NUMAI UNIREA VA SALVA LIMBA ROMÂNĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA
La 31 august în fiecare an sărbătorim și onorăm limba română pe ambele maluri ale Prutului. Așa se face că anume în ajunul sărbătorii ”Limba română” se întețesc evenimentele, festivalurile, expozițiile, scrierile consacrate limbii române. Dar trece sărbătoarea și lucrurile revin la ”normalitate”. Eu aș numi-o mai degrabă anormalitate. Explic de ce.
Chiar dacă Republica Moldova își sărbătorește cu fast în fiecare an aniversarea Independenței și a primei legislații lingvistice, din păcate, cei 34 de ani au fost mult prea insuficienți întru afirmarea și, mai ales, salvgardarea limbii române în Republica Moldova.
Voi nota absența unei legi speciale de politici lingvistice, a unei concepții/strategii, unui plan de acțiuni la nivel instituțional/guvernamental – toate aceste norme ar trebui să garanteze ca limba română să ocupe locul, pe care și-l revendică legal timp de peste trei decenii. Nicio guvernare nu și-a asumat (din lașitate) responsabilitatea elaborării unor politici lingvistice adecvate pentru un teritoriu, care a fost bântuit de ocupația sovietică rusească și unde limba română nici azi nu se simte la ea acasă.
În lipsa unei concepții de politici lingvistice – limba română este doar o disciplină școlară (adevărat, în baza unui curriculum destul de elaborat), pe care o predau profesorii-entuziaști. Dar, e suficient să părăsim pereții școlii sau ai instituțiilor de învățământ de orice gen, și, imediat sucombăm într-o atmosferă lingvistică absolut nocivă și infectă. Mă refer la prezența în exces a limbii ruse în toate sferele vieții economice, politice, sociale și culturale.
Spațiul mediatic este intoxicat de canale de televiziune și radio retransmise din Rusia agresoare. Mai mult decât atât, puținele canale de televiziune și radio care emit în limba română retransmit conținuturi media în limba rusă, deoarece la ora actuală Republica Moldova face parte din spațiul drepturilor de autor CSI, gestionat direct de Moscova. Instituțiile media din Republica Moldova preferă să achiziționeze conținuturi în limba rusă, deoarece conținuturile media în limba română sunt mai scumpe.
Bilingvismul român-rus este ilegal: legea anacronică din 1989, care instituia bilingvismul român-rus, a fost abrogată de Curtea Constituțională a Republicii Moldova în 2016. Niciun act legislativ actualmente nu impune instituțiile statului să emită documente în două limbi – română și rusă. Totuși, există anacronisme: legea cu privire la actele civile, unde (din păcate!) este stipulat că actele de identitate trebuie să fie redactate în limba română și rusă (în loc de română/engleză, de exemplu); legislația fiscală care instituie bilingvismul român-rus în formularele fiscale; toate formularele medicale în instituțiile statului sunt emise în două limbi – română și rusă; foile cu antet oficiale ale instituțiilor statului sunt imprimate în două limbi – română și rusă etc.
Nu mai zic de promovarea ilegală a bilingvismului român-rus de instituția legiuitoare supremă – Parlamentul Republicii Moldova, unde toată documentația, ce ține de procesul legislativ, este tradusă în limba rusă, pentru deputații cu handicap lingvistic major: cei care NU cunosc limba română.
Deja prezența ilegală a limbii ruse pe site-uri instituționale, în spoturi și panouri publicitare, în show-uri comerciale, festivaluri etc. e o realitate sovietică, ce nu a fost depășită până azi.
Voi menționa o tristă realitate, despre care nu vorbește nimeni în public, și anume: tristețea pe care o resimt când trec pe lângă imobilul fostei facultăți de Filologie Română a Universității de Stat din Republica Moldova. Această clădire istorică a Universității a găzduit cu puțini ani în urmă una din cele mai cotate, cele mai vii facultăți ale Universității. În scuarul facultății de Filologie Română era mereu multă forfotă, tinerii se înghesuiau să intre la lecții, să asculte cursurile celor mai notorii profesori. Pentru a fi admis la specialitatea Limbă și Literatură română tinerii susțineau un concurs riguros.
Astăzi clădirea facultății de litere este pustie. Facultatea de Filologie Română nu mai există, ea a fost practic dizolvată în facultatea de Limbi și Literaturi străine. Există și o explicație managerială: din păcate, astăzi extrem de puțin tineri doresc să îmbrățișeze specialitatea Limbă și Literatură română. Din cea mai cotată facultate a rămas doar amintirea vremurilor frumoase și o mână de profesori entuziaști, care mai sunt fideli cauzei romanismului.
În aceste condiții nefaste, când tinerii absolvenți ai bacalaureatului pleacă peste mări și țări în căutarea unui parcurs educațional și profesional de prestigiu, limba română în Republica Moldova se zbate între supraviețuire la nivel universitar, fiind amenințată pentru ani buni înainte de un deficit de profesori calificați pentru a fi predată în instituțiile preuniversitare.
Bat alarma ca problema să între în vizorul priorităților ministerului de resort. Populismele niciodată nu vor soluționa marea operă de promovare și salvgardare a limbii române în Republica Moldova.
Soluția optima pentru toate problemele enumerate mai sus, pentru apărarea limbii române în Republica Moldova, pentru afirmarea prin limba română a identității noastre românești aici, în Republica Moldova, este indubitabil una singură: Unirea Republicii Moldova cu România.
Ridicarea frontierei de pe Prut vă asigura nu doar libera circulație a oamenilor, a mărfurilor, a serviciilor, a finanțelor, ci și salvarea limbii române în Republica Moldova. Va fi unificat spațiul comunicațional românesc, vom scăpa de propaganda rusă, populația va auzi limbă română corectă și își va educa exprimarea, dar mai ales, gândirea în limba română.
În instituțiile preuniversitare din Republica Moldova vor veni cadre didactice din Țară. În plus, universitățile din Chișinău vor constitui un pol de atracție pentru tinerii din România din zona Moldovei, unde există o cerere mare pentru studii universitare.
Limba română din Republica Moldova are nevoie de această circulație a oamenilor tineri de pe ambele mauri ale Prutului, care va contribui esențial la ridicarea calității limbii române din Republica Moldova la nivel comunicațional, educațional, didactic, social, politic și economic.
Frontiera și vămile odioase de pe Prut opresc brutal aceste procese. Actualmente traversarea Prutul s-a transformat într-un calvar, care amintește de ghetoul sovietic de după 1940. Și asta doar pentru a satisface prostia orgolioasă a unor politicieni corupți și venali.
Cu fiecare zi, prin care îndepărtăm momentul Unirii celor două state românești, se lungește lista problemelor stringente, care trebuia să fi fost rezolvate încă ieri.
Consider că doar prin Unirea urgentă a republicii Moldova cu România vom demara un adevărat proces de armonizare lingvistică pragmatică și, desigur, un proces de reabilitare istorică a demnității noastre, de racordare instituțională, teritorială a realităților Republicii Moldova la cele din România, prin urmare, la cele din Uniunea Europeană.
Unirea Republicii Moldova cu România nu este un moft politic al cuiva, nu este un populism, Unirea Republicii Moldova cu România este salvarea noastră în tot ceea ce înseamnă limbă română, identitate românească, libertate, democrație și bunăstare. Cine nu are suficient discernământ să înțeleagă această realitate – nu-și iubește pământul, pe care s-a născut, nu-și respectă conaționalii, nici străbunii, nici părinții și nici copiii. Pe vremuri de război tot neamul trebuie să fie împreună, pentru a face față urgiei. Doar Unirea ne va aduce izbândă !