Category Archives

7 Articles

opinii/politic/PUN

Să ne facem ordine în grădina noastră

Posted by anagutu on
Să ne facem ordine în grădina noastră

‼️Să ne facem ordine în grădina noastră.

?În 32 de ani statul Republica Moldova nu și-a făcut ordine în grădina sa. Declararea Independenței față de fosta URSS trebuia să însemne ruperea totală de trecutul sovietic imperialist. Statele baltice au dat un exemplu elocvent în acest sens.

?Retardul pe care îl înregistrează Republica Moldova în raport cu detașarea de trecutul sovietic generează perpetuarea proiectului comunist sovietic în mentalitățile sociale.

?Educația este soluția primordială în combaterea nostalgiei comunistoide.

?Dar la nivel politic a fost nevoie de luări de atitudine mult mai drastice pentru a înrădăcina libertatea și democrația pe această palmă de pământ.

❌Discriminarea pozitivă, un concept promovat insistent la nivel european, nu poate fi aplicată realităților post sovietice.

?În momentul declarării Independenței Republicii Moldova minoritățile naționale și etnice, aduse de pe aiurea din fosta URSS, trebuiau să fie încadrate în sistemul de valori naționale românești, adică, să le fi fost oferită cetățenia Republicii Moldova doar cu condiția cunoașterii limbii oficiale a statului, cunoașterii și respectării istoriei, civilizației românilor. Fără nicio rezervă de a le permite să ne dea sfaturi referitoare la identitatea noastră.

?Minoritatea găgăuză ar fi trebuit să beneficieze doar de autonomie culturală, nu și de cea teritorial administrativă. Azi politicienii găgăuzi sunt trădători de patrie și fac jocul Moscovei imperial-teroriste.

?Spațiul mediatic trebuia să fie curățit total de canalele TV și radio rusești.

?Educația în școli trebuia să se fi realizat doar în limba oficială a statului – limba română.

?❌Toate monumentele sovietice – tancuri, sculpturi comuniste – trebuiau evacuate într un câmp deschis în afara capitalei, unde elevii și studenții ar fi putut primi lecții de anticomunism, de sensibilizare a tragediilor survenite în timpul ocupației sovietice – foamete, deportări, genocid.

?‼️În lipsa acestor măsuri drastice de educație a populației din Republica Moldova nu trebuie să ne mire faptul că pe 9 mai în fiecare an, noi, oamenii cu discernământ, ne simțim ofensați de magnitudinea prostiei și ignoranței umane, înregimentate pseudo-solemn pe arterele Chișinăului, în frunte cu escroci politici, servil Kremlinului terorist.

‼️Mănușile albe nu pot învinge hoardele roșii ale coloanei a cincea, care nu se dă plecată din Republica Moldova.

?E nevoie de o fermitate și curaj politic pentru a face ordine în grădina noastră.

#numaiunirea

politic/PUN

PUN cere abrogarea așa zisei zile a victoriei de 9 mai

Posted by anagutu on
PUN cere abrogarea așa zisei zile a victoriei de 9 mai

PUN cere abrogarea așa zisei zile a victoriei de 9 mai

Comunicat de presă

Partidul Unității Naționale cere actualei guvernări pro-europene să abroge pretinsa sărbătoare a victoriei asupra fascismului, celebrată în perioada ocupației sovietice din secolul trecut.

Pretinsa zi a victoriei de 9 mai, care pe timpul regimului autoritar al lui Putin s-a transformat într-un puternic instrument de propagandă imperială rusească, și-a pierdut complet importanța în contextul războiului de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei.

Victoria asupra fascismului/nazismului în cel de-al doilea război mondial a fost asigurată de aliații occidentali – țările europene și Statele Unite ale Americii. Acesta este adevărul, pe care-l neagă rușii, continuând și azi să glorifice inventatele ”succese” ale armatei roșii, unde soldații serveau drept carne de tun – ființe fără valoare la cheremul generalilor.

La 24 februarie 2022 Rusia a devenit un stat neo-fascist, care a sfidat normele dreptului internațional și a declanșat un război feroce împotriva Ucrainei. Din acel moment Rusia nu mai are niciun drept moral să pretindă la statut de țară ”salvatoare” în conflicte militare din trecut. Rusia și-a dezvăluit adevărata sa față de stat terorist, imperialist.

Prin urmare, Republica Moldova NU are nicio obligație să perpetueze sărbătorile sovietice mincinoase, cu atât mai mult ziua de 9 mai, o invenție propagandistică  rusească.

