La 31 august sărbătorim Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului. Ne amintim de istoricul devenirii noastre ca neam românesc, organizăm manifestări științifice, recităm poezii, cântăm limba română. Însă, trebuie să realizăm faptul că în ciuda timpului care a trecut, în ciuda eforturilor intelectuale depuse pentru revenirea limbii române la noi acasă, limba română mai are o cale lungă de parcurs, mai ales în mințile înguste ale politicienilor, care au transformat problema denumirii limbii și cea identitară din Republica Moldova în sursă inepuizabilă pentru capital politic.

La 31 august politicienii depun solidar flori la monumentul lui Ștefan cel Mare, la busturile literaților din Aleea clasicilor, recită sârguincios la camere de luat vederi versuri din Eminescu sau Vieru, iar după aceea, majoritatea se împrăștie pe la partidele și casele lor (castele unele din ele), uitând și de limba română și cele câteva versuri recitate la cameră. Nimeni nici măcar sporadic nu se gândește la o eventuală nouă legislație lingvistică, sau, cel puțin, la respectarea limbii române în documentele oficiale – conform hotărârii Curții Constituționale din 5 decembrie 2013.

Vom menționa importanța constituționalizării de către Curtea Constituțională a RM la 5 decembrie 2013 a Declarației de Independență din 1991, prin acest act juridic suprem, fiind constituționalizată și limba română. (Vezi comunicatul CC ). Decizia Curții a survenit în urma sesizării mele, depuse la 26 martie 2013, în care am solicitat interpretarea art.13 din Constituție în raport cu Declarația de Independență, dar și ținându-se cont de experiența franceză în materie de constituționalizare a Declarației Drepturilor Omului și Cetățeanului din 1789.  (Citește AICI Sesizarea la CC privind interpretarea art.13 din Constituție/Sesizarea privind solicitarea constituționalizării Limbii Române).

Citește aici Pledoaria pentru Limba Română a Anei Guțu

Oricum, indubitabil, mai avem și vom avea foarte mult de lucru. Profesorii și intelectualii sunt cei care veghează asupra moștenirii și perpetuării patrimoniului lingvistic românesc aici în Republica Moldova. Politicienii sunt marii restanțieri și marii ipocriți, care, dincolo de depunerea de flori și discursuri pompoase la 31 august, nu traversează frontiera spre zona asumării responsabilității politice în domeniul salvgardării limbii române din RM. În actele legislative – proiecte de legi, legi – mai continuă să fie utilizată fariseic sintagma ”limba de stat”, o calchiere nefericită  din limba rusă ”gosudarstveniy iazyk” – termen inexistent în limba română, termenul adecvat fiind ”limba oficială”.

Pentru a impune autoritatea limbii română la noi în Republica Moldova, e nevoie să avem demnitate, să nu ne pliem exagerat doar pe discriminarea pozitivă și să facem hatârul tuturor, respectând autonomii, minorități și alte vânturi aducătoare de multiculturalism deșănțat.  Limba română va fi la ea acasă în Republica Moldova când ea va constitui cadrul intelectual, existențial, instituțional OBLIGATORIU pentru toți cetățenii acestui teritoriu, indiferent de identitate culturală.

Să nu uităm, că  eliberarea/emanciparea națională, demarată la mijlocul anilor *80, a fost de sorginte lingvistică. Revoluția poeților din 1989 ne-a adus libertatea lingvistică.

Ne rămâne să conștientizăm, să luptăm și să obținem libertatea identitară românească pentru a înfăptui reunificarea națiuni românești prin reunirea celor două state românești – România și Republica Moldova. Unirea celor două state românești va constitui condiția necesară pentru perpetuarea patrimoniului lingvistic românesc în spațiul devenirii sale istorice.

Pentru a asigura victoria plenară a limbii române la noi acasă formulez următoarele priorități la nivel de politici lingvistice în Republica Moldova:

• Adoptarea noii legislații lingvistice, Legea despre funcționarea limbilor din 1989 fiind obsoletă, și instituind, de jure, bilingvismul român-rus;
• Înființarea Departamentului de politici lingvistice pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, care va contribui la asanarea climatului lingvistic din RM prin reducerea coerciţiei limbii ruse şi promovarea unor politici corecte în ceea ce priveşte statutul limbii române şi cunoaşterea acesteia de către toți cetățenii Republicii Moldova;
• Ameliorarea statutului limbii române pe teritoriul RM prin românizarea internetului, mass mediei, spațiului informațional;
• Dotarea bibliotecilor din RM cu carte românească în proporții mari, ajungând până la 99% din patrimoniul de carte al fiecărei biblioteci;
• Stimularea publicării cărții românești în Republica Moldova, obiectivul fiind depășirea numărului de cărți de limbă rusă în librării, rețele comerciale etc.

