președinte al României trebuie să acționeze și să gândească, asumându-și rolul unui președinte al celor doua state românești. Aceasta nu înseamna ca neglijez rolul suveran al președintelui RM, dar aceasta înseamna, după mine, ca ponderea și puterea decizională a președintelui României e mult mai mare și e definitorie pe plan european.

RM are de trecut și testul parlamentarelor din 30 noiembrie 2014, după care e de dorit sa fie asigurata continuitatea parcursului european prin accelerarea reformelor structurale, în justiție, cu precădere.

Speram că și în această problemă viitorul președinte al României va fi dispus să favorizeze un eventual transfer de experiență, inclusiv resurse umane, pentru a ajunge în RM la nivelul de funcționare a justiției ca în România.

Sunteți “vinovată” de clarificarea constituțională prin care s-a stabilit că limba oficială din Republica Moldova este limba română. Era nevoie de o astfel de clarificare și ce semnificație are acest rezultat?

Constituționalizarea Declarației de Independență, iar prin ea – a limbii române (după modelul francez), a fost un eveniment juridic și politic, importanța căruia va fi apreciata peste ani.

Am venit în politică din mediul academic, unde nu există demagogii referitor la limba română și identitatea româneasca a basarabenilor. Am constatat ca în actele normative peste tot figura fie limba moldovenească, fie limba de stat (sintagma din art.13 al Constituției). Ideea de a sesiza Curtea Constituțională o aveam demult, așteptam permisiunea șefilor de partid, ca asa e moda la noi.

La 26 martie, în plină criză politică, atunci când mi-a stat clar ca nu voi mai fi în viitorul Parlament, am depus sesizarea la CC. Peste 8 luni, (după așteptări birocratice motivate politic – urma Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde RM a parafat Acordul de Asociere la UE), Curtea s-a expus.

Acum în Parlament și la Guvern nu mai apare sintagma supărătoare nici în tratatele internaționale cu RM, nici în actele normative, cu mici excepții în cazuri de rea voință.

Citește AICI interviul integral cu Ana Guțu pe ziare.com

Published