Războiul doi mondial a luat sfârșit la 8 mai, o zi care trebuie să fie declarată drept zi a memoriei și reconcilierii.

La 9 mai 1950 ministrul de externe al Franței Robert Schuman a lansat renumita Declarație de 9 mai, prin care propunea crearea  Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului – structură europeană, precursoare Uniunii Europene, care proclama pacea drept condiție obligatorie a oricărei colaborări în Europa.

Partidul Unității Naționale cere majorității parlamentare PAS să abroge sărbătoarea victoriei din 9 mai, să proclame data de 8 mai drept Ziua Memoriei și Reconcilierii, iar pe 9 mai să fie consemnată  Ziua Europei.

 

6 mai 2023

opinii/politic/PUN

LIMBA ROMÂNĂ PE GRATIS?

Posted by anagutu on
LIMBA ROMÂNĂ PE GRATIS?

?Guvernul a anunțat demararea programului de predare a limbii române (gratis pentru audienții rusolingvi, funcționari publici).

?Pentru mine e un déjà vu. Mă întorc în anii 1990-1991. Predam limba română funcționarilor rusolingvi din instituțiile publice. Cursurile erau plătite 100% din bugetul public. Am fost șocată de numărul extrem de mare de funcționari, vorbitori doar de limbă rusă.

?Legislația lingvistică din 1989 crease o conjunctură propice pentru a-i incita pe rusolingvi să învețe limba română.

‼️Doar că gratuitatea NU a generat o dorință aprigă din partea minorităților de a învăța limba română. Practic, funcționarii erau obligați să frecventeze cursurile de limbă română. Mulți din ei aveau ceasurile setate la ora Moscovei. Așteptau refacerea URSS.

❌Am sesizat deseori atitudini batjocoritoare în adresa limbii române, mulți din acei funcționari mă provocau la polemici despre (in)utilitatea învățării limbii române. Șovinismul velicorus țâșnea prin toți porii ființei lor imperiale

?Mi-a rămas un gust amar după predare a limbii române pentru funcționarii monorusolingvi. A fost cea mai ingrată experiență pedagogică din cariera mea de lingvist-romanist.

?Orice proces de învățare cu ajutorul unui pedagog, mai cu seamă atunci când e vorba de adulți angajați în instituțiile statului, trebuie să fie condiționat de implicarea pe bune, inclusiv financiară, a audienților.

⁉️Până la urmă, CUM se face că după 32 de ani de existență a statului Republica Moldova în instituțiile publice mai există funcționari care NU cunosc limba oficială a statului – limba română?

⁉️Oare nu era de datoria personală a funcționarului să reușească să învețe limba română? Sigur că da!

?Consider că statul nu trebuie să-și asume cheltuieli pentru a repara handicapul lingvistic al minorităților etnice.

‼️Cunoașterea de către minoritățile etnice a limbii oficiale a statului de adopție este o condiție obligatorie pentru a asigura buna înțelegere într-o societate. E valabil și pentru minoritățile etnice din Republica Moldova. Așa cum e valabil în Franța, Italia, Suedia, România etc.

#numaiunirea

opinii/politic/PUN

Despre disputa retrocedării clădirii Bibliotecii naționale către Mitropolia Basarabiei

Posted by anagutu on
Despre disputa retrocedării clădirii Bibliotecii naționale către Mitropolia Basarabiei

 

Opinie pentru Ziarul Național.

?„Consider că disputa stârnită în societatea din Republica Moldova referitoare la retrocedare a clădirii Bibliotecii Naționale către Mitropolia Basarabiei este una incorectă, indusă artificial de o manieră voită.

?Atunci când este vorba despre reparațiile istorice în spațiul dintre Prut și Nistru, nu există marjă de eroare pentru discuții de genul acesta. Opinia mea este univocă: Parlamentul Republicii Moldova trebuie să voteze inițiativa legislativă prin care clădirea actuală a Bibliotecii Naționale să fie retrocedată Mitropoliei Basarabiei, deoarece acest bun a fost confiscat în perioada ocupației sovietice de o manieră completamente abuzivă.

?Guvernul Republicii Moldova trebuie să identifice fonduri pentru construcția unei biblioteci moderne, dotate cu tehnologie informațională, spații bine amenajate, racordate la cerințele vremii.

