LIMBA NOASTRĂ, CEA ROMÂNĂ, ACUM DE-A PURUREA ȘI ÎN VECII VECILOR

La 31 august sărbătorim Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului. Ne amintim de istoricul devenirii noastre ca neam românesc, organizăm manifestări științifice, recităm poezii, cântăm limba română. Însă, trebuie să realizăm faptul că în ciuda timpului care a trecut, în ciuda eforturilor intelectuale depuse pentru revenirea limbii române la noi acasă, opera limbii române în Basarabia continuă să rămână neterminată. Pare a fi o muncă interminabilă, uneori vană, exact ca efortul lui Sisif : ridicăm în vârful muntelui piatra care apoi se rostogolește înapoi, și iar, altcineva trebuie s-o ridice sus.  Picătură cu picătură, facem pași mici pentru a asigura victoria limbii române pe malul stâng al Prutului.

Vom menționa importanța constituționalizării de către Curtea Constituțională a RM la 5 decembrie 2013 a Declarației de Independență din 1991 (Citește AICI Sesizarea la CC privind interpretarea art.13 din Constituție/și solicitarea constituționalizării Limbii Române; Citește aici Pledoaria pentru Limba Română a Anei Guțu), prin acest act juridic suprem, fiind constituționalizată și limba română. (Citeste Comunicatul CC). Decizia Curții a survenit în urma sesizării mele, depuse la 26 martie 2013, în care am solicitat interpretarea art.13 din Constituție în raport cu Declarația de Independență, dar și ținându-se cont de experiența franceză în materie de constituționalizare a Declarației Drepturilor Omului și Cetățeanului din 1789. Astfel, în tratatele, acordurile internaționale, încheiate de RM, de acum încolo figurează sintagma ”limba română”, și nu ”limba moldovenească”, așa cum era până la 5 decembrie 2013. Dar, indubitabil, mai avem și vom avea foarte mult de lucru. În actele legislative – proiecte de legi, legi – mai continuă să fie utilizată fariseic sintagma ”limba de stat”, o calchiere nenorocită din limba rusă ”gosudarstveniy iazyk” – termen inexistent în limba română, termenul adecvat fiind ”limba oficială”.

Pentru a readuce limba română la noi în Republica Moldova, e nevoie să avem demnitate, să nu ne pliem exagerat doar pe discriminarea pozitivă și să facem hatârul tuturor, numai nu al nostru! Limba română va fi la ea acasă în RM când ea va constitui cadrul intelectual, existențial, instituțional OBLIGATORIU pentru toți cetățenii RM, indiferent de identitate culturală. Să nu uităm, că  eliberarea/emanciparea națională, demarată la mijlocul anilor *80, a fost de sorginte lingvistică. Revoluția poeților din 1989 ne-a adus libertatea lingvistică. Ne rămâne să conștientizăm, să luptăm și să obținem libertatea identitară românească pentru a înfăptui reunificarea națiuni românești prin reunirea celor două state românești – România și Republica Moldova. Unirea face puterea: puterea economică, politică, securitară, culturală. Așa să ne ajute Dumnezeu!

***

Priorităţi la nivel de politici lingvistice în RM:

• Adoptarea noii legislații lingvistice, Legea despre funcționarea limbilor din 1989 fiind obsoletă, și instituind, de jure, bilingvismul român-rus;
• Înființarea Departamentului de politici lingvistice pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, care va contribui la asanarea climatului lingvistic din RM prin reducerea coerciţiei limbii ruse şi promovarea unor politici corecte în ceea ce priveşte statutul limbii române şi cunoaşterea acesteia de către toți cetățenii Republicii Moldova;
• Ameliorarea statutului limbii române pe teritoriul RM prin românizarea internetului, mass mediei, spațiului informațional;
• Dotarea bibliotecilor din RM cu carte românească în proporții mari, ajungând până la 99% din patrimoniul de carte al fiecărei biblioteci;
• Stimularea publicării cărții românești în Republica Moldova, obiectivul fiind depășirea numărului de cărți de limbă rusă în librării, rețele comerciale etc.

 

Video – discurs de Ziua Limbii Române, 31 august 2013

Video – pledoaria la CC, 05 decembrie 2013.