INTERVIU PENTRU EUROPA LIBERĂ: UNIFICAREA REPUBLICII MOLDOVA CU ROMÂNIA – OPȚIUNE POLITICĂ SALUTABILĂ ȘI SALVATOARE

Când e vorba de lupta pentru câștigarea alegerilor, unii politicieni au înțelepciunea să asculte de niște sfătuitori buni. După ce pun mâna pe putere, arată o ură endemică față de elitele intelectualității. Fost deputat, prim-vicerectorul Universității Libere Internaționale, Ana Guțu, spune că în Moldova ar fi insuficiente eminențele cenușii.

Ana Guțu: „Înţelepciunea este direct proporţională cu bogăţia spirituală. Totodată, înţelepciunea nu înseamnă informaţie şi înţelepciunea poate că nu înseamnă nici studii elevate în universităţi precum Harvard, Oxford, Sorbona şi alte universităţi notorii. Înţelepciunea vine odată cu experienţa de viaţă şi desigur că nu apare pe teren viran. În spate trebuie să ai nu doar anii de viaţă, dar şi anumite activităţi. Desigur că cei şapte ani de acasă plus universitatea familiei tale, dacă a fost una notorie din punct de educaţional, dar şi din punct de vedere al conservării tradiţiilor familiale, care neapărat sunt legate şi cu tradiţiile, care decurg din cultura noastră naţională, în ce măsură ai făcut faţă acestor tradiţii şi le-ai purtat prin viaţă îmbogăţindu-le sau în ce măsură le-ai trădat. Toate acestea stau la baza formării acestei înţelepciuni. Desigur că înţelepciunea nu este la suprafaţă, foarte des oamenii acţionează reieşind dintr-o anumită conjunctură şi poate mai puţin apelează la înţelepciune. Înţelepciunea este mereu undeva mai adânc.”

Europa Liberă: Şi atunci nu se discută mult despre înţelepciune, dar mai degrabă se vorbeşte despre faptul că unii se trezesc în al 12-lea ceas sau despre mintea cea de pe urmă a moldoveanului.

Ana Guțu: „Nu degeaba există acest proverb, „În cel de-al 12-lea ceas” sau „Mintea cea de pe urmă a moldoveanului”. Mintea cea de pe urmă ar însemna dacă ai luat în considerare greşelile altora sau propriile greşeli pentru a le rectifica pe parcurs şi a nu călca a doua oară pe aceeaşi greblă. Este un proverb care nu prea este cunoscut.”

Europa Liberă: Dar de-a lungul timpului, în aceşti 23 de ani de independenţă a Republicii Moldova intenţiile de reformare au fost o constantă a discursului politicienilor. Însă reuşite în domenii concrete nu s-au înregistrat, nu s-au prea înregistrat. Este şi constatarea mai multor experţi. Tergiversarea reformelor a agravat şi mai mult problemele existenţe în societate. Ce se întâmplă?

Ana Guțu: „Din păcate, nu am asistat la formarea unei autentice elite politice, care în proporţie de 90% din interesele pe care le are să fie consacrate interesului public şi interesului cetăţeanului. La noi această proporţie este inversă.”

Europa Liberă: Şi vina a cui e?

Ana Guțu: „Vina este a noastră a tuturor, fiindcă elita politică e oglinda societăţii şi este oglinda poporului, cetăţenilor, oamenilor. Noi suntem cei care îi alegem, cei care le dăm o anumită şansă, votăm partide politice, ne place cutare sau cutare lider, ne pasionăm pentru cutare sau cutare lider. Şi eu am spus-o că nu trebuie să facem din liderii politici fetiş sau cultul personalităţii, deci, liderii politici nu trebuie iubiţi, ei trebuie puşi în serviciul public.”

Europa Liberă: Dar elita societăţii este în afara politicului?