?Dacă ar fi să extindem problema retrocedărilor, vreau să menționez că Republica Moldova nu are nicio șansă de integrare euroatlantică și românească fără adoptarea unei legi separate, care ar reglementa problema retrocedării proprietăților și averilor confiscate de la cetățenii basarabeni în perioada ocupației sovietice.

??Actuala legislație este foarte sumară și nu cuprinde toate cazurile de persecuție politică și economică ce au fost înfăptuite pe teritoriul Basarabiei în timpul ocupației sovietice. Atâta timp cât proprietatea privată nu va fi pusă în capul mesei și nu va fi respectată, nu avem nicio șansă să ne integrăm în spațiul civilizațional european și românesc”

https://www.ziarulnational.md/opinii-disputa-publica-legata-de-transmiterea-unui-bloc-al-bibliotecii-nationale-catre-mitropolia-basarabiei-acest-bun-a-fost-confiscat-abuziv-in-perioada-ocupatiei-sovietice-derogarea-de-la-lege-crearea-unui-precedent-cu-riscuri-majore/

opinii/politic/PUN

DESPRE LEGEA LUSTRAȚIEI, interviu pentru Gazeta de Chișinău

Posted by anagutu on

Interviu realizat de Victoria Popa pentru Gazeta de Chișinău.

  1. Cât de necesară este acum o lege a lustrației în Republica Moldova?

Adoptarea Legii lustrației a fost o necesitate imperioasă încă din primele zile de existență a statului independent Republica Moldova. Odată cu trecerea anilor mulți din călăii regimului comunist-sovietic nu mai sunt în viață și au scăpat de pedepse, sau, unii din ei, dar și descendenții lor, s-au perindat la putere în funcții elective centrale și locale. Totuși, pentru o Lege a lustrației mereu va fi timp în Republica Moldova.

 2. Cât de reală ar fi realizarea unui proces al lustrației în prezent în Republica Moldova?

 

Pentru adoptarea Legii lustrației e nevoie de voință politică și o majoritate parlamentară simplă. Majoritate confortabilă parlamentară în prezent, dar din câte înțeleg, nu există nici voință, nici prioritate politică în mijlocul guvernanților actuali. Mai mult decât atât, consider că odată cu o Lege a lustrației trebuie adoptată neapărat și Legea cu privire la restituirea proprietăților confiscate de regimul comunist sovietic, fără o astfel de lege nici nu vom fi primiți în UE, deoarece în Republica Moldova a fost, și prin perpetuarea nesoluționării restituirilor de proprietăți confiscate de regimul sovietic, se încalcă dreptul la proprietate, unul din drepturile fundamentale înscris în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la care Republica Moldova este parte.

 3.În ce relație ați fost cu KGB?

Nu am avut nicio relație de colaborare cu KGB-ul sovietic, dimpotrivă, am avut dosar la KGB, deoarece aveam rude apropiate în România, iar bunicul meu a fost jandarm în perioada României Mari, și chiar dacă a supraviețuit deportărilor, a fost asasinat în propria casă la comanda autorităților comuniste în 1982. Și azi caut dreptate pentru reabilitarea memoriei bunicului meu pe linie paternă.

 

4.În domeniul Dvs. de activitate ce influență avea această structură odioasă?

 Am făcut studii de limbi străine, iar studenții cunoscători de limbi moderne erau urmăriți îndeaproape de structurile KGB. Din cauza libertății mele de exprimare, chiar dacă am absolvit cu eminență facultatea, nu-mi puteam găsi loc de muncă pe potriva competențelor mele. După declararea independenței Republicii Moldova am optat pentru sectorul privat, deoarece instituțiile publice mișunau de foști colaboratori ai KGB, foști nomenclaturiști, care apreciau servilismul și obediența. Eu, fiind educată în spiritul demnității naționale românești într-o familie de profesori, cu bunici latifundiari, rămași fără averi în urma colectivizării, am spiritul liber gânditor și țin mult la libertatea mea. Iată de ce nu m-am încadrat în instituțiile publice de învățământ superior. Țin minte că am participat la un concurs de ocupare a postului de lector de limbă franceză la USM și din cauza că am prezentat cea mai bună lecție publică cu studenții și aveam șanse să susțin acest concurs, rectorul USM de atunci, Boris Melnic, a anulat concursul motivând că nu mai aveau nevoie de lector de limbă franceză. Iar în 1989, participând activ la promovarea limbii române, pledând public în instituția unde activam (Universitatea Agrară), nu am fost promovată la concursul pentru ocuparea funcției de lector de limbă franceză, fiind învinuită în ședința senatului acestei instituții de naționalism.

