La 26 mai, Partidul Unității Naționale (PUN) a depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) lista candidaților în vederea înregistrării în calitate de concurent electoral la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. În conformitate cu prevederile legale, organul electoral a stabilit ca PUN să fie înscris prealabil în buletinul de vot pe locul 10.
Urmare a deciziilor adoptate în cadrul Consiliului Republican Politic PUN, care și-a ținut lucrările în data de 22 mai, în lista candidaților se regăsesc atât membri ai PUN, cât și membrii Platformei Unioniste, care s-au dedicat promovării valorilor naționale, conforme spiritului european, dar și adevărați promotori ai reunificării celor două state româneşti.
Lista candidaților din primele poziții : 1. Octavian Țîcu, Președintele PUN, istoric, prof. univ.dr.; 2.Iurie Reniță, diplomat; 3.Ana Guțu, prof. univ.dr., prim-vicepresedinte PUN; 4. Alexandru Arseni, jurist, prof. univ.dr.hab.; 5.Ion Cobîșenco, jurist, avocat; 6. 6.Viorel Burlacu, compozitor şi interpret; 7.Iulia Gorea Costin, filolog, diplomat; 8. Olga Gherghelegiu, pedagog (OT PUN Soroca); 9.Dorin Dusciac, inginer cercetător, dr. (Diaspora, Franța); 10. Aliona Railean, pedagog (OT PUN Bălți); 11. Alexei Paluță, medic, București; 12. Axenia Lupașcu, pedagog; 13. Vladimir Mischevca, istoric, cercetător, dr.; 14. 14. Liubovi Staver, jurnalist; 15. Valeriu Sainsus, prof. univ.dr. (OT PUN Ialoveni) ; 16. Galina Condrea, farmacist, (Diaspora Germania); 17. Iulian Gramațki, economist, dr.; 18. Ion Testemițeanu, antrenor; 19. Geta Stroiescu, pedagog, (OT PUN Nisporeni); 20. Iurie Florescu, jurist (OT PUN Criuleni); 21. Nadejda Isac, contabil (OT PUN Ungheni); 22. Dumitru Maxim, scriitor, jurnalist, prof.univ.
Partidul Unității Naționale este o formațiune politică panromânească, de centru-dreapta cu o doctrină creștin-democrată, reformată la 25 iunie 2017 prin redenumirea partidului unionist Dreapta, lansat la 5 septembrie 2015 și înregistrat la Ministerul justiției la 14 martie 2016. PUN militează pentru reunificarea României cu Republica Moldova, aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană.
Partidul Unității Naționale promovează democrația și statul de drept, unionismul iluminat, morala creștină în politică, dreptatea socială, subsidiaritate, identitatea națională românească în complementaritatea cu cea europeană, familia tradițională și credința creștină.
Aceste postulate sunt prevăzute în programul de guvernare PUN – O Țară reîntregită şi respectată – care va constitui fundamentul programatic al campaniei electorale 2021.
”Nu poți construi ”o țară” așa cum se complac a numi Republica Moldova majoritatea politicienilor de aici, pe un teritoriu lipsit de o identitate clară națională, conștientizată de întreaga populație. Niciun basm de tipul ”edificării națiunii civice moldovenești”, fără memorie, fără istorie, fără limbă, fără valori referențiale naționale nu va aduce nici fericirea, nici pacea socială în Republica Moldova. Consider sincer, cu toată fermitatea gândirii mele de profesor și om politic ,că doar unificarea celor două state românești – România și Republica Moldova – va aduce starea de normalitate, civilizația, prosperitatea în teritoriul dintre Prut și Nistru. ”
Întrebări pentru Ana Guțu de la Ziarul NAȚIONAL:
Dnă Ana Guțu, campania pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent este în plină desfășurare. Avem deja nouă concurenți electorali care au depus documentele la Comisia Electorală Centrală pentru a participa în cursa electorală. Au apărut și „dezvăluiri”, și scandaluri, și spoileri, ca de obicei. Dvs. cum ați caracteriza actuala stare de lucruri din politica moldovenească?
