ȘI AU TĂCUT ASURZITOR INTELECTUALII

Posted by on
 ȘI AU TĂCUT ASURZITOR INTELECTUALII

Alegerile parlamentare din 11 iulie 2021, la peste 30 de ani de la revoluția poeților care a adus limba română în instituțiile statului proaspăt creat în 1991, au fost marcate de tăcerea asurzitoare a intelectualilor. Când spun intelectuali – desigur, mă refer la scriitori, filosofi, profesori universitari – cei care prin tradiție sunt promotori ai identității românești pe meleagurile fostei Basarabii, astăzi o parte din acea Basarabie istorică fiind constituită în Republica Moldova, stat independent și subiect de drept internațional.

Gloriosul an 1989, marcat prin revoltele populare în favoarea schimbării, dar mai ales, în favoarea revenirii noastre la limba română, la identitatea românească, a fost posibil nu doar vântului politic al schimbării, care bătea în întreaga URSS, ci și grație curajului scriitorilor din Republica Moldova, pe atunci RSSM, scriitori implicați plenar în mișcarea de emancipare națională. Scriitorii au devenit adevărate legende, adevărați lideri ai maselor populare: Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Ion Hadârcă, Dumitru Matcovschi. Iată de ce sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut, ani care ne-au adus libertatea spirituală prin a gândi și vorbi românește, a ne raporta la Țara noastră Mare de peste Prut – România, pot fi considerați drept o revoluție a poeților. Poeții au trezit masele largi ale populației, ei au adunat lumea în Piața Marii Adunări Naționale, ei au glorificat limba română și românismul, poeții au ghidat deciziile majore în primul parlament generator al Declarației de Independență din 1991.

Faptul că puterea politică, din păcate, nu a ajuns să fie delegată poeților/intelectualilor pentru a duce la bun sfârșit opera reunificării cu Țara –   este un subiect aparte. Știm foarte bine că KGB-ul sovietic nu dormea, au urmat o serie de asasinate a oamenilor de cultură influenți și populari, fapt ce a permis ieșirea în prim-planul vieții politice a nomenclaturiștilor sovietici și a tinerilor oportuniști politici, racolați de serviciile secrete ale fostei URSS. Astfel cauza națională a încăput pe mâna unor trădători, care au făcut pact cu diavolul roșu și au capturat Republica Moldova ab initio  pentru a o transforma într-un cordon gri, pauperizat, profund corupt, impredictibil, cu armată de ocupație pe o parte de teritoriu declarată ca și componentă a Republicii Moldova, doar că, de facto,  această zonă de dincolo de Nistru a fost mereu o zonă separatistă, plăsmuită în cabinetele lui Lenin la începutul anilor 20 ai secolului trecut.

Desigur, intelectualii sunt romantici – ei nu au scopuri materiale, meschine, sunt onești, integri, și, putem observa că deseori, sunt fentați în politică de ”adevărații politicieni” – intriganți și șmecheri.

Astfel, entuziasmul emancipării naționale de la finele anilor 80 ai secolului trecut a început să se stingă după plecarea în demisie a primului parlament. Intelectualii implicați în politică au fost învinși de nomenclaturiști, prin trădare, și încetul cu încetul au fost ”exilați” din viața politică activă a Republicii Moldova. Scriitorii, filosofii s-au întors la masa de scris, având drept armă la îndemână doar penița. Și de atunci, dacă e să facem o retrospectivă, vom observa că orice implicare a intelectualilor în politica activă a fost pedepsită prin dezaprobare publică, unii din ei fiind supuși linșajului mediatic. Această tristă realitate, foarte bine regizată cu sprijinul ochiului de veghe al Moscovei, a făcut ca în prim-planul vieții politice să ajungă mai cu seamă golanii, semi-docții, hoții și penalii.

Ce au decis să facă intelectualii între timp? S-au retractat în turnul de fildeș al gândirii eclectice și a exegezelor filosofice. Marea majoritate dintre ei au găsit de cuviință să facă un pas în umbră, să nu iasă în prim-planul opiniei publice cu pledoarii care ar pune pe tapet problemele serioase ale devenirii noastre naționale. Pentru plăcerea spiritului, cei mai mulți au scris cărți, au publicat articole, au editat reviste, și…din când în când au cochetat cu puterea, oricare a fost culoarea acesteia. Iar puterea știa că scriitorii și academicienii sunt săraci, că pentru o carte editată sau o serată  de creație poți obține declarații de susținere a unui sau altui partid/lider politic. De altfel, a devenit o modă la politicieni să se asigure de susținerea publică a unei notorietăți intelectuale – susținere, care, făcând referință la revoluția poeților din 1989, pare că aduce puncte electorale.

Istoria implicării active a intelectualilor în politică sau în disputele politice de rezonanță demonstrează cu lux de amănunte că marile victorii politice le-au obținut tot intelectualii! Lupta pentru valorile și libertățile democratice de pe vechiul continent a fost marcată mai cu seamă de numele sonore ale celor mai de vază intelectuali – Victor Hugo a fost nu doar un mare scriitor al Franței, ci și un politician talentat, care a pledat împotriva pedepsei cu moartea prin ghilotinare și a multor valori republicane, François-René de Chateaubriand scriitor,  mare intelectual al Franței din secolul XIX, s-a implicat în politică, a pledat printre altele pentru libertatea presei, fiind acuzat într-un proces judiciar răsunător, Emil Zola, scriitorul francez, s-a implicat prin luarea de poziție publică în procesul Dreyfus în 1898 cu faimoasa pledoarie ”Eu acuz” în apărarea ofițerului Alfred Dreyfus, acuzat pe nedrept de trădare de militarii corupți,  Nicolae Iorga, cel mai prolific istoric al României, autor a 12 000 de volume și circa 140 000 de scrieri, a marcat profund politicul interbelic românesc. Toate aceste exemple, și multe altele, ne demonstrează că intelectualii s-au zbuciumat de-a lungul secolelor pentru a transforma lumea spre bine, pentru a le oferi oamenilor, concetățenilor lor o viață mai justă, mai bună.