Toate aceste întâmplări mi-au marcat negativ cariera mea profesională, acum tinerii trebuie să fie fericiți că nu mai există astfel de impedimente și pot să-și dezvolte un parcurs profesional de invidiat în plină libertate. În numele libertății, și pentru ca să nu se mai repete oprimările, genocidul comunist/sovietic, trebuie să avem adoptată o Lege a lustrației, chiar dacă am întârziat cu 31 de ani.

 

 

opinii/politic/PUN

REPUBLICA MOLDOVA A ACCEPTAT ”MÉNAGE À TROIS”

Posted by anagutu on
REPUBLICA MOLDOVA A ACCEPTAT ”MÉNAGE À TROIS”

23.05.2022

 Nu există nicio îndoială în faptul că războiul Rusiei împotriva bravei Ucraine va schimba bătrânul continent din toate punctele de vedere. Țările membre ale UE și NATO își revăd bugetele, se înarmează, oferă sprijin Ucrainei pentru a rezista în fața naziștilor ruși. Răsună tot mai multe voci care prevăd modificarea Tratatului de la Lisabona, în contextul dificultăților de luare a deciziilor prin consensul celor 27 (a se vedea renunțarea la gazele naturale venite din Rusia).

Recent și Republica Moldova a primit asigurări de sprijin militar în caz de necesitate (dacă Rusia va ataca Republica Moldova) din partea SUA și a Marii Britanii. Adevărat e că oficialii de la Chișinău nu au reacționat în niciun fel la această ofertă, invocând pacea și continuând să fluture umbrela neutralității în discursurile publice.  Neutralitatea moldovenească este criticată dur de experții în securitate, deoarece și unui elev îi este clar că Putin și Rusia imperială nu dau nici trei parale pe ea.

Discursul președintelui Maia Sandu în Parlamentul European a fost lăudat și ridicat în slăvi pe ambele maluri ale Prutului, chiar dacă în acest discurs Maia Sandu nu a punctat de o manieră mai tranșantă, fără echivocuri, o poziție a Republicii Moldova vis-a-vis de Rusia, vis-a-vis de diferendul transnistrean, vis-a-vis dechestiunea românească .

Maia Sandu a vorbit în limba engleză în Parlamentul European. Înțeleg că președintele a dorit să-și etaleze cunoștințele sale în materie de limbă engleză, dar,  gesturile, acțiunile unui președinte de stat au, în primul rând, o semnificație simbolică. Limba română este limbă oficială a instituiților europene, deci, Maia Sandu, cetățean al Republicii Moldova,  dar și al României cu acte în regulă, a avut perfecta ocazie să vorbească în limba română, astfel, amintindu-le, ba chiar informându-i pe europarlamentari, că în Republica Moldova limba română este limbă oficială, deci, insistând asupra comunității de istorie și cultură a celor două state românești. Argumentul unității spațiului lingvistic, istoric și cultural românesc este imbatabil, când soliciți să fii acceptat în UE.

Desigur, am invidiat-o pe Maia Sandu! Am invidiat-o pentru  accesul la înalta tribună a Parlamentului European, de unde, grație ratingului său și a popularității,  putea să abordeze chestiunea românească: să afirme sus și tare că Unirea celor două state românești – Republica Moldova și România, este unica șansă de a tranșa nedreptatea istorică, de a ne salva din robia imperială rusească.

Din păcate, Maia Sandu nu a pus pe tapet chestiunea românească, ea a vorbit despre integrarea în Uniunea Europeană, proces care va dura multe zeci de ani de zile, a vorbit despre lupta împotriva corupției etc …

Mai nou, președintele Franței Emmanuel Macron, recent înscăunat pentru al doilea mandat, a lansat inițiativa  creării unei Comunități Politice Europene, un soi de antecameră a UE, unde ar încăpea state precum Ucraina, Georgia și Republica Moldova. În timpul vizitei sale la Paris Maia Sandu a susținut această inițiativă franțuzească, chiar dacă oficialii ucraineni au respins-o cu fermitate. Ucrainenii  mor zilnic pentru libertatea lor și a europenilor, ne apără pe noi, cei din Republica Moldova, de rachetele lui Putin. Ucrainenii cunosc prețul acestui sacrificiu.

