PUN a lansat candidații și programul electoral pentru alegerile din 11 iuliePartidul Unității Naționale (PUN) și-a lansat astăzi programul electoral și lista de candidați pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Evenimentul de lansare a avut loc la Scuarul Europa, din Chișinău, în prezența candidaților, membrilor și susținătorilor. Programul electoral al PUN este construit în jurul obiectivului Unirii R. Moldova cu România și urmărește modernizarea țării atât la nivelul reformării instituțiilor și sistemului de justiție, cât și în ceea ce privește unificarea și conectarea infrastructurii, sistemului medical, sistemului de învățământ, sistemului de comunicații cu România și UE.PUN consideră Unirea un drept istoric și etnic, așa cum președintele partidului, deputatul Octavian Țîcu a declarat în cadrul evenimentului de lansare. ”Oamenii ne întreabă dacă este legitimă Unirea și dacă ne vor lăsa să facem Unirea. Și le spun: este un drept al nostru istoric și etnic de a reveni alături de restul românilor în UE și NATO. Nimeni nu a anulat votul Sfatului Țării. (…) Aceasta este chemarea pe care o urmăm. Uitați-vă pe lista PUN și veți vedea forța, integritatea și dorința de a realiza un ideal pe care le așteptăm de peste 30 de ani. (…) Mă mai întreabă lumea dacă România ne vrea. De fiecare dată se inoculează ideea că n-am fi doriți. Uitați-vă în jurul vostru, la aspectul Chișinăului, nu există clădire care să nu fie restaurată din bani românești, uitați-vă la zecile de mii de burse, investițiile, cetățeniile, grădinițele și multe altele care arată o implicare plenară a statului român. (…) Parlamentul român a votat la 27 martie 2018 o Declarație de Unire. Urmează să ne spunem cuvântul și noi în Parlamentul R. Moldova. Viitorul Parlament are o singură misiune istorică: votarea Unirii cu România! (…) În sfârșit, oamenii mă întreabă cum se va face Unirea, dacă avem cu cine și știm cum. Avem cu cine și știm cum. Noi am spus clar că ne vom asuma actul de guvernare. (..) Iar programul nostru electoral are 10 puncte privind unificarea, printre care constituirea unui Minister al Reunirii cu România care să gestioneze acest proces”. Octavian Țîcu a adresat și un apel către diaspora: ”Umilința de la frontieră este cea mai mare nedreptate care se face tuturor cetățenilor din diaspora și de aici din R. Moldova. Vă rog să punem un singur vot unionist. Proiectul nostru este pentru toți cetățenii R. Moldova care doresc un trai prosper, o pensie decentă, un salariu decent, o indemnizație și o cetățenie europeană”.De asemenea, Alexandru Arseni, candidat PUN și fost deputat în primul Parlament al R. Moldova, a declarat în discursul său că ”echipa PUN reprezintă autenticitatea sufletului nostru românesc și este unica echipă capabilă să realizeze dreptul nostru natural de a deveni un popor integru – poporul român”.PUN este un partid unionist, pro-european și pro-NATO care candidează cu obiectivul politic clar de a accede în Parlamentul R. Moldova și de a fi parte din arcul guvernamental pro-occidental care va aduce bunăstare și reforme profunde ale statului. În lipsa unei majorități solide și serioase pro-europene, R. Moldova va cădea din nou pradă intereselor de grup ale politicienilor corupți, certați cu legea, și intereselor Moscovei reprezentate de comuniști și socialiști.În deschiderea evenimentului, Ana Guțu, prim-vicepreședinte PUN și profesor, a vorbit despre aceste obiective: ”Ne dorim foarte mult ca aceste alegeri să genereze o majoritate parlamentară occidentală și o guvernare pro – occidentală. PUN este un partid care cinstește și onorează valorile europene și dorește să ne regăsim împreună cu România în UE și NATO. (…) Pledăm pentru Unirea R. Moldova cu România. Este un proces de armonizare, de unificare, de conectare în care ne angajăm plenar. (…) Oponenții noștri politici sunt socialiștii și comuniștii, dar și penalii care se află în fruntea unor partide care doresc să intre acum în Parlament. Ei au împânzit instituțiile statului de corupție. Aceste partide trebuie oprite. PUN se vede într-o majoritate occidentală, într-un arc guvernamental românesc și pro-occidental”.Deputatul PUN și fostul ambasador Iurie Reniță a vorbit în discursul său despre politica externă a R. Moldova și despre rolul major pe care UE și NATO trebuie să îl joace ”Republica Moldova are nevoie de susținerea adevăraților săi parteneri strategici: România, UE și SUA, care vor asigura un viitor – pro european și pro-românesc. PUN susține necondiționat integrarea în UE, doar că acest obiectiv major de interes național poate fi realizat în cel mai scurt timp doar prin reunirea cu România. (…) Viitorul prosper al tuturor cetățenilor poate avea loc doar într-o Românie Reîntregită, în Uniunea Europeană, sub scutul alianței nord atlantice”.PUN se va regăsi la poziția 10 pe buletinele de vot, iar lista de candidați este deschisă de președintele partidului, deputatul Octavian Țîcu, urmat de domnul deputat Iurie Reniță și doamna profesor Ana Guțu. În primii 20 de candidați, se află 7 personalități din mediul academic (Octavian Țîcu, Ana Guțu, Dorin Dusciac, Iulian Gramațki, Alexandru Arseni, Vlad Mischeva, Sainsus Valeriu) și 4 campioni din lumea sportului (Octavian Țîcu, Axenia Lupașcu, Ion Testemițanu, Iurie Florescu), medici, pedagogi, fermieri, economiști. Dintre proiectele propuse în programul electoral al PUN amintim:• Soluționarea marilor dosare de corupție prin conectarea la sistemul de justiție al României și al UE; Justiția trebuie să fie independentă, iar toți cei care au jefuit R. Moldova trebuie să răspundă în fața legii și să restituie banii statului;• Unificarea sistemului de salarizare și asistență socială: salariul minim pe economie – 10 mii MLD; indemnizație lunară unică pentru copii – 1,5 mii MLD; pensie minimă – 4 mii MLD;• Obținerea independenței energetice prin conectarea la sistemul energetic din România;• Modernizarea și ajustarea sistemului medical;• Unificarea Infrastructurii cu România: autostrăzile Unirii Chișinău – Iași; Chișinău – București; Bălți – Suceava; Cahul – Constanța; dar și Autostrada Giurgulești – Naslavcea; construcția ecartamentului feroviar european;• Unificarea sistemului de educație, cercetare, cultură, tineret și sport;• Construcția parcurilor de prelucrare a produselor agricole în zona frontalieră pe Prut;• Conectarea la sistemul de comunicații și infrastructură digitală din România;• Orientare externă spre Vest: împreună cu România, UE și NATO;• Revenirea la județe și descentralizarea administrativă pentru cetățeni.