Despre importanța intelectualilor și a operelor acestora în societatea modernă a fostelor teritorii basarabene putem discuta la infinit, căci s-au publicat cărți, volume, au fost filmate producții documentare, artistice, s-a compus muzică excepțională. Acest patrimoniu cultural constituie piatra de temelie a unei națiuni. Da, a unei națiuni. A națiunii române. Fiindcă intelectualii din Republica Moldova sunt români și operele lor aparțin patrimoniului cultural românesc. Dar, dincolo de acest patrimoniu cultural imperisabil, misiunea esențială a intelectualilor din spațiul basarabean este păstrarea și afirmarea identității românești, promovarea românismului și ideii de reîntregire a națiunii române într-un singur stat așa cum ni-l lăsară înaintașii noștri la 1918. Actualmente dezideratul reîntregirii neamului românesc poate fi realizat prin unirea juridico-politică a Republicii Moldova cu România, pe cale pașnică, în conformitate cu articolul 1 al Actului final de la Helsinki din 1975.

Revenind la subiectul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 vom aminti că în cursa pentru parlament a participat o echipă de intelectuali, care și-au asumat deschis, onest, fără a minți sau a trișa, dezideratul Unirii Republicii Moldova cu România. De ce? Pentru că nu puteau profesorul, istoricul Octavian Țicu (cu zeci de misiuni efectuate în Siberia pentru recuperarea memoriei noastre naționale, zeci de volume de istorie a românilor de la Est de Prut), filologul Ana Guțu (profesor, lingvist, autor a zeci de volume științifice în limbă franceză și română, care a contribuit, inspirându-se din experiența Franței, la constituționalizarea Declarației de Independență în 2013, deci a Unirii și a limbii române), profesorul de drept constituțional Alexandru Arseni (cel care a votat Declarația de Independență a Republicii Moldova în 1991) – ei nu puteau merge în fața alegătorului cu minciuni despre o posibilă resuscitare a statului falit Republica Moldova, despre un viitor luminos prin crearea națiunii civice moldovenești. Partidul Unității Naționale a mers în această campanie cu drapelul adevărului – tricolorul românesc, pe care este scris ”Unire.” Mulți s-au grăbit să ne eticheteze drept perdanți ai acestor alegeri.

Și voi, intelectualii/filosofii/scriitorii/profesorii,  ascunși prin birourile universitare, academice, scriitoricești, cu proiecte copios finanțate de România, cum v-ați manifestat opțiunile de vot? Cum ați educat opinia publică în spiritul adevărului științific? Cum ați combătut teza neghioabă ”că acum nu e timpul pentru Unire”? Cum i-ați susținut pe frații voștri de gândire intelectuală, care, au îndrăznit să ridice sus tricolorul întru iluminarea cetățenilor buimăciți de propaganda rusească și de manipulările televiziunilor angajate partinic? Cum ați contribuit la demantelarea gândirii de turmă, de care nu putem scăpa de două secole?

Voi, profesorilor de limbă română și istorie a românilor din instituțiile preșcolare, sunteți circa 5300 în întreaga republică! Sunteți cei care edificați identitatea românească a elevilor voștri! Datoria voastră  sfântă este să le explicați elevilor voștri că nu există altă cale pentru prosperitatea teritoriului între Prut și Nistru decât prin Unirea Republicii Moldova cu România! Orice zi de întârziere

Au existat și puține excepții  – pe această cale le mulțumesc tuturor intelectualilor – profesorilor, care s-au implicat alături de echipa Partidului Unității Naționale în campania electorală din 11 iulie 2021 și au contribuit la iluminarea populației noastre întru adevăr și izbândă.

Din păcate, marea majoritate a intelectualilor au tăcut asurzitor în aceste alegeri din 11 iulie 2021. Tăcerea intelectualilor, din frică, din comoditate, din oportunism – ne costă foarte scump și ne răpește din demnitate, din crez, din adevăr, din viață. Tăcerea asurzitoare a intelectualilor va contribui la afirmarea minciunii, la permanentizarea rătăcirilor identitare, la menținerea Republicii Moldova într-o zonă gri, impredictibilă, docilă în fața amenințărilor  hibride ale Rusiei.

Vorba turcului: capul plecat sabia nu-l taie. Eu zic, capul plecat al unui deștept  își pierde rostul, iar cel care-l poartă pe umeri își merită soarta de nebun al regelui.   

19 iulie 2021 Chișinău

DESPRE VICTORIA PARTIDULUI PREZIDENȚIAL LA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 11 IULIE 2021

Posted by on
DESPRE VICTORIA PARTIDULUI PREZIDENȚIAL LA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 11 IULIE 2021

DESPRE VICTORIA PARTIDULUI PREZIDENȚIAL LA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 11 IULIE 2021

Victoria absolută a partidului prezidențial al Maiei Sandu la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 a arătat că Republica Moldova este tributară trecutului său sovietic și total dependentă de scenarariile politice din regiunea Europei de Est.

PAS a cules plenar prin fenomenul votului util toate roadele mentalităților post-totalitare ale cetățenilor Republicii Moldova: până azi marea majoritate a acestora visează la o guvernare monopartinică, monocoloră, fără să-și dea seama că această dorință le vine din trecutul sovietic deloc îndepărtat și din lipsa culturii politice elementare: pluripartitismul și pluralismul de opinii politice este baza democrațiilor moderne.

Era previzibilă victoria PAS, asemănătoare cu cea a partidului prezidențial al lui Zelensky din Ucraina. Popularitatea Maiei Sandu i-a asigurat PAS-ului un număr suficient de mandate în parlamentul de la Chișinău pentru a guverna fără complicațiile zornăitoare ale unei coaliții (a se vedea cele trei Alianțe pentru Integrare Europeană din 2009-2014). Este pentru prima dată când în Republica Moldova, de la declararea independenței, un partid pro-european repetă performanța partidului comuniștilor al lui Vladimir Voronin din 2001.

Desigur, există motive de jubilare – un guvern anti-corupție cu un singur pupitru la comandă va fi mai eficient decât coalițiile cu mai multe componente, unele din ele oligarhice din trecutul recent al Republici Moldova.