Spre regret Republica Moldova joacă exact așa cum a mai făcut-o timp de 30 de ani – la două capete: și cu rușii, și cu vestul, naivă și neutră ca un ciulin în bătaia vântului. Azi, Republica Moldova oficială, lipsită de sentimentul identitar românesc, respinge Unirea cu Țara, preferând un fel de ”ménage à trois” (antecamera UE alături de Ucraina și Georgia), unde să-și păstreze mulți-mulți ani statalitatea, covorul roșu prezidențial, cu fotolii de miniștri, deputați și șefi de raioane. Dacă Ucraina și Georgia ar fi avut țară-mamă la frontieră – demult realizau unirile lor. Situația Republicii Moldova este unică, și prin respingerea ideii de Unire cu România, mai ales în condițiile acestui război al Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova pare să aibă un comportament respingător de jenant.

E război în Europa. Unirea Republicii Moldova cu România este un act istoric de o necesitate imperioasă, pe care trebuie să-l asume toți politicienii de pe ambele maluri ale Prutului.

opinii/politic/PUN

FRĂȚIA NECONDIȚIONATĂ A ROMÂNIEI VERSUS ETERNA „ECHILIBRISTICĂ” A REPUBLICII MOLDOVA

Posted by anagutu on

FRĂȚIA NECONDIȚIONATĂ A ROMÂNIEI VERSUS ETERNA „ECHILIBRISTICĂ” A REPUBLICII MOLDOVA

 10.11.2021

 România, stat membru al UE și NATO, Țara noastră istorică, de la declararea independenței Republicii Moldova în 1991, a fost mereu alături de noi – cetățenii Republicii Moldova, de la primele poduri de flori până la proiectele infrastructurale, economice, instituționale de anvergură. Indiferent de culoarea politică a guvernărilor din România – Republica Moldova a fost și este prioritatea numărul unu într-o relație bilaterală privilegiată, strategică, frățească. Așa vede România rolul său: a ajuta și a sprijini mereu, necondiționat Republica Moldova în anevoiosul său parcurs de la post-comunism spre stat de drept, democrație și libertate.

Republica Moldova la nivel de guvernanți, care s-au perindat timp de 30 de ani, a avut mai degrabă un comportament de copil ingrat, acceptând orice tip de ajutor din partea României, răspunzând deseori cu un ”mulțumesc” în vorbe, dar cu  dispreț în fapte.

Proverbiala zicere a fostului premier agrarian Sangheli ”România nu ne-a dat niciun ”karandaș” (creion – în limba rusă) și azi se află pe buzele nostalgicilor sovietici, ale politicienilor de stânga/moldoveniștilor, care urăsc România, tot ce este românesc, și nu se sinchisesc să afișeze public aceste atitudini. Unii din ei sunt deputați în parlament, nu vorbesc limba română – limba oficială a statului și purced la gesturi fățișe de românofobie.

Au existat și perioade în care guvernările zise pro-europene au încercat să schimbe paradigma: relațiile cu România căpătau o deschidere frățească, aveau loc vizite reciproce, ședințe comune ale guvernelor, și România oficială venea cu asistență generoasă, făcea lobby pentru Republica Moldova în instituțiile europene. Însă, consider că niciodată relația bilaterală Republica Moldova – România nu a livrat o prestație sinceră, un angajament frățesc necondiționat din partea oficialilor Republicii Moldova. Or, din cauza lipsei voinței politice a oficialilor pro-europeni nici azi nu avem un spațiu comunicațional comun cu România, nu avem ecartament feroviar european, nu avem o autostradă Chișinău-București, nu avem gaze prin conducta Iași-Chișinău, nu avem energie electrică de la centrala din Cernavodă. Cu excepția fenomenului cultural, educațional și științific, cooperarea Republica Moldova – România mai are foarte multe restanțe.

Voi trece peste episodul Voronin și Dodon – nu ai de unde extrage măcar un firicel de românism din acești doi lideri pro-ruși/moldoveniști, iar unde dragoste nu e – nimic nu e.

În 2009 coaliția pro-europeană în frunte cu premierul Filat a reușit prea puține fapte pe dimensiunea cooperării bilaterale a Republicii Moldova cu România. TVR România așa și nu a mai revenit pe ecranele televizoarelor, a venit TVR Moldova, care consumă foarte mulți bani din bugetul TVR, iar spațiul mediatic al Republicii Moldova a fost invadat de televiziuni de partid, de televiziuni rusești, prin care este difuzată propaganda regimului autoritar al lui Putin. Guvernul pro-european al lui Filat și Leancă nu au fost deranjați de problematica creării spațiului comunicațional românesc comun.  Un lucru e cert: a stat în puterea lor să rezolve această problemă.