Ana Guțu: „Trebuie să deosebim elita intelectuală de elita politică, sunt două comunităţi absolut diferite. De-a lungul istoriei foarte mulţi reprezentanţi ai elitei intelectuale, filosofi, mari personalităţi ale culturii universale, naţionale, europene s-au implicat în activităţi politice şi au marcat acest proces politic prin nişte decizii epocale. Hugo, care a fost politician şi a pledat, de exemplu, pentru excluderea pedepsei cu moartea, încă în 1860, a fost scriitor, un titan al gândirii, a trecut prin politică, a marcat procesul politic, deci, a lăsat o urmă. Sau alte exemple de acest fel, Zola, cel care a scris „Acuz”, când a pledat pentru toleranţă față de reprezentanţii diferitelor minorităţi naţionale, era vorba de cazul Dreyfus. Fără să vrea s-a implicat în acest proces politic, Franţa era divizată în două şi a marcat procesul politic, a marcat gândirea judiciară. Din păcate, istoria Republicii Moldova este una foarte scurtă şi lapidară, ca să putem să judecăm despre influenţa elitelor intelectuale asupra procesului politic. Dar implicarea de o manieră sau alta a reprezentanţilor elitelor intelectuale în procesul decizional politic este benefică. Oricât de scurtă ar fi această implicare, ea este benefică. La noi nu s-a prea ajuns la astfel de implicări, cu excepţia Revoluţiei poeţilor din ’89, atunci poeţii au făcut revoluţia, dar au transmis puterea în mâinile foştilor nomenclaturişti. Şi aceasta a fost greşeala cea mai mare.”

Europa Liberă: Şi din ’89 până în zilele de astăzi se scandează „Jos unii”, „Sus alţii”, „Sus unii”, „Jos alţii”.

 

Ana Guțu: „Fiindcă este foarte uşor să scandezi şi este mult mai complicat să faci ceva. Eu personal mă consider că fac parte din elita intelectuală şi am încercat să particip în procesul decizional politic. Toate deciziile pe care le-am luat au fost decizii în conformitate cu principiile mele de viaţă, cu integritatea mea profesională. Nu am făcut nimic ce ar contraveni, de exemplu, interesului cetăţeanului sau interesului public cu atât mai mult. Sau, de exemplu, să faci business cu statul, ceea ce este o crimă împotriva Republicii Moldova.”

Europa Liberă: De ce businessul a pătruns în politică? Ce are de câştigat omul de afaceri, venind în politică?

Ana Guțu: „Nu este vorba că businessul a pătruns în politică. Cei care se implică în politică intră cu scopul de a face business cu statul. Nu am nimic împotriva oamenilor bogaţi, eu mă ţin de doctrina liberală şi sunt în totalitate pentru iniţiativa economică individuală. Omul trebuie lăsat în pace să facă bani, să-şi îmbunătăţească bunăstarea familiei sale, să-l învăţăm pe el cum să facă aceşti bani. Dar atunci când vii în politică pentru a-ţi deschide firme care ar participa la licitaţie pentru gestionarea banului public, este absolut dezintegru şi sfidător în condiţiile Republicii Moldova, care este un stat sărac.”

Europa Liberă: Și cine îi taxează pe aceşti politicieni, dacă pentru ei se mai votează?

Ana Guțu: „Se mai votează, exact. Cetăţeanul probabil nu are suficient discernământ, fiindcă acces la informaţie nu poţi spune că nu are. Acces la informaţie are, avem televiziuni mai mult decât suficiente, chiar dacă ele sunt aservite din punct de vedere politic şi nu este un secret acest lucru. Pe mine, de exemplu, nu m-ar deranja legalizarea acestei aserviri politice, precum este în Statele Unite. De exemplu, incluzi canalul cutare sau cutare şi ştii foarte bine că acest canal este finanţat de politicianul cutare şi îţi faci o impresie şi o idee. La noi camuflarea acestui adevăr, de fapt, duce la proliferarea manipulării cetăţeanului şi atunci cetăţeanul deseori poate nu trage concluziile necesare, se simpatizează persoana eronată sau un discurs politic eronat, deseori extremist, anarhist, fiindcă aşa îi place, să strigăm „Jos unul”, Jos altul”, mai puţin ne gândim la implicare şi la soluţionarea problemelor.”

Europa Liberă: Observatorii constată că pe parcursul a mai mult de două decenii în Republica Moldova reformele bat pasul pe loc. Şi atunci când trebuie cu adevărat să se aplice reformele, imediat anumite curente politice revin la problema identitară – cine suntem, ce limbă vorbim – şi se perpetuă această problemă de-a lungul anilor. E păgubos acest lucru?