În același timp, așteptările cetățenilor sunt extrem de mari, cu atât mai mult că au fost făcute promisiuni, pe alocuri puțin probabil de a fi  realizate, precum majorarea semnificativă a salariilor și pensiilor. Criza socio-economică, lipsa investițiilor, hemoragia resursei umane, instituțiile publice supradimensionate, corupția generalizată în sistemul judiciar – toate aceste probleme, dacă nu-și vor găsi o soluționare imediată printr-o politică de șoc a reformelor dureroase, riscă să dea peste cap optimismul exagerat al alegătorilor PAS. Celor din partidul prezidențial le-a fost ușor să obțină victorie, dar le va fi greu să o mențină dacă vor manifesta o minimă ezitare în a acționa rapid și tranșant.

Din discursurile și interviurile liderilor victorioși de la PAS  am desprins un termen interesant, pe care l-a folosit des și Maia Sandu: curățirea sustemului. Curățirea sistemului de scheme corupționale, demisii în lanț în instituțiile statului etc. Desigur, logica politică este la fel peste tot în lume: pleacă un partid, vine altul și își înscăunează oamenii săi în jilțurile instituționale. Doar că în Republica Moldova ”curățirea sistemului” nu poate fi realizată printr-o simplă înlocuire a persoanelor la conducerea instituțiilor. Nu este un secret pentru nimeni, că în Republica Moldova numărul persoanelor active politic este limitat, astfel încât din 1991 încoace asistăm la o adevărată ”reciclare” a membrilor de partid, care, din oportunism, migrează de la o echipă politică la alta pentru a se regăsi repetat în funcții. Astfel, în echipa deputaților  PAS au ajuns foști membri ai PLDM, PL, chiar PD, iar peste noapte majoritatea primarilor, în speranța că vor avea fonduri din bugetul public pentru proiecte comunitare, au aderat la PAS. Este ușor de presupus că vom urmări o reciclare de cadre și în funcții de responsabilitate guvernamentală, agenții etc.

Adevăratul succes al unei eventuale ”curățiri” a sistemului rezidă în simplificarea instituțională, simplificarea birocratică, majorarea în rezultatul aceste simplificări a salariilor funcționarilor pentru a-i motiva să muncească onest, fără a ceda în fața mitei.

Suntem în așteptarea constituirii parlamentului, învestirii noului guvern, care, sperăm să nu decepționeze alegătorii.

Zilele acestea Maia Sandu a prezentat în fața corpului diplomatic al Republicii Moldova prioritățile președinției în domeniul său de competență constituțională – politica externă. Pentru mine a fost o decepție acest text sumar, care mi-a amintit de tristele vremuri ale limbajului de lemn folosit de comuniștii lui Lenin. (https://presedintie.md/rom/presa/presedintele-maia-sandu-a-prezentat-prioritatile-politicii-sale-externe-o-politica-externa-activa-pentru-o-moldova-puternica-si-bine-guvernata). Mi se creează impresia că Maia Sandu a preluat cu brio politica predecesorilor săi Snegur, Lucinschi, Voronin – de a cocheta în egală măsură cu Vestul cât și cu Estul. DCFTA este pus în valoare alături cu ”alte piețe”, făcându-se indirect aluzie la piețele de desfacere ale CSI. România este așezată alături de Ucraina – țări vecine (sic!), nimic mai mult decât atât. Dorind să menajeze electoratul filosovietic, Maia Sandu a evitat să privilegieze România ca partener strategic al Republicii Moldova. România – cea care ne repară instituțiile  educaționale și culturale, care ne-a ajutat necondiționat pe timp de pandemie, care ne salvează vieți umane prin intervenția echipelor SMURD, care mereu a făcut și ne face lobby în UE (recent un grup de europarlamentari români solicită UE să ofere o perspectivă clară de aderare a Republici Moldova la UE) – România noastră a încăput într-un singur cuvânt sec: țară vecină.

O astfel de abordare nici pe departe nu răspunde așteptărilor mele, deoarece nu pune în valoare adevăratele necesități stringente în domeniul politicii externe:

1. Revigorarea parteneriatului strategic cu România prin actualizarea Acordului din 2010 însoțit de acordul de Grant de 100 mln de Euro și perfecționarea prin amendare a Tratatului de cooperare militară între Republica Moldova și România.

2. Accelerarea implementării angajamentelor asumate de Republica Moldova în Acordul de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

3. Cooperarea etanșă cu NATO pentru a depăși problemele de securitate națională și amenințările  războiului hibrid purtat de Rusia în regiune.

4. Concentrarea tuturor eforturilor diplomatice ale Republicii Moldova pentru o politică externă activă pe axa București – Bruxelles – Washington.

5. Ieșirea din CSI.

6. Schimbarea formatului 5+2 in unul extins prin  înlocuirea forțelor “pacificatoare” rusești cu misiunea internațională civilă ONU și implicarea României la masa de negocieri internaționale.

Maia Sandu și PAS au misiunea de a reforma justiția și de a combate corupția la nivel înalt. Dacă marii corupți Dodon, Voronin, Șor, Platon, Filat, Plahotniuc acoliții lor nu vor încăpea pe mâna justiției în cel mai scurt timp – risipirea entuziasmului victorios din 11 iulie se va produce cu viteza luminii.