Aceste guverne din 2009-2014 nu au fost în stare să valorifice nici cele 100 de milioane de Euro, oferiți de România cu titlu de grant pentru proiecte infrastructurale. Incapacitatea administrativă, competiția între partidele de la guvernare pentru controlul banilor au făcut să tergiverseze investiții non-rambursabile importante. Au urmat ani de instabilitate și incertitudine.

Abia în 2021, în iulie, în Republica Moldova a venit la guvernare un partid zis pro-european, cu ambiții de reforme structurale și luptă împotriva corupției, în care cetățenii și-au pus încrederea. E adevărat, noua putere de la Chișinău este susținută ferm de partenerii de dezvoltare, de instituțiile europene și, desigur, de România. România a venit cu noi ajutoare pentru a face față luptei împotriva pandemiei Covid-19, a fost semnată și o Foaie de parcurs bilaterală, care, din punctul meu de vedere, putea să fie mult mai ”frățească” din perspectiva identitară, dar, putem presupune că și de această dată Chișinăul oficial a făcut ”echilibristică” politică, un fel de mers pe sârmă întinsă între Vest și Est.

O altă dovadă a acestei politici de pseudo-echilibru pe sârma întinsă servește ”rezolvarea a la moldave” a crizei gazelor. Contractul absolut defectuos, încheiat de Republica Moldova cu Gazpromul pe 5 ani, acceptarea de a plăti datoriile către Gazprom (circa 700 milioane dolari, o datorie fără audit, absolut neclară) doar ca să ajungă gazele naturale și în regiunea separatistă de dincolo de Nistru – reprezintă un afront pentru speranța noastră de a ne rupe definitiv de șantajul economic rusesc.

Ministrul infrastructurii Andrei Spânu a anunțat triumfal că și conexiunea electrică Vulcănești – Chișinău va rezolva conectarea Republicii Moldova la resursele electrice românești. Doar că proiectul în valoare de 270 de milioane de Euro va fi realizat de o firmă….indiană! La licitație a participat și o întreprindere românească, dar a fost selectată firma din India! Orice cetățean cu minim de discernământ ar pune la îndoială această alegere! De ce a fost descalificată întreprinderea din România?! Dacă suntem frați, ne vizităm și ne declarăm intenții de colaborare strânsă – ar fi bine și să acționăm ca niște frați.

La 1 decembrie 2021 România a sărbătorit Ziua sa Națională – Marea Unire din 19918, opera desăvârșită a națiunii române. Am fost cel puțin mirată, că președinta Republicii Moldova Maia Sandu a vizitat Bucureștiul nu la 1 decembrie, ci cu două săptămâni înainte de sărbătoarea națională, atunci când puterea de la București era în plină criză politică. Ar fi fost corect ca Maia Sandu să fie la București pe 1 decembrie, așa cum a venit și președintele Klaus Iohannis la 27 august, onorând cu prezența sa ceremonia celor 30 de ani de independență a Republicii Moldova.

Prestația ministrului de externe și al integrării europene Nicu Popescu la Moscova a decepționat românii din Republica Moldova – să nu uităm că circa un milion de cetățeni de aici dețin cetățenia României și au pașapoarte românești. Dorind să se țină bine pe sârma întinsă între Vest și Est Popescu a afirmat zelos la un post de radio rusesc că Unirea Republicii Moldova cu România nu este dorită de o majoritate a cetățenilor Republicii Moldova. Jurnaliștii ruși mereu au avut abilitatea să scoată din politicienii moldoveni esența gândirii lor ideologice.

Toate aceste exemple, pe lângă multe altele, ne demonstrează faptul că Republica Moldova la nivel politic este prizoniera luptelor viscerale pentru putere – o putere sterilă, fără obiective strategice, fără viziuni realiste și realizabile pentru cetățenii rămași între Prut și Nistru, rămași captivi într-o zonă de insecuritate economică, socială, sanitară, militară. Nu poți construi un stat prosper în condițiile incapacității totale de administrare a instituțiilor statului, de hemoragie a resursei umane, și, mai ales, în condițiile unei crize identitare profunde, pe care politicienii vor să o evite, făcând echilibristică pe sârma geopolitică  întinsă între Vest și Est.