La 26 mai, Partidul Unității Naționale (PUN) a depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) lista candidaților în vederea înregistrării în calitate de concurent electoral la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. În conformitate cu prevederile legale, organul electoral a stabilit ca PUN să fie înscris prealabil în buletinul de vot pe locul 10.

Urmare a deciziilor adoptate în cadrul Consiliului Republican Politic PUN, care și-a ținut lucrările în data de 22 mai, în lista candidaților se regăsesc atât membri ai PUN, cât și membrii Platformei Unioniste, care s-au dedicat promovării valorilor naționale, conforme spiritului european, dar și adevărați promotori ai reunificării celor două state româneşti.

Lista candidaților din primele poziții : 1. Octavian Țîcu, Președintele PUN, istoric, prof. univ.dr.; 2.Iurie Reniță, diplomat; 3.Ana Guțu, prof. univ.dr., prim-vicepresedinte PUN; 4. Alexandru Arseni, jurist, prof. univ.dr.hab.; 5.Ion Cobîșenco, jurist, avocat; 6. 6.Viorel Burlacu, compozitor şi interpret; 7.Iulia Gorea Costin, filolog, diplomat; 8. Olga Gherghelegiu, pedagog (OT PUN Soroca); 9.Dorin Dusciac, inginer cercetător, dr. (Diaspora, Franța); 10. Aliona Railean, pedagog (OT PUN Bălți); 11. Alexei Paluță, medic, București; 12. Axenia Lupașcu, pedagog; 13. Vladimir Mischevca, istoric, cercetător, dr.; 14. 14. Liubovi Staver, jurnalist; 15. Valeriu Sainsus, prof. univ.dr. (OT PUN Ialoveni) ; 16. Galina Condrea, farmacist, (Diaspora Germania); 17. Iulian Gramațki, economist, dr.; 18. Ion Testemițeanu, antrenor; 19. Geta Stroiescu, pedagog, (OT PUN Nisporeni); 20. Iurie Florescu, jurist (OT PUN Criuleni); 21. Nadejda Isac, contabil (OT PUN Ungheni); 22. Dumitru Maxim, scriitor, jurnalist, prof.univ.