Citește AICI articolul  Anei GUȚU  ”DESPRE LIMBĂ ȘI IDENTITATE – CAZUL REPUBLICII MOLDOVA”

Citește AICI articolul Anei GUȚU ”Tandemul limbă și putere”

Video – discurs de Ziua Limbii Române, 31 august 2013

Video – pledoaria la CC, 05 decembrie 2013.

La 31 august sărbătorim Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului. Ne amintim de istoricul devenirii noastre ca neam românesc, organizăm manifestări științifice, recităm poezii, cântăm limba română. Însă, trebuie să realizăm faptul că în ciuda timpului care a trecut, în ciuda eforturilor intelectuale depuse pentru revenirea limbii române la noi acasă, opera limbii române în Basarabia continuă să rămână neterminată. Pare a fi o muncă interminabilă, uneori vană, exact ca efortul lui Sisif : ridicăm în vârful muntelui piatra care apoi se rostogolește înapoi, și iar, altcineva trebuie s-o ridice sus.  Picătură cu picătură, facem pași mici pentru a asigura victoria limbii române pe malul stâng al Prutului.

Vom menționa importanța constituționalizării de către Curtea Constituțională a RM la 5 decembrie 2013 a Declarației de Independență din 1991 (Citește AICI Sesizarea la CC privind interpretarea art.13 din Constituție/și solicitarea constituționalizării Limbii Române; Citește aici Pledoaria pentru Limba Română a Anei Guțu), prin acest act juridic suprem, fiind constituționalizată și limba română. (Citeste Comunicatul CC). Decizia Curții a survenit în urma sesizării mele, depuse la 26 martie 2013, în care am solicitat interpretarea art.13 din Constituție în raport cu Declarația de Independență, dar și ținându-se cont de experiența franceză în materie de constituționalizare a Declarației Drepturilor Omului și Cetățeanului din 1789. Astfel, în tratatele, acordurile internaționale, încheiate de RM, de acum încolo figurează sintagma ”limba română”, și nu ”limba moldovenească”, așa cum era până la 5 decembrie 2013. Dar, indubitabil, mai avem și vom avea foarte mult de lucru. În actele legislative – proiecte de legi, legi – mai continuă să fie utilizată fariseic sintagma ”limba de stat”, o calchiere nenorocită din limba rusă ”gosudarstveniy iazyk” – termen inexistent în limba română, termenul adecvat fiind ”limba oficială”.

Pentru a readuce limba română la noi în Republica Moldova, e nevoie să avem demnitate, să nu ne pliem exagerat doar pe discriminarea pozitivă și să facem hatârul tuturor, numai nu al nostru! Limba română va fi la ea acasă în RM când ea va constitui cadrul intelectual, existențial, instituțional OBLIGATORIU pentru toți cetățenii RM, indiferent de identitate culturală. Să nu uităm, că  eliberarea/emanciparea națională, demarată la mijlocul anilor *80, a fost de sorginte lingvistică. Revoluția poeților din 1989 ne-a adus libertatea lingvistică. Ne rămâne să conștientizăm, să luptăm și să obținem libertatea identitară românească pentru a înfăptui reunificarea națiuni românești prin reunirea celor două state românești – România și Republica Moldova. Unirea face puterea: puterea economică, politică, securitară, culturală. Așa să ne ajute Dumnezeu!

