MINISTRELE DIN GUVERNUL STRELEȚ
Implicarea femeilor în politică a devenit de curând un subiect popular în discuțiile publice din arealul pruto-nistrean. Mai multe ONG-uri luptă cu înflăcărare pentru cote feminine în listele partidelor la parlamentare, se invocă argumente în favoarea femeilor în politică, deoarece acestea sunt mai responsabile, nu sunt corupte, sunt muncitoare etc. Parțial sunt de acord cu aceste afirmații, dar voi menționa că sunt împotriva cotelor obligatorii. În calitate mea de profesor universitar am privilegiat doar competența și meritul, cotele reprezentând un soi de restricții și limite, uneori atingând absurdul și, de fapt, făcând loc pentru discriminare.
RM a evoluat diferit în materie de reprezentativitate a femeilor în parlament, în guvern și alte instituții decidente în stat. Anume decidente, căci, în învățământ, de exemplu, sferă complicată, importantă, dar nicidecum decidentă (din păcate!), femeile demult duc povara responsabilității, mai cu seamă în funcții executive.
Cum arată guvernul Streleț în acest sens? Statistic ar fi OK, din 16 miniștri – 5 sunt femei: Gherman la Externe, Glavan la sănătate, Fusu la educație, Handrabura la tineret/sport, Babuc la cultură. Bășcăneasa Vlah nu o luăm în considerare, deoarece membru din oficiu al guvernului e o invenție moldovenească demnă de tot disprețul.
Natalia Gherman (PLDM) vine din diplomație, unde a intrat fără probleme fiind sprijinită de tatăl său Mircea Snegur, pe atunci președinte al RM. Pilotată în sistem, s-a tot rotit prin funcțiile de ambasador, a fost viceministru pe timpul conuniștilor, apoi și-a asigurat, bănuiesc la fel cu sprijinul tatălui important, continuitatea în guvernele pro-europene. În RM e important să ai rude influente pentru a deveni persoană decidentă în instituții publice. A negociat activ Acordul de Asociere la UE, și, poate a reușit să spele un pic fața tatălui pentru gafele din 1992 în timpul războiului de pe Nistru. Doar un pic, căci tratatul Elțin-Snegur nu poate fi revizuit până azi și avem pacificatori militari ruși, armată străină pe teritoriul RM. De altfel, solidarizarea cu Rusia în varii situații manifestată de Natalia Gherman în calitate de ministră la externe a contrabalansat elanul său pro-european. Cu siguranță, dacă s-ar schimba culoarea guvernului, Natalia Gherman nu va suferi prea mult, se va regăsi neapărat în sistemul dilplomatic moldovenesc, care sistem încă nici nu a fost de-KGB-izat. Și, mai persistă în memorie incidentul cu niște sute de mii de dolari trecuți ilegal prin vamă în tinerețea actualei ministre de externe. Integră Natalia Gherman? Răspunsul îl dau cetățenii.
Ruxanda Glavan (PD) – despre ea habar nu are opinia publică de unde vine, știm doar că femeia ministră la sănătate stă extrem bine cu businessul cu statul – circa 120 contracte cu bugetul public din care și-a rotunjit averile familiei sale. Iată aici nu sunt de acord că TOATE femeile din politică sunt integre! Într-un stat de drept, unde justiția este cu adevărat independentă, o astfel de ministră ar fi fost luată pe sus atât de opinia publică, cât și de organele de drept. Deci, este o ministră coruptă, care s-a înfruptat din cu nerușinare din banii publici, și așa furați cu nemiluita de bărbați.
Corina Fusu (PL) – bună și activă jurnalistă în trecut, din familie de intelectuali, și, fidel soldat al Partidului Liberal. Că nu e bună la educație – aceasta a devenit clar odată cu lansarea primei sale inițiative: demolarea principiului profesionalismului/meritocrației la numirea în funcții a directorilor de instituții preuniversitare. Or, numirea directorilor pe criterii de partid e un principiu comunist, iar, din câte știu, Corina Fusu este anti-comunistă. Că așa dorește șeful ei de partid, dar ea este un soldat fidel al partidului, și și-a dorit să-și iasă la pensie din fotoliul de deputat (Chirtoacă îi asigura acest deziderat, fără ca să se sacrifice pentru nu știu care integrare europeană în 2013). I-ași aminti fostei colege, că Maia Sandu, atunci când a venit de la Banca Mondială în același post, trei luni de zile a învățat: a învățat sistemul, a ascultat de experți (români, de altfel, majoritatea), apoi a ieșit la rampă. Și a avut o ieșire strălucită. Omul cât trăiește învață. Statutul de ”soldat al partidului”, cum îi place să se laude Corinei Fusu, nu este o trăsătură determinantă când îți asumi funcția de ministru. Fusu privilegiază interesul îngust de partid fără a se întreba cel puțin, care este rostul său la educație? Integră, Corina Fusu? Da, integră, nu are vilă în Pipera, dar se lasă exploatată în neștire de dezintergii săi colegi bărbați din PL. Și atunci, la ce bun femeie-ministră, care nu are un cuvânt de spus în politică?
Loreta Handrabura (PLDM) – cea mai săracă ministră din guvernul Streleț, mai săracă decât Fusu. A frământat aluatul dur la educație și, din păcate, a fost pilotată la tineret/sport. Nu zic că nu va face față, este o doamnă pregătită, integră, dar, la educație ar fi asigurat continuitatea proiectelor demarate. Păcat că partidul său a trădat, într-un fel, echipa de la educație și pur și simplu a scăpat de puținii oameni competenți puți la locul lor. Îi doresc succes și multă răbdare când va vedea dezastrul demolării pas cu pas a tot ceea ce a realizat la educație. Este Loreta Handrabura femeie-politician? Formal – da, este membru PLDM, dar, exact ca și celelalte femei-ministre sau deputate nu și-a asumat niciodată declarații politice răsunătoare, care s-ar face remarcate sau remarcabile prin autenticitate și caracter.
Monica Babuc (PD) – cea mai activă, mai carismatică și mai prolifică ministră, din punctul meu de vedere. Cu viziuni românești, cu multă inițiativă și energie, a întors în scurt timp tradițiile românești acasă. Am un reproș pentru doamna ministră – am remarcat că se sfiește să rostească în public mai des – neam românesc, tradiție românească, o înțeleg, partidul pe care îl reprezintă nu-i aduce plus valoare. Au demonstrat-o și localele în capitală. La fel ca și celelalte ministre, Monica Babuc nu poate fi numită femeie-politician în plin sens al cuvântului.
Concluzia acestei reflecții ”Politica la feminin”: Subordonarea partinică strictă, reducerea la tăcere chiar dacă ai cu totul altă opinie, niciodată nu vor transforma ministrele guvernului Streleț în femei-politicieni. Ministrele vor rămâne doar femei în politică, ceea ce este complet diferit.