Partidul Unității Naționale s-a lansat în campania electorală pentru parlamentarele din 11 iulie 2021

Posted by on
Partidul Unității Naționale s-a lansat în campania electorală pentru parlamentarele din 11 iulie 2021

PUN a lansat candidații și programul electoral pentru alegerile din 11 iuliePartidul Unității Naționale (PUN) și-a lansat astăzi programul electoral și lista de candidați pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Evenimentul de lansare a avut loc la Scuarul Europa, din Chișinău, în prezența candidaților, membrilor și susținătorilor. Programul electoral al PUN este construit în jurul obiectivului Unirii R. Moldova cu România și urmărește modernizarea țării atât la nivelul reformării instituțiilor și sistemului de justiție, cât și în ceea ce privește unificarea și conectarea infrastructurii, sistemului medical, sistemului de învățământ, sistemului de comunicații cu România și UE.PUN consideră Unirea un drept istoric și etnic, așa cum președintele partidului, deputatul Octavian Țîcu a declarat în cadrul evenimentului de lansare. ”Oamenii ne întreabă dacă este legitimă Unirea și dacă ne vor lăsa să facem Unirea. Și le spun: este un drept al nostru istoric și etnic de a reveni alături de restul românilor în UE și NATO. Nimeni nu a anulat votul Sfatului Țării. (…) Aceasta este chemarea pe care o urmăm. Uitați-vă pe lista PUN și veți vedea forța, integritatea și dorința de a realiza un ideal pe care le așteptăm de peste 30 de ani. (…) Mă mai întreabă lumea dacă România ne vrea. De fiecare dată se inoculează ideea că n-am fi doriți. Uitați-vă în jurul vostru, la aspectul Chișinăului, nu există clădire care să nu fie restaurată din bani românești, uitați-vă la zecile de mii de burse, investițiile, cetățeniile, grădinițele și multe altele care arată o implicare plenară a statului român. (…) Parlamentul român a votat la 27 martie 2018 o Declarație de Unire. Urmează să ne spunem cuvântul și noi în Parlamentul R. Moldova. Viitorul Parlament are o singură misiune istorică: votarea Unirii cu România! (…) În sfârșit, oamenii mă întreabă cum se va face Unirea, dacă avem cu cine și știm cum. Avem cu cine și știm cum. Noi am spus clar că ne vom asuma actul de guvernare. (..) Iar programul nostru electoral are 10 puncte privind unificarea, printre care constituirea unui Minister al Reunirii cu România care să gestioneze acest proces”. Octavian Țîcu a adresat și un apel către diaspora: ”Umilința de la frontieră este cea mai mare nedreptate care se face tuturor cetățenilor din diaspora și de aici din R. Moldova. Vă rog să punem un singur vot unionist. Proiectul nostru este pentru toți cetățenii R. Moldova care doresc un trai prosper, o pensie decentă, un salariu decent, o indemnizație și o cetățenie europeană”.De asemenea, Alexandru Arseni, candidat PUN și fost deputat în primul Parlament al R. Moldova, a declarat în discursul său că ”echipa PUN reprezintă autenticitatea sufletului nostru românesc și este unica echipă capabilă să realizeze dreptul nostru natural de a deveni un popor integru – poporul român”.PUN este un partid unionist, pro-european și pro-NATO care candidează cu obiectivul politic clar de a accede în Parlamentul R. Moldova și de a fi parte din arcul guvernamental pro-occidental care va aduce bunăstare și reforme profunde ale statului. În lipsa unei majorități solide și serioase pro-europene, R. Moldova va cădea din nou pradă intereselor de grup ale politicienilor corupți, certați cu legea, și intereselor Moscovei reprezentate de comuniști și socialiști.În deschiderea evenimentului, Ana Guțu, prim-vicepreședinte PUN și profesor, a vorbit despre aceste obiective: ”Ne dorim foarte mult ca aceste alegeri să genereze o majoritate parlamentară occidentală și o guvernare pro – occidentală. PUN este un partid care cinstește și onorează valorile europene și dorește să ne regăsim împreună cu România în UE și NATO. (…) Pledăm pentru Unirea R. Moldova cu România. Este un proces de armonizare, de unificare, de conectare în care ne angajăm plenar. (…) Oponenții noștri politici sunt socialiștii și comuniștii, dar și penalii care se află în fruntea unor partide care doresc să intre acum în Parlament. Ei au împânzit instituțiile statului de corupție. Aceste partide trebuie oprite. PUN se vede într-o majoritate occidentală, într-un arc guvernamental românesc și pro-occidental”.Deputatul PUN și fostul ambasador Iurie Reniță a vorbit în discursul său despre politica externă a R. Moldova și despre rolul major pe care UE și NATO trebuie să îl joace ”Republica Moldova are nevoie de susținerea adevăraților săi parteneri strategici: România, UE și SUA, care vor asigura un viitor – pro european și pro-românesc. PUN susține necondiționat integrarea în UE, doar că acest obiectiv major de interes național poate fi realizat în cel mai scurt timp doar prin reunirea cu România. (…) Viitorul prosper al tuturor cetățenilor poate avea loc doar într-o Românie Reîntregită, în Uniunea Europeană, sub scutul alianței nord atlantice”.PUN se va regăsi la poziția 10 pe buletinele de vot, iar lista de candidați este deschisă de președintele partidului, deputatul Octavian Țîcu, urmat de domnul deputat Iurie Reniță și doamna profesor Ana Guțu. În primii 20 de candidați, se află 7 personalități din mediul academic (Octavian Țîcu, Ana Guțu, Dorin Dusciac, Iulian Gramațki, Alexandru Arseni, Vlad Mischeva, Sainsus Valeriu) și 4 campioni din lumea sportului (Octavian Țîcu, Axenia Lupașcu, Ion Testemițanu, Iurie Florescu), medici, pedagogi, fermieri, economiști. Dintre proiectele propuse în programul electoral al PUN amintim:• Soluționarea marilor dosare de corupție prin conectarea la sistemul de justiție al României și al UE; Justiția trebuie să fie independentă, iar toți cei care au jefuit R. Moldova trebuie să răspundă în fața legii și să restituie banii statului;• Unificarea sistemului de salarizare și asistență socială: salariul minim pe economie – 10 mii MLD; indemnizație lunară unică pentru copii – 1,5 mii MLD; pensie minimă – 4 mii MLD;• Obținerea independenței energetice prin conectarea la sistemul energetic din România;• Modernizarea și ajustarea sistemului medical;• Unificarea Infrastructurii cu România: autostrăzile Unirii Chișinău – Iași; Chișinău – București; Bălți – Suceava; Cahul – Constanța; dar și Autostrada Giurgulești – Naslavcea; construcția ecartamentului feroviar european;• Unificarea sistemului de educație, cercetare, cultură, tineret și sport;• Construcția parcurilor de prelucrare a produselor agricole în zona frontalieră pe Prut;• Conectarea la sistemul de comunicații și infrastructură digitală din România;• Orientare externă spre Vest: împreună cu România, UE și NATO;• Revenirea la județe și descentralizarea administrativă pentru cetățeni.