***

Priorităţi la nivel de politici lingvistice în RM:

• Adoptarea noii legislații lingvistice, Legea despre funcționarea limbilor din 1989 fiind obsoletă, și instituind, de jure, bilingvismul român-rus;
• Înființarea Departamentului de politici lingvistice pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, care va contribui la asanarea climatului lingvistic din RM prin reducerea coerciţiei limbii ruse şi promovarea unor politici corecte în ceea ce priveşte statutul limbii române şi cunoaşterea acesteia de către toți cetățenii Republicii Moldova;
• Ameliorarea statutului limbii române pe teritoriul RM prin românizarea internetului, mass mediei, spațiului informațional;
• Dotarea bibliotecilor din RM cu carte românească în proporții mari, ajungând până la 99% din patrimoniul de carte al fiecărei biblioteci;
• Stimularea publicării cărții românești în Republica Moldova, obiectivul fiind depășirea numărului de cărți de limbă rusă în librării, rețele comerciale etc.

Video – discurs de Ziua Limbii Române, 31 august 2013

Video – pledoaria la CC, 05 decembrie 2013.

După ce Curtea Constituțională a pronunțat la 5 decembrie 2013 verdictul pe marginea sesizării cu privire la interpretarea art.13 din Constituție, depuse la 26.03.2013 de Ana Guțu, deputat liberal reformator, agențiile de presă, portaluri de știri, canale TV, Radio, au și anunțat că interpretarea a fost  pronunțată la solicitarea inclusiv a deputaților din PL. Vomveni cu unele precizări în acest sens, deoarece în mod evident PL-ul dorește să culeagă glorie și dividende politice din decizia CC. Le vom aminti celor care îi glorifică pe deputații PL că sesizarea a fost depusă de Ana Guțu la 26 martie, când PL-ul umbla cu sesizări pe la CC, solicitând interpretarea cu rea voință a constituției și legilor statului. PL-ul era în așteptarea alegerilor anticipate, liderul PL își freca mânile de plăcere, savurând din eterna-i țigară nerespectuoasă față de colegi și zicând: ”Eu simt că vor fi anticipate!” Și cum să nu fi fost! Nu-i ardea lui Ghimpu la 26 martie de limba română! El se războia cu corupții din guvernul AIE, dar desigur, care corupți nu erau cei din PL, iubitori de business cu benzină și motorină.

Sesizarea deputatului Ana Guțu nu a vânat dividende politice, ea (sesizarea) nici măcar nu  a fost luată în seamă, căci nu a existat conferință de presă, nu a existat PR ieftin, RM trecea printr-o profundă criză politică etc. Iată că trec șase luni și se trezește brusc la cei din PL dragostea subită pentru limbă română (ăștia pomenindu-se în opoziție din prostia și miopia liderului). La 15 septembrie PL depune cu fast, anunțând acest lucru într-o conferință de presă, o sesizare pe aceeași temă  la CC. Cel mai interesant moment urmează abia după data de 15 septembrie. Ana Guțu este telefonată de un insider de la  CC, VictorbPopa, judecător la CC ajuns din mila lui Ghimpu, care dezvăluie faptul că textul deciziei CC (un draft) pe marginea sesizării referitor la interpretarea art.13 din Constituție a fost sustras nu se știe în ce mod de la CC de către deputații PL.  Furtul secolului, (ne)distinşi deputaţi din Partidul Liberal! Nu e pentru prima dată, liderul obosit al PL-ului s-a evidenţiat prin adjudecarea neruşinată nu doar a ideilor, ci şi a textelor de iniţiative legislative, fie de la colegii de partid, fie de la cei din coaliţie, aşa că experienţă există la acest capitol!

În fine, sesizarea depusă de PL a fost posibilă doar grație faptului că parlamentul NU a fost dizolvat așa cum visa Ghimpu, și faptului că sesizarea Anei Guțu a nimerit în vizorul presei, în ajunul sărbătorii Ziua Limbii Române, inspirându-i pe cei din PL, năpustiți în graba mare de prin vacanțele lor. Deoarece  subțirile competențe în materie constituțională nu aveau de unde să emane o ditamai sesizare, PL-iștii au recurs la cea mai scurtă cale de a soluționa problema! Isteții deputați din  PL au decis să recurgă la un mijloc deloc creștinesc, ba chiar banditesc: au furat din patrimoniul documentar al CC draftul deciziei pe marginea sesizării Anei Guțu. Sau, poate acest draft le-a fost pus la dispoziție de Victor Popa? Culmea e că acești deputați mai îndrăznesc acum să bolmojească despre deosebirea conținuturilor sesizării deputatului Ana Guțu și sesizării PL.