Partidul Unității Naționale este o formațiune politică panromânească, de centru-dreapta cu o doctrină creștin-democrată, reformată la 25 iunie 2017 prin redenumirea partidului unionist Dreapta, lansat la 5 septembrie 2015 și înregistrat la Ministerul justiției la 14 martie 2016. PUN militează pentru reunificarea României cu Republica Moldova, aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană.

Partidul Unității Naționale promovează democrația și statul de drept, unionismul iluminat, morala creștină în politică, dreptatea socială, subsidiaritate, identitatea națională românească în complementaritatea cu cea europeană, familia tradițională și credința creștină.

Aceste postulate sunt prevăzute în programul de guvernare PUN – O Țară reîntregită şi respectată – care va constitui fundamentul programatic al campaniei electorale 2021.

”Nu poți construi ”o țară” așa cum se complac a numi Republica Moldova majoritatea politicienilor de aici, pe un teritoriu lipsit de o identitate clară națională, conștientizată de întreaga populație. Niciun basm de tipul ”edificării națiunii civice moldovenești”, fără  memorie, fără  istorie, fără limbă, fără valori referențiale naționale  nu va aduce nici fericirea, nici pacea socială în Republica Moldova. Consider sincer, cu toată fermitatea gândirii mele de profesor și om politic ,că doar unificarea celor două state românești – România și Republica Moldova –  va aduce starea de normalitate, civilizația, prosperitatea în teritoriul dintre Prut și Nistru. ”

Întrebări pentru Ana Guțu de la Ziarul NAȚIONAL:

Dnă Ana Guțu, campania pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent este în plină desfășurare. Avem deja nouă concurenți electorali care au depus documentele la Comisia Electorală Centrală pentru a participa în cursa electorală. Au apărut și „dezvăluiri”, și scandaluri, și spoileri, ca de obicei. Dvs. cum ați caracteriza actuala stare de lucruri din politica moldovenească?

Politica din Republica Moldova a evoluat puțin de la 1991 încoace, exact atât cât a permis evoluția noilor tehnologii informaționale – obiectivele și mijloacele au rămas aceleași: utilizarea manipulării în scopul obținerii unui scor electoral major, coruperea alegătorilor, minciuna ca armă infailibilă în atingerea vârfului puterii pentru putere. Într-un stat cu trecut imperial și sovietic, sărac din punct de vedere material și spiritual, este ușor să aplici aceste artificii electorale.  Republica Moldova nu are un trecut istoric glorios, ca să se ralieze la vechile democrații europene. Republica Moldova nu are o istorie a valorilor democratice, a statului de drept – toate aceste principii esențiale ale libertăților și drepturilor umane au fost preluate ”de-a gata”  din experiența civilizatoare a vechiului continent. Sarcina Republicii Moldova era să le aplice corect. Uite că istoria bate politica: nu poate o societate dezorientată pe parcursul a două secole, influențată profund de propaganada rusească să genereze politicieni responsabili și  integri. Diferitele abuzuri, hoții, violări ale constituției continuă și după 30 de ani de independență. La fiecare ciclu politic, când are loc schimbarea puterii, tot ne pare că e ultima luptă, cea mai importantă, decisivă, după care vom intra în normalitate. Dar, din păcate, aceste speranțe sunt niște iluzii deșarte. Nu poți construi ”o țară” așa cum se complac a numi Republica Moldova majoritatea politicienilor de aici, pe un teritoriu lipsit de o identitate clară națională, conștientizată de întreaga populație. Niciun basm de tipul ”edificării națiunii civice moldovenești”, fără  memorie, fără  istorie, fără limbă, fără valori referențiale naționale  nu va aduce nici fericirea, nici pacea socială în Republica Moldova. Consider sincer, cu toată fermitatea gândirii mele de profesor și om politic ,că doar unificarea celor două state românești – România și Republica Moldova –  va aduce starea de normalitate, civilizația, prosperitatea în teritoriul dintre Prut și Nistru. 

Dvs. aveți experiență în Parlamentul de la Chișinău și în Guvernul României, iar din ultimele declarații publice ale Dvs. reiese că veți candida la alegerile din 11 iulie curent pe lista electorală a Partidului Unității Naționale. Ce vă motivează să vă implicați din nou în politica de la Bâc?