PARTIDUL UNITĂȚII NAȚIONALE A DEPUS LA CEC ACTELE PENTRU ÎNREGISTRARE ÎN ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 11 IULIE 2021

Posted by on
PARTIDUL UNITĂȚII NAȚIONALE  A DEPUS LA CEC ACTELE PENTRU ÎNREGISTRARE ÎN ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 11 IULIE 2021

La 26 mai, Partidul Unității Naționale (PUN) a depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) lista candidaților în vederea înregistrării în calitate de concurent electoral la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. În conformitate cu prevederile legale, organul electoral a stabilit ca PUN să fie înscris prealabil în buletinul de vot pe locul 10.

Urmare a deciziilor adoptate în cadrul Consiliului Republican Politic PUN, care și-a ținut lucrările în data de 22 mai, în lista candidaților se regăsesc atât membri ai PUN, cât și membrii Platformei Unioniste, care s-au dedicat promovării valorilor naționale, conforme spiritului european, dar și adevărați promotori ai reunificării celor două state româneşti.

Lista candidaților din primele poziții : 1. Octavian Țîcu, Președintele PUN, istoric, prof. univ.dr.; 2.Iurie Reniță, diplomat; 3.Ana Guțu, prof. univ.dr., prim-vicepresedinte PUN; 4. Alexandru Arseni, jurist, prof. univ.dr.hab.; 5.Ion Cobîșenco, jurist, avocat; 6. 6.Viorel Burlacu, compozitor şi interpret; 7.Iulia Gorea Costin, filolog, diplomat; 8. Olga Gherghelegiu, pedagog (OT PUN Soroca); 9.Dorin Dusciac, inginer cercetător, dr. (Diaspora, Franța); 10. Aliona Railean, pedagog (OT PUN Bălți); 11. Alexei Paluță, medic, București; 12. Axenia Lupașcu, pedagog; 13. Vladimir Mischevca, istoric, cercetător, dr.; 14. 14. Liubovi Staver, jurnalist; 15. Valeriu Sainsus, prof. univ.dr. (OT PUN Ialoveni) ; 16. Galina Condrea, farmacist, (Diaspora Germania); 17. Iulian Gramațki, economist, dr.; 18. Ion Testemițeanu, antrenor; 19. Geta Stroiescu, pedagog, (OT PUN Nisporeni); 20. Iurie Florescu, jurist (OT PUN Criuleni); 21. Nadejda Isac, contabil (OT PUN Ungheni); 22. Dumitru Maxim, scriitor, jurnalist, prof.univ.

Partidul Unității Naționale este o formațiune politică panromânească, de centru-dreapta cu o doctrină creștin-democrată, reformată la 25 iunie 2017 prin redenumirea partidului unionist Dreapta, lansat la 5 septembrie 2015 și înregistrat la Ministerul justiției la 14 martie 2016. PUN militează pentru reunificarea României cu Republica Moldova, aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană.

Partidul Unității Naționale promovează democrația și statul de drept, unionismul iluminat, morala creștină în politică, dreptatea socială, subsidiaritate, identitatea națională românească în complementaritatea cu cea europeană, familia tradițională și credința creștină.

Aceste postulate sunt prevăzute în programul de guvernare PUN – O Țară reîntregită şi respectată – care va constitui fundamentul programatic al campaniei electorale 2021.

INTERVIU PENTRU ZIARUL NAȚIONAL

Posted by on
INTERVIU PENTRU ZIARUL NAȚIONAL

”Nu poți construi ”o țară” așa cum se complac a numi Republica Moldova majoritatea politicienilor de aici, pe un teritoriu lipsit de o identitate clară națională, conștientizată de întreaga populație. Niciun basm de tipul ”edificării națiunii civice moldovenești”, fără  memorie, fără  istorie, fără limbă, fără valori referențiale naționale  nu va aduce nici fericirea, nici pacea socială în Republica Moldova. Consider sincer, cu toată fermitatea gândirii mele de profesor și om politic ,că doar unificarea celor două state românești – România și Republica Moldova –  va aduce starea de normalitate, civilizația, prosperitatea în teritoriul dintre Prut și Nistru. ”

Întrebări pentru Ana Guțu de la Ziarul NAȚIONAL:

Dnă Ana Guțu, campania pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent este în plină desfășurare. Avem deja nouă concurenți electorali care au depus documentele la Comisia Electorală Centrală pentru a participa în cursa electorală. Au apărut și „dezvăluiri”, și scandaluri, și spoileri, ca de obicei. Dvs. cum ați caracteriza actuala stare de lucruri din politica moldovenească?

Politica din Republica Moldova a evoluat puțin de la 1991 încoace, exact atât cât a permis evoluția noilor tehnologii informaționale – obiectivele și mijloacele au rămas aceleași: utilizarea manipulării în scopul obținerii unui scor electoral major, coruperea alegătorilor, minciuna ca armă infailibilă în atingerea vârfului puterii pentru putere. Într-un stat cu trecut imperial și sovietic, sărac din punct de vedere material și spiritual, este ușor să aplici aceste artificii electorale.  Republica Moldova nu are un trecut istoric glorios, ca să se ralieze la vechile democrații europene. Republica Moldova nu are o istorie a valorilor democratice, a statului de drept – toate aceste principii esențiale ale libertăților și drepturilor umane au fost preluate ”de-a gata”  din experiența civilizatoare a vechiului continent. Sarcina Republicii Moldova era să le aplice corect. Uite că istoria bate politica: nu poate o societate dezorientată pe parcursul a două secole, influențată profund de propaganada rusească să genereze politicieni responsabili și  integri. Diferitele abuzuri, hoții, violări ale constituției continuă și după 30 de ani de independență. La fiecare ciclu politic, când are loc schimbarea puterii, tot ne pare că e ultima luptă, cea mai importantă, decisivă, după care vom intra în normalitate. Dar, din păcate, aceste speranțe sunt niște iluzii deșarte. Nu poți construi ”o țară” așa cum se complac a numi Republica Moldova majoritatea politicienilor de aici, pe un teritoriu lipsit de o identitate clară națională, conștientizată de întreaga populație. Niciun basm de tipul ”edificării națiunii civice moldovenești”, fără  memorie, fără  istorie, fără limbă, fără valori referențiale naționale  nu va aduce nici fericirea, nici pacea socială în Republica Moldova. Consider sincer, cu toată fermitatea gândirii mele de profesor și om politic ,că doar unificarea celor două state românești – România și Republica Moldova –  va aduce starea de normalitate, civilizația, prosperitatea în teritoriul dintre Prut și Nistru. 