Unde au fost deputații PL  rămași alături de Ghimpu 3,5 ani? Au făcut business cu statul și au îmbogțit lidertul lor, care a ajuns al cincilea cel mai mare importator din RM de  produse petroliere, cifra de afaceri ridicându-i-se la circa 100 mln euro! Despre care pregătire juridică în materie constituțională poate fi vorba?  Benzina, Domnilor, motorina, Domnilor, șușoteli pe la spatele colegilor cu băieții șmecheri din guvern.

Ana Guțu a vorbit în spațiul public pe parcursul lunii august și septembrie despre principiul constituționalizării Declarației de Independență din 1991 după modelul Franței, care, începând cu anul 1973, a constituționalizat Declarația Universală a Drepturilor Omului și Cetățeanului din 1789.

Vezi  aici  video, discursul Anei Guțu din 31 august 2013, Grădina Ștefan cel Mare, când Ana Guțu vorbește despre constituționalizarea Declarației de Independență a RM din 1991 după modelul Franței. Deputatul PL Valeriu Munteanu a fost prezent la acest discurs.

Vezi Aici emisiunea Fără Măști din 4 septembrie, în cadrul căreia Ana Guțu vorbește despre constituționalizarea Declarației de Independență a RM după modelul francez

Vezi Aici emisiunea Ochiul public, de la TV Noroc din 9 septembrie 2013, unde Ana Guțu menționează necesitatea constituționalizării Declarației de Independență a RM din 1991 după modelul francez

Vezi AICI emisiunea Rostul Zilei de la Radio Vocea Basarabiei, din 11 septembrie,  când Ana Guțu pune în valoare necesitatea constituționalizării Declarației de Independență a RM după modelul francez 

Toate aceste documente video atestă faptul că cei din PL sunt doar niște plagiatori ordinari!, sesizarea lor fiind depusă la 15 septembrie. Documentele video sunt o dovadă  a consecventei  deputatului Ana Guțu. Doar cei care nu vor să vadă nu vor vedea niciodată.

(Ne)stimați foști colegi din PL! Ați furat nu doar ideea (fapt reprobabil, dar poate fi iertat, căci Ana Guțu a promovat dintotdeauna libera circulație a cunoașterii), grav este că ați furat nerușinat documente de la Curtea Constituțională! Cetățenii trebuie să afle adevărul.

(Ne)stimați foști colegi din PL! Niciodată nu ați pus mare preț pe ideile deputatului Ana Guțu, care vă sensibiliza în cadrul ședințelor de birou, de fracțiune, despre necesitatea promovării proiectului de lege privind politicile lingvistice, despre alte proiecte cu subiecte identitare, la care, pretindeți de o manieră fariseisă, a fi partidul number one în materie de preocupare! Fals! Vă acuz public de furt intelectual, de sustragere ilicită de la CC a documentelor Înaltei Instanțe, ați procedat ca niște hoți ordinari, acum ne dăm seama că aceasta, de fapt, vă definește.

A propos despre dividendele politice, Ana Guțu niciodată nu a avut nevoie de ele, este profesor universitar și cel mai mare dividend al său este recunoștința academică a discipolilor și recunoașterea scrierilor științifice în plan internațional. Aceste dividende sunt perene, restul e vanitas vanitatis…

La  15 octombrie deputatul liberal-reformator Ana Guțu a depus un addendum la sesizarea către Curtea Constituțională, înaintată la 26 martie 2013 pe marginea interpretării articolului 13 din Constituția RM referitor la limba română.

Ana Guțu solicită Înaltei Curți constituționalizarea Declarației de Independență a RM, cerându-i ”să confere  Declarației de Independență a Republicii Moldova, adoptate la 27 august 1991 statutul de normă constituțională, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, și nu ”limba moldovenească în baza grafiei latine” precum este formulat în articolul 13 din Constituția RM.”

”Argument: Declarația de Independență a RM precede în timp adoptarea Constituției RM și în calitate de act politic fondator primează asupra Constituției RM adoptate în 1994.