Ana Guțu: „Este neonest în raport cu cetăţeanul să-i deturnezi atenţia de la problemele esenţiale ale societăţii şi să o plasezi într-un alt câmp, de exemplu, câmpul identitar. Problema identitară şi problema lingvistică trebuie soluţionate. Fără soluţionarea acestei probleme, noi mereu vom da apă la moara politicienilor manipulatori, cei care vor nu ca să amăgească, dar să ademenească electoratul într-o altă zonă şi pentru a câştiga voturi uşoare, că acestea se numesc voturi facile, voturi care nu costă bani, pentru care nu plăteşti bani, dar electoratul îl iei cu fofârlica. Este adevărat, eu sunt una dintre cei care pledează pentru soluţionarea problemei identitare. Inclusiv politicienii trebuie să ştie să promoveze această idee. Nu o dată, când am făcut parte din partidele politice, atunci când se ajungea la un adevăr pe care trebuie să-l spui, deseori şeful de partid îmi astupa gura, spunea: „Nu, aceasta nu este popular, aceasta nu trebuie să spunem. Nu trebuie să zădărâm electoratul” ş.a.m.d. Deci, fiecare partid politic trebuie în primul rând să-şi spună poziţia, care este poziţia lui în problema identitară, să nu amăgească şi după aceea să zică: „Domnule, eu pledez, de exemplu, ca liberal, ca neoliberal, pledez pentru un stat minimalist. Să fie impozitul unic”. În Franţa socialiştii sunt la putere, dar pledează pentru introducerea impozitului unic. Este o măsură liberală foarte interesantă. Şi Republica Moldova tot este un stat care nu poate să-şi permită luxul să aibă un aparat funcţionăresc foarte umflat. Acum în Republica Moldova fiecare al treilea este funcţionar public. În Danemarca, Olanda fiecare al zecilea. Facem comparaţie. Ce înseamnă aceasta? Noi am construit instituţii ale statului care papă bugetul public, cetăţeanul care vrea să facă business şi îşi înfiinţează o întreprindere de antreprenoriat, de exemplu, şi îi vin câteva controale pe săptămână, cetăţeanul nu este lăsat să-şi dezvolte acest business. Cum este în Statele Unite? Ai fondat o întreprindere, primii cinci ani nu te vizitează nimeni, te lasă să te pui pe picioare, să hrăneşti familia şi să nu umbli cu mâna întinsă la stat. Noi de aceasta avem nevoie. În caz contrar, noi vom avea ceea ce avem astăzi – un stat asistenţial care, de fapt, impune actualii politicieni să aibă un discurs asistenţial. La noi toate partidele sunt comunist-socialiste, noi nu avem partide liberare, noi avem partide comunist-socialiste care zic: „Domnule, venim la putere, îţi dăm atâta pensie, îţi dăm atâta salariu”. Dar nimeni nu explică de unde să vină această pensie şi acest salariu.”

Europa Liberă: Sau în multe cazuri îi fac pe anumiţi cetăţeni să paraziteze, oferindu-le aceste ajutoare din partea statului.

Ana Guțu: „Absolut sunt de acord. Eu personal sunt împotriva acestui model asistenţial, fiindcă acum peste tot în Europa se vorbeşte despre imposibilitatea de a păstra aceste modele asistenţiale. A colapsat Portugalia, a colapsat Spania.”

Europa Liberă: Dar statul este capabil să-i ofere cetăţeanului undiţa şi nu peştele?

Ana Guțu: „Trebuie să poată să-i ofere undiţa şi nu peştele. În acest sens totul începe în şcoală. Elevul trebuie să înveţe nu să fie doar eminent la matematică şi la limba română, dar să aibă şi cursuri care să-l înveţe pentru deprinderi antreprenoriale, să aibă cum să se descurce în viaţă. La universităţi exact acelaşi lucru, cum să-şi fondeze o mică întreprindere şi să nu ceară de lucru de la stat, ceea ce avem astăzi, dar să creeze el locuri de muncă. Deci, persoana care trece prin universitate îşi face o teză de licenţă, un masterat, trebuie să fie în stare să-şi creeze o proprie întreprindere şi să dea ea de lucru, această persoană. Acesta este idealul unei societăţi liberale clasice, bazate pe economia de piaţă, într-un capitalism frumos, nu sălbatic, care poate fi construit şi în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Doamnă Guţu, de ce tot mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova nu se încumetă să vorbească despre viitorul Republicii Moldova? Sau dacă şi vorbesc, îl văd mai degrabă în culori gri?