Politica din Republica Moldova a evoluat puțin de la 1991 încoace, exact atât cât a permis evoluția noilor tehnologii informaționale – obiectivele și mijloacele au rămas aceleași: utilizarea manipulării în scopul obținerii unui scor electoral major, coruperea alegătorilor, minciuna ca armă infailibilă în atingerea vârfului puterii pentru putere. Într-un stat cu trecut imperial și sovietic, sărac din punct de vedere material și spiritual, este ușor să aplici aceste artificii electorale. Republica Moldova nu are un trecut istoric glorios, ca să se ralieze la vechile democrații europene. Republica Moldova nu are o istorie a valorilor democratice, a statului de drept – toate aceste principii esențiale ale libertăților și drepturilor umane au fost preluate ”de-a gata” din experiența civilizatoare a vechiului continent. Sarcina Republicii Moldova era să le aplice corect. Uite că istoria bate politica: nu poate o societate dezorientată pe parcursul a două secole, influențată profund de propaganada rusească să genereze politicieni responsabili și integri. Diferitele abuzuri, hoții, violări ale constituției continuă și după 30 de ani de independență. La fiecare ciclu politic, când are loc schimbarea puterii, tot ne pare că e ultima luptă, cea mai importantă, decisivă, după care vom intra în normalitate. Dar, din păcate, aceste speranțe sunt niște iluzii deșarte. Nu poți construi ”o țară” așa cum se complac a numi Republica Moldova majoritatea politicienilor de aici, pe un teritoriu lipsit de o identitate clară națională, conștientizată de întreaga populație. Niciun basm de tipul ”edificării națiunii civice moldovenești”, fără memorie, fără istorie, fără limbă, fără valori referențiale naționale nu va aduce nici fericirea, nici pacea socială în Republica Moldova. Consider sincer, cu toată fermitatea gândirii mele de profesor și om politic ,că doar unificarea celor două state românești – România și Republica Moldova – va aduce starea de normalitate, civilizația, prosperitatea în teritoriul dintre Prut și Nistru.
Dvs. aveți experiență în Parlamentul de la Chișinău și în Guvernul României, iar din ultimele declarații publice ale Dvs. reiese că veți candida la alegerile din 11 iulie curent pe lista electorală a Partidului Unității Naționale. Ce vă motivează să vă implicați din nou în politica de la Bâc?
Motivația de a participa în luptele electorale este de sorginte intelectuală și nu politică, în înțelesul ”politicii de pe Bâc”. Istoria valorilor și libertăților democratice de pe vechiul continent a fost marcată mai cu seamă de numele sonore ale celor mai de vază intelectuali – Victor Hugo a fost nu doar un mare scriitor al Franței, ci și un politician talentat, care a pledat împotriva pedepsei cu moartea prin ghilotinare și a multor valori republicane, François-René de Chateaubriand scriitor, mare intelectual al Franței din secolul XIX, s-a implicat în politică, a pledat printre altele pentru libertatea presei, fiind acuzat într-un proces judicair răsunător, Nicolae Iorga, cel mai prolific istoric al României, autor a 12 000 de volume și circa 140 000 de scrieri, a marcat profund politicul interbelic românesc. Toate aceste exemple, și multe altele, ne arată că intelectualii s-au zbuciumat de-a lungul secolelor pentru a transforma lumea spre bine, pentru a le oferi oamenilor, concetățenilor lor o viață mai justă, mai bună. Desigur, intelectualii sunt romantici – ei nu au scopuri materiale, meschine, sunt onești, integri, și, putem observa că deseori, sunt fentați în politică de ”adevărații politicieni” – intriganți și șmecheri. Consider că dacă mai mulți intelectuali și-ar asuma militantismul politic – am putea depăși mai ușor crizele și obstacolele în procesul edificării unei societăți moderne, civilizate.
Când va depune PUN actele pentru a fi înscris în cursa electorală și care va fi oferta acestui partid pentru alegătorul din R. Moldova care va ieși la urne pe 11 iulie?
PUN se va prezenta la CEC foarte curând, iar oferta electorală ține de un Plan de urgență pentru redresarea Republicii Moldova după pandemia Covid-19 și un Proiect de reunificare a Republicii Moldova cu România, văzut ca un proces de acțiuni și politici publice asumate la nivel de guvernare, printre ele: campanie de vaccinare împreună cu România, modernizarea și ajustarea sistemului medical la cel românesc, construirea a trei spitale regionale sud, centru și nord, conectate la sistemul medical din România, cu echipe mixte de medici; obținerea independenței energetice a Republicii Moldova prin conectarea la resursele de gaze naturale și energie electrică la rețelele din România (punerea imediată în funcțiune a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău și lansarea conexiunilor de energie electrică Bălți-Suceava și Isaccea – Vulcănești); conectarea la proiectele de digitalizare instituțională și sectorială din România; construcția hub-urilor de prelucrare a produselor agricole în zona frontalieră pe Prut: sud, centru și nord, pentru a asigura piață de desfacere a prodiselor agricole din Republica Moldova în spațiul românesc și european; reforma teritorial-administrativă prin revenirea la județe și descentralizarea serviciilor în ebneficiul cetățenilor la nivel de primării; reformarea sistemului justiției în vederea accelerării proceselor de judecare a dosarelor de mare corupție prin conectarea CNA-ului din Republica Moldova la DNA-ul din România, armonizarea instituțională și atragerea cadrelor anti-corupție din România în sistemul instituțional omolog din Republica Moldova; crearea în arcul guvernmental a Ministerului pentru Relația cu România, care se va ocupa de proiectele de finanțare oferite de România Republicii Moldova, de procesul de armonizare instituțională, comunicațională, legislativă, teritorial-administrativă, economică, socială etc a Republicii Moldova cu România.