Din precedentul jurisprudenței constituționale internaționale. Consiliul Constituțional al Franței, începând cu anul 1973, a constituționalizat mai multe principii din Declarația Universală a Drepturilor Omului și Cetățeanului adoptată în 1789 (libertatea individului, libertatea economică, dreptul la viața privată ș.a.). Prin urmare, acest precedent servește drept sursă de drept constituțional pentru a fi preluată și implementată. ”

Deputatul Ana Guțu menționase ideea constituționalizării Declarației de Independență:

În Discursul său de iua Limbii Române, 31 august 2013, Grădina Ștefan cel Mare, Chișinău

La Emisiunea ”Ochiul public” moderată de Vera Nastasiu  la Noroc TV din 9 septembrie 2013

La Emisiunea ”Rostul zilei” moderată de  Maria Bulat-Saharneanu la Radio Vocea Basarbiei

Citește AICI suplimentul la sesizarea din 26 martie 2013

La 31 august sărbătorim Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului. Ne amintim de istoricul devenirii noastre ca neam românesc, organizăm manifestări științifice, recităm poezii, cântăm limba română. Însă, trebuie să realizăm faptul că în ciuda timpul care a trecut, în ciuda eforturilor intelectuale depuse pentru revenirea limbii române la noi acasă, opera limbii române în Basarabia  încă nu a fost scrisă. Picătură cu picătură, facem pași mici pentru a asigura victoria limbii române pe malul stâng al Prutului.

Vom menționa importanța constituționalizării de către Curtea Constituțională a RM la 5 decembrie 2013 a Declarației de Independență din 1991, prin acest act juridic suprem, fiind constituționalizată și limba română. (Vezi comunicatul CC ). Decizia Curții a survenit în urma sesizării mele, depuse la 26 martie 2013, în care am solicitat interpretarea art.13 din Constituție în raport cu Declarația de Independență, dar și ținându-se cont de experiența franceză în materie de constituționalizare a Declarației Drepturilor Omului și Cetățeanului din 1789. Astfel, în tratatele, acordurile internaționale, încheiate de RM, de acum încolo figurează sintagma ”limba română”, și nu ”limba moldovenească”, așa cum era până la 5 decembrie 2013. Dar mai avem de lucru.

Priorităţi la nivel de politici de stat în RM:

• Adoptarea noii legislații lingvistice, Legea despre funcționarea limbilor din 1989 fiind obsoletă, și instituind, de jure, bilingvismul român-rus;
• Înființarea Departamentului de politici lingvistice pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, care va contribui la asanarea climatului lingvistic din RM prin reducerea coerciţiei limbii ruse şi promovarea unor politici corecte în ceea ce priveşte statutul limbii române şi cunoaşterea acesteia de către toți cetățenii Republicii Moldova;
• Ameliorarea statutului limbii române pe teritoriul RM prin românizarea internetului, mass mediei, spațiului informațional;
• Dotarea bibliotecilor din RM cu carte românească în proporții mari, ajungând până la 99% din patrimoniul de carte al fiecărei biblioteci;
• Stimularea publicării cărții românești în Republica Moldova, obiectivul fiind depășirea numărului de cărți de limbă rusă în librării, rețele comerciale etc.

Citește AICI articolul  Anei GUȚU  ”DESPRE LIMBĂ ȘI IDENTITATE – CAZUL REPUBLICII MOLDOVA”

Citește AICI articolul Anei GUȚU ”Tandemul limbă și putere”

La 5 decembrie 2013 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a examinat sesizarea cu numărul 8b din 26 martie 2013 și suplimentul la această sesizare cu numărul 271 din 15 octombrie 2013 prin care deputatul Ana Guțu, lingvist, doctor în filologie romanică, a solicitat Înaltei Curți interpretarea art.13 din Constituția Republicii Moldova în sensul constituționalizării Declarației de Independență a Republicii Moldova, prin ridicarea acesteia la rang de normă constituțională, decretând astfel primordialitatea denumirii corecte a limbii oficiale din Republica Moldova, așa cum figureză ea în Declarație, LIMBA ROMÂNĂ.