Dvs. aveți experiență în Parlamentul de la Chișinău și în Guvernul României, iar din ultimele declarații publice ale Dvs. reiese că veți candida la alegerile din 11 iulie curent pe lista electorală a Partidului Unității Naționale. Ce vă motivează să vă implicați din nou în politica de la Bâc?

Motivația de a participa în luptele electorale este de sorginte intelectuală și nu politică, în înțelesul ”politicii de pe Bâc”. Istoria valorilor și libertăților democratice de pe vechiul continent a fost marcată mai cu seamă de numele sonore ale celor mai de vază intelectuali – Victor Hugo a fost nu doar un mare scriitor al Franței, ci și un politician talentat, care a pledat împotriva pedepsei cu moartea prin ghilotinare și a multor valori republicane, François-René de Chateaubriand scriitor,  mare intelectual al Franței din secolul XIX, s-a implicat în politică, a pledat printre altele pentru libertatea presei, fiind acuzat într-un proces judicair răsunător, Nicolae Iorga, cel mai prolific istoric al României, autor a 12 000 de volume și circa 140 000 de scrieri, a marcat profund politicul interbelic românesc. Toate aceste exemple, și multe altele, ne arată că intelectualii s-au zbuciumat de-a lungul secolelor pentru a transforma lumea spre bine, pentru a le oferi oamenilor, concetățenilor lor o viață mai justă, mai bună. Desigur, intelectualii sunt romantici – ei nu au scopuri materiale, meschine, sunt onești, integri, și, putem observa că deseori, sunt fentați în politică de ”adevărații politicieni” – intriganți și șmecheri. Consider că dacă mai mulți intelectuali și-ar asuma militantismul politic – am putea depăși mai ușor crizele și obstacolele în procesul edificării unei societăți moderne, civilizate.

Când va depune PUN actele pentru a fi înscris în cursa electorală și care va fi oferta acestui partid pentru alegătorul din R. Moldova care va ieși la urne pe 11 iulie?

PUN se va prezenta la CEC foarte curând, iar oferta electorală ține de un Plan de urgență pentru redresarea Republicii Moldova după pandemia Covid-19  și un Proiect de reunificare a Republicii Moldova cu România, văzut ca un proces de acțiuni și politici publice asumate la nivel de guvernare, printre ele:  campanie de vaccinare împreună cu România, modernizarea și ajustarea sistemului medical la cel românesc, construirea a trei spitale regionale sud, centru și nord, conectate la sistemul medical din România, cu echipe mixte de medici; obținerea independenței energetice a Republicii Moldova prin conectarea la resursele de gaze naturale și energie electrică la rețelele din România (punerea imediată în funcțiune a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău și lansarea conexiunilor de energie electrică Bălți-Suceava și Isaccea – Vulcănești); conectarea la proiectele de digitalizare instituțională și sectorială din România; construcția hub-urilor de prelucrare a produselor agricole în zona frontalieră pe Prut: sud, centru și nord, pentru a asigura piață de desfacere a prodiselor agricole din Republica Moldova în spațiul românesc și european; reforma teritorial-administrativă prin revenirea la județe și descentralizarea serviciilor în ebneficiul cetățenilor la nivel de primării; reformarea sistemului justiției în vederea accelerării proceselor de judecare a dosarelor de mare corupție prin conectarea CNA-ului din Republica Moldova la DNA-ul din România, armonizarea instituțională și atragerea cadrelor anti-corupție din România în sistemul instituțional omolog din Republica Moldova; crearea în arcul guvernmental a Ministerului pentru Relația cu România, care se va ocupa de proiectele de finanțare oferite de România Republicii Moldova, de procesul de armonizare instituțională, comunicațională, legislativă, teritorial-administrativă,  economică, socială etc a Republicii Moldova cu România.

Decizia de a merge separat la alegeri este bătută în cuie?

A rămas puțin timp pentru a mai putea reuși ceva, cu atât mai mult că tentativele de a unifica cei doi poli unioniști au suferit eșec.

De ce au eșuat negocierile cu AUR în vederea participării în comun la alegerile parlamentar pentru a oferi cetățenilor R. Moldova o singură opțiune unionistă în buletinele de vot? Acest lucru e în interesul curentului unionist din R. Moldova?