Decizia de a merge separat la alegeri este bătută în cuie?
A rămas puțin timp pentru a mai putea reuși ceva, cu atât mai mult că tentativele de a unifica cei doi poli unioniști au suferit eșec.
De ce au eșuat negocierile cu AUR în vederea participării în comun la alegerile parlamentar pentru a oferi cetățenilor R. Moldova o singură opțiune unionistă în buletinele de vot? Acest lucru e în interesul curentului unionist din R. Moldova?
Consider că era mult mai productiv dacă toate partidele unioniste s-ar fi regăsit într-o singură structură politică – de dorit un singur partid unionist. Știm cu toții că această opțiune a fost lansată și susținută de Traian Băsescu, unicul politician din România, care a venit sincer să promoveze dezideratul Unirii aici în Republica Moldova. Din păcate acest ”zbor” a fost frânt de o manieră absolut brutală de ex-peședintele Igor Dodon în complicitate cu Plahotniuc, primul retrăgându-i lui Traian Băsescu cetățenia Republicii Moldova. Cred că dacă nu se întâmpla acest lucru – peisajul politic actual din Republica Moldova ar fi arătat altfel. Liderii politici care marchează istoria națiunilor nu se nasc atât de des. În preajma centenarului Unirii din 2018 am avut șansa să generăm aici, în Republica Moldova, o victorie politică incontestabilă a forțelor românești. Dar nu a fost să fie. Traian Băsescu a fost umilit de ”pudelul lui Putin”, iar cetățenia Republicii Moldova nu i-a mai fost restabilită nici până astăzi – Băsescu fiind președintele României care a fondat Autoritatea Națională pentru Cetățenie. După retragerea lui Traian Băsescu din peisajul politic din Republica Moldova nu au mai existat lideri capabili să-i adune pe unioniști la masa de negocieri. Reprezentanții AUR au venit la sediul PUN ”să negocieze” – dar cu o singură opțiune: candidații PUN să meargă pe lista AUR. PUN a respins această opțiune, propunând un bloc electoral din mai multr partide unioniste cu o denumire neutră. Propunerea nu a fost acceptată. De altfel, un lider AUR a fost foarte explicit la prima sa vizită la sediul PUN – AUR este împotriva UE, împotriva NATO, nu-și dorește să participe la givernare și are un singur scop – să ajungă în parlamentul Republicii Moldova, să stea în opoziție ”împotriva tuturor”, să aibă un grup parlamentar AUR ca în Parlamentul României, atât. PUN nu a acceptat o astfel de abordare, deoarece PUN este un partid unionist, pro-european, pro-NATO, ancorat în valorile libertăților și drepturilor fundamentale ale omului.
Dnă Guțu, Dvs. ce aveți de spus despre ultimele „păruieli” publice între AUR și PUN? Are dreptate editorialistul Nicolae Negru când spune: „Luptele politice de peste Prut, dușmăniile, resentimentele între partidele de la București le vedem reproduse la Chișinău. De ce s-ar mai implica Moscova să ne dezbine, dacă lucrul acesta îl facem cu succes noi înșine”?
PUN nu s-a angajat în niciun fel de păruieli, dimpotrivă, unele instituții media politizate atacă PUN, echipa PUN, și asta nu le face față. Până la urmă, democrația înseamnă pluralism – fiecare cetățean este în drept să evalueze prestația echipelor politicie și să aleagă acea echipă care îi exprimă încredere. Alegerile sunt despre competiție, mult discernământ și informare corectă.
Care sunt scenariile pe care le luați în calcul la partid – câți deputați sperați să aveți în Parlament, cu cine veți face alianțe postelectorale, există riscul ca PUN să nu prindă pragul electoral etc.?
PUN va participa pentru prima dată la alegeri parlamentare cu o echipă de oameni integri, buni profesioniști, ne vom strădui să obținem un scor onorabil, ne proopunem să fim parteneri într-o guvernare exclusiv pro-occidentală, pentru a asigura tuturor Republicii Moldova o perspectivă de viață prosperă, cu un sistem de sănătate modern, cu educație calitativă pentru toți, cu securitate socială și economică decentă. Și trebuie să știm că o astfel de guvernare este posibilă doar cu sprijinul României, Țara pe care o dorim reîntregită și respectată.
Ce ar însemna pentru R. Moldova, în opinia Dvs., lipsa unei voci unioniste pronunțate în Parlamentul de la Chișinău?
Această voce unionistă nu va lipsi niciodată, oricât de mult și-o doresc unii pretinși influenceri, politicieni, ziariști, deoarece masa critică a votanților unioniști în Republica Moldova este pe cale de a depăși 50%. Acum ne rămâne un singur obiectiv – să convingem pe toți votanții unioniști să voteze pentru Partidul Unității Naționale, cu o echipă de buni români, profesioniști de pe ambele maluri ale Prutului. Împreună facem Unirea. Așa să ne ajute Dumnezeu!