” Solicit Înaltei Curți să se pronunțe definitv asupra  denumirii corecte a limbii vorbite pe teritoriul RM, ținându-se cont de textul Declarației de Independență, care face referință la ”limba română” și nu la limba moldovenească, de opiniile științifice exprimate în plan internațional  și național românesc.. Solicit de asemenea  constituționalizarea Declarației de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991, adică ridicarea acestui document politic fondator al statulul Republica Moldova la rang de normă constituțională prin declararea acesteia drept corp comun cu textul Constituției, deoatece Declarația de Independență a RM este documentul politic, ce primează ca timp și importanță asupra documentului juridic –  Constituția RM, care decurge din Declarația de Independență.   Astfel, prin aceasta se va  recunoaște, inclusiv din punct de vedere juridic, denumirea corectă a limbii oficiale din RM –  limba română. Excelențele voastre, distinși judecători ai Curții Constituționale, Vă rugăm să faceți lumină din punct de vedere juridic pentru adevărul științific, și anume, că limba română e denumirea corectă a limbii vorbite în Republica Moldova, răspunzând astfel năzuințelor seculare ale generațiilor de intelectuali din spațiul istoric-civilizator românesc.  Dumneavoastră sunteți români și veți face dreptate limbii române din Republica Moldova! ”

 Citește AICI pledoaria Anei GUȚU la Curtea Constituțională, 5 decembrie 2013

Lire le Discours d’Ana GUTU à la our Constitutionnelle en français

Vezi AICI sesizarea partea 1

Vezi AICI sesizarea partea 2

Video: Discursul Doamnei deputat Ana Guțu la 31 august de Ziua Limbii Române, Chișinău, Republica Moldova

« …Limba este un bun politic. Orice politic ă a limbii face jocul puterii consolidând-o prin  unul dintre cei mai fideli piloni ai săi.”   (Claude Hagège).

 În  calitate  de  fenomen  universal  ce  defineşte  umanitatea  în  esenţa  sa  primordială  –  limba, purtătoare  de raţiune, va face şi-n continuare să curgă multă cerneală înainte de a-şi divulga secretele cele mai ascunse şi cele mai evidente, dintre care originea originară, mai mult decât funcţionalitatea,  structurile  şi  raporturile,  a  fost,  este  şi  va  fi  piatra  filozofală  a  gândirii lingvistice. Sacră, căci mai întâi a fost cuvântul, blestemată, căci o mulţime de literaţi au murit pe  eşafod  pentru  că  au  practicat-o  în  toate  varietăţile  sale,  preafericită,  căci  rugăciunile  îl glorifică pe Dumnezeu  şi împărăţia  sa, ucigaşă,  căci războaiele  şi revoluţiile  au cerut sânge, paradiziacă, deoarece cele mai frumoase poeme  cânt ă dragostea, atotputernic ă deoarece puterea aparţine celor care o stăpânesc fără a ezita –  Majestatea Sa Limba ne fascinează şi ne ţine captivi de-a lungul  secolelor .

Înainte de a deveni favorita lingviştilor cercetători, limba şi-a exersat din plin puterile, imediat după confusio linguarum din Babel. De altfel, înainte de Babel, limba se identifica cu puterea, în special  cu cea a armoniei  edenice,  unde  toate  fiinţele  umane,  oh, miracol!   comunicau  fără obstacole,  limba fiind o adevărată  binecuvântare  a Domnului.  Insă, această binecuvântare  s-a transformat repede în blestem în ziua când îndrăzneala oamenilor a fost pedepsită de Dumnezeu. De atunci  peripeţia  limbilor  nu face decât să se  complice,  limba  ea însăşi  jucând  rolul  de persona in  fabula, râvnită, adorat ă, batjocorită, cântată de nobili şi servitori, filozofi şi profani, tirani şi proletari….

…..Republica Moldova trebuie să-şi rezolve neîntârziat problemele lingvistice şi să instituie politici lingvistice corecte. Lingviştii sunt cei care ar trebui să-şi aducă aportul la soluţionarea acestei sarcini,  şi  nu  doar  politicienii.  Acţiunea  lingviştilor  trebuie  să  fie  organizată,  fundamentată ştiinţific  şi  orientată  în  mod  pragmatic  spre  viaţa  reală.  Lingviştii  trebuie  să-şi  părăsească birourile şi sălile de bibliotecă pentru a anunţa politicienilor că ei există, sunt mulţi şi decişi să schimbe lucrurile, şi că e de datoria lor să pună punctul final pe “I” în problema limbii române în RM, care trebuie să fie independentă de orice putere politică, pentru a exclude pe viitor orice tentativă de exploatare a limbii în favoarea intereselor politice.

Citește AICI articolul integral