Consider că era mult mai productiv dacă toate partidele unioniste s-ar fi regăsit într-o singură structură politică – de dorit un singur partid unionist. Știm cu toții că această opțiune a fost lansată și susținută de Traian Băsescu, unicul politician din România, care a venit sincer să promoveze dezideratul Unirii aici în Republica Moldova. Din păcate acest ”zbor” a fost frânt de o manieră absolut brutală de ex-peședintele Igor Dodon în complicitate cu Plahotniuc, primul retrăgându-i lui Traian Băsescu cetățenia Republicii Moldova. Cred că dacă nu se întâmpla acest lucru – peisajul politic actual din Republica Moldova ar fi arătat altfel. Liderii politici care marchează istoria națiunilor nu se nasc atât de des. În preajma centenarului Unirii din 2018 am avut șansa să generăm aici, în Republica Moldova, o victorie politică incontestabilă a forțelor românești. Dar nu a fost să fie. Traian Băsescu a fost umilit de ”pudelul lui Putin”, iar cetățenia Republicii Moldova nu i-a mai fost restabilită nici până astăzi – Băsescu fiind președintele României care a fondat Autoritatea Națională pentru Cetățenie. După retragerea lui Traian Băsescu din peisajul politic din Republica Moldova nu au mai existat lideri capabili să-i adune pe unioniști la masa de negocieri. Reprezentanții AUR au venit la sediul PUN  ”să negocieze” – dar cu o singură opțiune: candidații PUN să meargă pe lista AUR. PUN a respins această opțiune, propunând un bloc electoral din mai multr partide unioniste cu o denumire neutră. Propunerea nu a fost acceptată. De altfel, un lider AUR a fost foarte explicit la prima sa vizită la sediul PUN – AUR este împotriva UE, împotriva NATO, nu-și dorește să participe la givernare și are un singur scop – să ajungă în parlamentul Republicii Moldova, să stea în opoziție ”împotriva tuturor”, să aibă un grup parlamentar AUR ca în Parlamentul României, atât. PUN nu a acceptat o astfel de abordare, deoarece PUN este un partid unionist, pro-european, pro-NATO, ancorat în valorile libertăților și drepturilor fundamentale ale omului.

Dnă Guțu, Dvs. ce aveți de spus despre ultimele „păruieli” publice între AUR și PUN? Are dreptate editorialistul Nicolae Negru când spune: „Luptele politice de peste Prut, dușmăniile, resentimentele între partidele de la București le vedem reproduse la Chișinău. De ce s-ar mai implica Moscova să ne dezbine, dacă lucrul acesta îl facem cu succes noi înșine”?

PUN nu s-a angajat în niciun fel de păruieli, dimpotrivă, unele instituții media politizate atacă PUN, echipa PUN, și asta nu le face față. Până la urmă, democrația înseamnă pluralism – fiecare cetățean este în drept să evalueze prestația echipelor politicie și să aleagă acea echipă care îi exprimă încredere. Alegerile sunt despre competiție, mult discernământ și informare corectă.

Care sunt scenariile pe care le luați în calcul la partid – câți deputați sperați să aveți în Parlament, cu cine veți face alianțe postelectorale, există riscul ca PUN să nu prindă pragul electoral etc.?

PUN va participa pentru prima dată la alegeri parlamentare cu o echipă de oameni integri, buni profesioniști,  ne vom strădui să obținem un scor onorabil, ne proopunem să fim parteneri într-o guvernare exclusiv pro-occidentală, pentru a asigura tuturor Republicii Moldova o perspectivă  de viață prosperă, cu un sistem de sănătate modern, cu educație calitativă pentru toți, cu securitate socială și economică decentă. Și trebuie să știm că o astfel de guvernare este posibilă doar cu sprijinul României, Țara pe care o dorim reîntregită și respectată. 

Ce ar însemna pentru R. Moldova, în opinia Dvs., lipsa unei voci unioniste pronunțate în Parlamentul de la Chișinău?

Această voce unionistă nu va lipsi niciodată, oricât de mult și-o doresc unii pretinși influenceri, politicieni, ziariști, deoarece masa critică a votanților unioniști în Republica Moldova este pe cale de a depăși 50%. Acum ne rămâne un singur obiectiv – să convingem pe toți votanții unioniști să voteze pentru Partidul Unității Naționale, cu o echipă de buni români, profesioniști de pe ambele maluri ale Prutului. Împreună  facem Unirea. Așa să ne ajute Dumnezeu!

https://www.ziarulnational.md/interviu-ana-gutu-era-mult-mai-productiv-daca-toate-partidele-unioniste-s-ar-fi-regasit-intr-o-singura-structura-politica-de-dorit-un-singur-partid-unionist/
https://www.ziarulnational.md/interviu-ana-gutu-era-mult-mai-productiv-daca-toate-partidele-unioniste-s-ar-fi-regasit-intr-o-singura-structura-politica-de-dorit-un-singur-partid-unionist/

Mi-am încheiat mandatul de secretar de stat la D.R.R.M. în Guvernul României.

Posted by on
Mi-am încheiat mandatul de secretar de stat la D.R.R.M. în Guvernul României.

La 26 februarie 2021 mi-am încheiat mandatul în calitate de secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României, fiind demisă de prim-ministrul Florin Cîțu, care l-a numit în funcția de secretar de stat al DRRM pe Adrian Dupu (PNL). Voi aminti că Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a fost înființat la inițiativa europarlamentarilor Partidului Mișcarea Populară Traian Băsescu și Eugen Tomac, PMP făcând parte din colaiția de guvernare minoritară în frunte cu Ludovic Orban. Alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 au adus în parlamentul României următoarele partide politice: PSD,PNL, USR și AUR. Partidul Mișcarea Populară nu a trecut pragul de 5% de acces în parlament. Noul guvern condus de Florin Cîțu reprezintă alianța din trei partide – PNL, USR și UDMR. Conform algoritmului politic funcția de secretar de stat al DRRM i-a revenit Partidului Național Liberal.

Pe parcursul anului pandemic 2020 în condiții neprietenoase (mă refer, desigur, la restricțiile cauzate de pandfemia Covid-19) am reușit să punem la punct o instituție absolut nouă în cadrul guvernului României. Am investit toată experiența și priceperea mea de profesor universitar, politician și manager cu experiență în această provocare profesională inedită. Am lansat în premieră proiecte novatoare, de perspectivă – toate în beneficiul perpetuării relației strategice între România și Republica Moldova. Aduc sincere mulțumiri tuturor consilierilor mei Cătălina Cășvean, Valerian Vreme, Marius Poșa, Eugen Popescu, Iulian Lupu, Dorin Dușciac, Mihai Crețu, Mădălina Cargol, , întregului colectiv D.R.R.M. pentru prestație, angajament ferm și competențe.

Prezentarea raportului de activitate D.R.R.M. în ședința comună a Comisiilor pentru românii din afara granițelor din Camera Deputaților și Senatul României

Posted by on
Prezentarea raportului de activitate D.R.R.M. în ședința comună a Comisiilor pentru românii din afara granițelor din Camera Deputaților și Senatul României

La 16 februarie 20121 urmare a solicitării formulate de D.R.R.M., am prezentat activitatea D.R.R.M. în ședința reunită a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaților și Comisia pentru comunitățile de români din afara țării din Senatul României.

