Ana Guțu – „Cu gândul la provincie”: Republica Moldova de una singură nu poate face față tuturor provocărilor din provincii

Posted by on
Ana Guțu – „Cu gândul la provincie”: Republica Moldova de una singură nu poate face față tuturor provocărilor din provincii

Ana Guțu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Guvernul României, în cadrul proiectului „Cu gândul la provincie”, a spus că merge la Cahul ori de câte ori are această posibilitate. În același timp, secretarul a declarat că Republica Moldova de una singură nu poate face față tuturor provocărilor din provincii.

„Am revenit în ultimul timp în regiunea Lunca Prutului de Jos cu ocazia unor proiecte de cooperare descentralizată între primăriile din sudul Republicii Moldova și primăriile din Franța. În satul de baștină al bunicilor mei și al tatălui meu – Alexandru Ioan Cuza trebuia să ajung la 20 martie cu ocazia aniversării a 200 de ani de la nașterea domnitorului făuritor al Unirii din 1859, dar s-a întâmplat pandemia Covid-19 și sper să pot merge cât de curând în localitatea, unde mi-au rămas pașii copilăriei pe moșia bunicilor și străbunicilor”, a spus Ana Guțu.

Referindu-se la localitatea copilăriei, secretarul de stat a răspuns: „Orașul Cahul era și este o așezare urbană, la 3 km de la Prut, unde am copilărit, am făcut școala medie românească nr.2, actualul liceu Ion Creangă. Este orașul în care am locuit 17 ani, am avut parte de educație intelectuală românească grație părinților mei – profesori de limbă  română și de istorie. Orașul Cahul mi-a rămas în memoria adolescentină prin lacul său sărat, care astăzi, din păcate, nu mai există, prin răsăritul splendid de soare dinspre Prut, unde noi, absolvenți ai școlii, mergeam pentru a scruta frontiera cu România, încercând să ne imaginăm care ne va fi viitorul”.

Totodată, Ana Guțu susține că, atunci când mergea în satul bunicilor – Alexandru Ioan Cuza, era fascinată de tradițiile de Crăciun, la 24 decembrie, dar și de tradițiile de Paști – „bunica ne cocea cozonaci, iar serile ne cânta romanțe românești și ne depăna împreună cu bunicul amintiri despre vremurile când eram o singură Țară – România Mare”.

La întrebarea ce s-a schimbat vizibil în localitate, în ultimii 20 de ani, secretarul de stat a spus: „Cahulul de azi e o localitate marcată de coloritul tranziției – clădirile vechi, unele istorice, au dispărut din peisaj, au apărut construcții rezidențiale și comerciale, unele din ele haotice și multicolore. A rămas, însă, cea mai importantă zidire arhitecturală a adolescenței și copilăriei mele – clădirea actualei Universități „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, din centrul orașului Cahul, în trecut – sediul Școlii Pedagogice din Cahul, unde tatăl meu a profesat timp de 30 de ani. Pentru mine personal construcția cu coloane, flancată de brazi măreți, este o adevărată emblemă a orașului Cahul, sunt legată și sentimental de această clădire, deoarece, copilă fiind, veneam foarte des cu tata la servici, asistam la lecțiile lui, discutam cu profesorii în cancelarie…”.

„Din păcate, eu consider că depopularea provinciilor din Republica Moldova este un proces ireversibil, deoarece precaritatea economică și socială va mâna oamenii dinspre provincie spre zonele urbane. Cauza acestei depopulări a provinciilor constă în lipsa unei infrastructuri de civilizație decentă – accesul la apă potabilă, sanitație, drumuri, instituții educaționale și medicale de calitate”, spune Ana Guțu.

Prin urmare, mai adaugă: „Provinciile Republicii Moldova sunt triste, abandonate, la o casă locuită sunt 7 case uitate, ca să nu zic abandonate, părăsite. Am constatat acest lucru pe parcursul al ultimilor 10 ani, când am traversat teritoriul Republicii Moldova în lung și în lat, participând la multiple campanii electorale. Deci, resuscitarea provinciilor va fi posibilă doar atunci când acest lucru îl vor decide oamenii locurilor. Dacă va exista o masă critică de resurse umane, determinate să ridice din genunchi provinciile noastre – aceasta se va întâmpla. Puterea stă în oameni”.

Totodată, ea spune că și-ar dori ca satele Republicii Moldova să nu dispară de pe hartă – „și, desigur, să le știu înfloritoare, cu gospodării prospere, familii unite, copii sănătoși în grădinițe/școli bine dotate, cu infrastructură orășenească, iar casele să fie toate acoperite cu olane și nu cu ardezie cancerigenă”.

Ana Guțu mai consideră că Republica Moldova de una singură nu poate face față tuturor provocărilor din provincii. „Cunosc din propria experiență dificultățile cu care se confruntă primarii localităților din Republica Moldova – insuficiența de fonduri publice pentru proiecte infrastructurale serioase, incapacitatea consiliilor locale de a găsi unanimitatea (din cauza divergențelor politice) pentru a sprijini proiecte utile în comunitate, lipsa de resurse umane calificate, precaritatea bugetelor locale din cauza insuficienței de activități economice etc.”.

„Este nevoie stringentă de o reformă teritorial-administrativă, prin care s-ar reveni la județe, la optimizarea primăriilor pe modele economice funcționale, e nevoie poate chiar de o modificare a legislației electorale cu privire la alegerile locale, din perspectiva diminuării rolului factorului politic în procesul decizional la nivel de comunități”, adaugă ea.

Totodată, secretarul de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Guvernul României, a venit și cu îndemn pentru administrația centrală în legătură cu localitățile rurale: „Administrațiile publice locale în persoana primarilor, consilierilor locali ar trebui să facă abstracție de interesele înguste de partid, să pună în prim plan interesul comunităților care i-au ales să gospodărească, să elimine corupția ce favorizează „baronii locali”, consumatori de bani publici, să consulte cu regularitate cetățenii din comunități pentru a lua decizii importante ce țin de gestionarea patrimoniului comunităților, de investiții și proiecte necesare pentru comunitățile lor”.

Prin urmare, Ana Guțu s-a adresat primarilor din Republica Moldova. „Și, desigur, îndemn toți primarii să caute parteneri de cooperare în persoana primăriilor din România – înfrățirile dintre localitățile din Republica Moldova și România pot genera proiecte infrastructurale extrem de utile pentru toate comunitățile din Republica Moldova. Le doresc, desigur, tuturor primarilor și aleșilor locali mult curaj și succes”, a conchis secretarul în cadrul unui interviu pentru PROVINCIAL.md.

Mihaela Conovali