Ana Guțu: „Republica Moldova în cei 20 şi ceva de ani de independenţă aşa şi a rămas, o zonă gri. Chiar dacă ne-am străduit, eu personal m-am străduit, am crezut în parcursul european, am făcut nişte sacrificii.”

Europa Liberă: Şi nu mai credeţi?

Ana Guțu: „Sincer am crezut, am contribuit, am trecut de Vilnius, am obţinut liberalizarea regimului de vize şi cred că pentru această perioadă şi această etapă este cea mai corectă ancorare, fiindcă noi ne-am ancorat în Uniunea Europeană de o anumită manieră şi Uniunea Europeană veghează asupra noastră. Am avea nevoie poate şi de un mecanism de control şi verificare, un MCV, aşa cum a existat în România, ca să punem pe picioare justiţia. Deci, ceea ce am făcut este corect, dar după toate câte s-au întâmplat, istoria cu miliardul, incapacitatea şi impotenţa totală a justiţiei de a-şi spune cuvântul, atunci când trebuie să-l spună a decepţionat într-atâta cetăţenii încât în prim-plan iese o altă opţiune şi o altă cale de parcurs, care pare a fi una salutabilă, adică şi salvatoare. Este vorba de unificarea Republicii Moldova cu România.”

Europa Liberă: Factorul geopolitic e pus în joc aici, pe acest teritoriu?

Ana Guțu: „Desigur că este pus în joc. Nu facem un secret că cetăţeanul Republicii Moldova este completamente descoperit, el nu beneficiază de un model de securitate personală, de securitate economică, securitate socială, noi suntem descoperiţi în tot ceea ce ţine de pregătirea armatei noastre, de exemplu, de a face faţă unei eventuale lovituri din partea inamicului care vine din Est, şi nu trebuie să ne ascundem după degete, e vorba de Rusia, care duce un război de agresiune acum în estul Ucrainei. Unde este garanţia că mâine nu ne pomenim cu tancurile şi cu Kalaşnikovul rusesc la Chişinău? Cetăţeanul este descoperit, din păcate, şi acesta este inclusiv regretul meu, cetăţeanul îşi dă seama despre aceasta, războiul în Ucraina este alături, dar cetăţeanul Republicii Moldova, nefiind implicat în acest război, crede că este departe şi îi mai dă credibilitate lui Putin. Aceasta este schizofrenia mentalităţilor noastre sociale, este un fenomen extraordinar de interesant, care este demn de cercetători în domeniul psihologiei sociale de masă. Dar revenind la această problemă, la elitele noastre, cred că ar trebui să acţioneze nu aşa cum îşi doreşte şi crede că este bine cetăţeanul, dar aşa cum cred elitele, fiindcă ele sunt mai pregătite, ele sunt obligate să fie mai pregătite şi să prevadă cu un pas, doi, trei, cinci, zece înainte dezvoltarea strategică şi economică, socială, ce este bine pentru Republica Moldova. Dar dacă aceste elite manifestă o incapabilitate totală, atunci înseamnă că Republica Moldova, din păcate, nu este stat. Noi avem funcţionari publici care sunt completamente aserviţi politic şi care nu acţionează în conformitate cu interesul public, dar aşteaptă schimbarea politică, să vadă cine vine la putere şi cum va acţiona. Aşa gândesc judecătorii, aşa gândesc procurorii, aşa gândesc funcţionarii din instituţiile publice, unde sunt angajate rudele politicienilor. La ce etapă noi am ajuns? Este strigător la cer şi este frustrant pentru noi toţi, fiindcă, din păcate, nu vedem un progres şi o perspectivă de dezvoltare durabilă şi de securitate aici, în Republica Moldova.”

Asculta AICI emisiunea  Valentinei Ursu ”La sfârșit de săptămână cu Radio Europa Liberă” din 29 mai 2015