Am trecut în revistă elementele de strategie ale D.R.R.M., prinicpalele realizări ale D.R.R.M. din anul 2020, dar și prioritățile departamentului în anul 2021, printre care se numără consolidarea instituțiilor media de expresie românească din Republica Moldova prin susținerea presei, radio și TV, instituțiilor media și online românești, promovarea identității și valorilor românești în Republica Moldova cu accent pe limba și istoria românilor și pe promovarea valorilor culturale și spirituale românești, consolidarea cooperării dintre România și Republica Moldova la nivelul administrației publice centrale și locale.

De asemenea am solicitat sprijinul senatorilor și deputaților din cele două Comisii reunite pentru soluționarea sistemică a problemelor legate de teme precum crearea spațiului comunicațional comun România – Republica Moldova, fluidizarea procesului de acordare a cetățeniei române solicitanților din Republica Moldova prin ameliorarea legislației în domeniu, urgentarea procedurii de reunoaștere a diplomelor de medic, eliberate de Universitatea de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testimițeanu” din Chișinău, încheierea unui nou acord între România și Republica Moldova de liberalizare a accesului pe piața muncii din România a cetățenilor Republicii Moldova, posesori ai pașapoartelor biometrice emise de autoritățile Republicii Moldova, și alte subiecte importante pentru relația de cooperare strategică România – Republica Moldova.

La reuniune au participat membrii ambelor comisii, deputați și senatori, care au adresat întrebări, au formulat solicitări de informare și au exprimat angajamentul ferm de a se implica activ pe dimensiunea parlamemtară în promovarea/susținerea plenară a cooperării bilaterale România – Republica Moldova.

Întâlnire cu Ambasadoarea Franței în România E.S.Laurence Auer

Posted by on
Întâlnire cu Ambasadoarea Franței în România E.S.Laurence Auer

La 11 februarie ]n calitatea mea de secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul României am avut o întrevedere cu Excelența Sa Ambasadoarea Republicii Franceze în România doamna Laurence Auer.Am exprimat sincere mulțumiri în adresa Franței și a instituțiilor sale culturale pentru activitatea prodigioasă în România și Republica Moldova, care prin multiple proiecte au creat punți de colaborare în domeniul învățământului, cercetării, culturii, administrației, infrastructurii, mediului, patrimoniului arhitectural etc.Discuția noastră s-a axat pe importanța programelor culturale, educaționale și universitare, desfășurate în România și Republica Moldova, de Ambasada Franței, Institutul Cultural Francez, Alianța Franceză, Agenția Universitară a Francofoniei (AUF).Am accentuat necesitatea majoră a promovării și susținerii culturii, civilizației și limbii franceze și a francofoniei pe dimensiunea unui parteneriat trilateral Franța – România – Republica Moldova. În altă ordine de idei, am solicitat sprijinul Ambasadei Franței și a instituțiilor culturale/educaționale franceze în vederea relansării proiectului claselor bilingve de limbă franceză-romănă în liceele din Republica Moldova.

ÎNTREVEDERE CU AMBASADORUL REGATULUI SPANIEI ÎN ROMÂNIA E.S.MANUEL LARROTCHA

Posted by on
ÎNTREVEDERE CU AMBASADORUL REGATULUI SPANIEI ÎN ROMÂNIA E.S.MANUEL LARROTCHA

La 10 februarie am avut o întrevedere cu Ambasadorul Regatului Spaniei în România, Excelența Sa domnul Manuel Larrotcha. În cadrul discuției am abordat problema cooperării academice, educaționale și culturale din perspectiva parteneriatului trilateral Spania – România – Republica Moldova în cadrul proiectelor universitare de cercetare, de predare/învățare a limbii spaniole la facultățile specializate, inclusiv pentru susținerea examenului și certificării DELE. Am convenit asupra necesității sporirii numărului de mobilități academice și școlare Republica Moldova – România – Spania, având la bază promovarea limbii și culturii spaniole, dotării centrelor de limbă și cultură spaniolă cu manuale și suporturi educaționale moderne. E.S. Ambasadorul Regatului Spaniei în România, domnul Manuel Larrotcha, a menționat că acordul între Ministerele Educației ale Republicii Moldova și Regatului Spaniei, referitor la inaugurarea claselor bilingve română-spaniolă la Liceul Miguel de Cervantes din Chișinău, va fi curând semnat, iar experiența celor zece licee cu clase bilingve română-spaniolă din România va fi implementată și peste Prut.

Am publicat cartea mea ”Discours/Discursuri. Ars oratoria.”

Posted by on
Am publicat cartea mea ”Discours/Discursuri. Ars oratoria.”

Cel care posedă aproape de perfecțiune o limbă este înzestrat cu autoritatea de a convinge oamenii din jur. Limba/discursul este însăși puterea persuasiunii. În politică discursul joacă un rol determinant pentru a înclina balanța opțiunilor electorale. Ține de integritatea/moralitatea politicienilor ca discursurile lor să fie corelate cu realitatea, iar manipularea și minciuna să dispară definitiv din verbul politic.În decembrie 2020 am publicat cartea cu discursurile mele politice și academice ”Discours/Discursuri. Ars oratoria” . O bună parte din discursurile politicie au fost concepute de mine în limba franceză, deoarece au fost rostite în cadrul ședințelor plenare ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, eu făcând parte din delegația parlamentară permanentă a Republicii Moldova (2009-2014). Mi-am tradus discursurile și în limba română pentru a asigura accesul mai larg la informație al instituțiilor media, al tuturor celor care sunt interesați de fenomenul politic din Republica Moldova. Aduc sincere mulțumiri doctorandului meu Ghenadie Râbacov, pentru faptul că a lecturat cu atenție cartea.Le sunt recunoscătoare colaboratorilor tipografiei Sirius din Chișinău, unde mi-am publicat marea majoritate a cărților mele.