Motivația de a participa în luptele electorale este de sorginte intelectuală și nu politică, în înțelesul ”politicii de pe Bâc”. Istoria valorilor și libertăților democratice de pe vechiul continent a fost marcată mai cu seamă de numele sonore ale celor mai de vază intelectuali – Victor Hugo a fost nu doar un mare scriitor al Franței, ci și un politician talentat, care a pledat împotriva pedepsei cu moartea prin ghilotinare și a multor valori republicane, François-René de Chateaubriand scriitor,  mare intelectual al Franței din secolul XIX, s-a implicat în politică, a pledat printre altele pentru libertatea presei, fiind acuzat într-un proces judicair răsunător, Nicolae Iorga, cel mai prolific istoric al României, autor a 12 000 de volume și circa 140 000 de scrieri, a marcat profund politicul interbelic românesc. Toate aceste exemple, și multe altele, ne arată că intelectualii s-au zbuciumat de-a lungul secolelor pentru a transforma lumea spre bine, pentru a le oferi oamenilor, concetățenilor lor o viață mai justă, mai bună. Desigur, intelectualii sunt romantici – ei nu au scopuri materiale, meschine, sunt onești, integri, și, putem observa că deseori, sunt fentați în politică de ”adevărații politicieni” – intriganți și șmecheri. Consider că dacă mai mulți intelectuali și-ar asuma militantismul politic – am putea depăși mai ușor crizele și obstacolele în procesul edificării unei societăți moderne, civilizate.

Când va depune PUN actele pentru a fi înscris în cursa electorală și care va fi oferta acestui partid pentru alegătorul din R. Moldova care va ieși la urne pe 11 iulie?

PUN se va prezenta la CEC foarte curând, iar oferta electorală ține de un Plan de urgență pentru redresarea Republicii Moldova după pandemia Covid-19  și un Proiect de reunificare a Republicii Moldova cu România, văzut ca un proces de acțiuni și politici publice asumate la nivel de guvernare, printre ele:  campanie de vaccinare împreună cu România, modernizarea și ajustarea sistemului medical la cel românesc, construirea a trei spitale regionale sud, centru și nord, conectate la sistemul medical din România, cu echipe mixte de medici; obținerea independenței energetice a Republicii Moldova prin conectarea la resursele de gaze naturale și energie electrică la rețelele din România (punerea imediată în funcțiune a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău și lansarea conexiunilor de energie electrică Bălți-Suceava și Isaccea – Vulcănești); conectarea la proiectele de digitalizare instituțională și sectorială din România; construcția hub-urilor de prelucrare a produselor agricole în zona frontalieră pe Prut: sud, centru și nord, pentru a asigura piață de desfacere a prodiselor agricole din Republica Moldova în spațiul românesc și european; reforma teritorial-administrativă prin revenirea la județe și descentralizarea serviciilor în ebneficiul cetățenilor la nivel de primării; reformarea sistemului justiției în vederea accelerării proceselor de judecare a dosarelor de mare corupție prin conectarea CNA-ului din Republica Moldova la DNA-ul din România, armonizarea instituțională și atragerea cadrelor anti-corupție din România în sistemul instituțional omolog din Republica Moldova; crearea în arcul guvernmental a Ministerului pentru Relația cu România, care se va ocupa de proiectele de finanțare oferite de România Republicii Moldova, de procesul de armonizare instituțională, comunicațională, legislativă, teritorial-administrativă,  economică, socială etc a Republicii Moldova cu România.

Decizia de a merge separat la alegeri este bătută în cuie?

A rămas puțin timp pentru a mai putea reuși ceva, cu atât mai mult că tentativele de a unifica cei doi poli unioniști au suferit eșec.

De ce au eșuat negocierile cu AUR în vederea participării în comun la alegerile parlamentar pentru a oferi cetățenilor R. Moldova o singură opțiune unionistă în buletinele de vot? Acest lucru e în interesul curentului unionist din R. Moldova?

Consider că era mult mai productiv dacă toate partidele unioniste s-ar fi regăsit într-o singură structură politică – de dorit un singur partid unionist. Știm cu toții că această opțiune a fost lansată și susținută de Traian Băsescu, unicul politician din România, care a venit sincer să promoveze dezideratul Unirii aici în Republica Moldova. Din păcate acest ”zbor” a fost frânt de o manieră absolut brutală de ex-peședintele Igor Dodon în complicitate cu Plahotniuc, primul retrăgându-i lui Traian Băsescu cetățenia Republicii Moldova. Cred că dacă nu se întâmpla acest lucru – peisajul politic actual din Republica Moldova ar fi arătat altfel. Liderii politici care marchează istoria națiunilor nu se nasc atât de des. În preajma centenarului Unirii din 2018 am avut șansa să generăm aici, în Republica Moldova, o victorie politică incontestabilă a forțelor românești. Dar nu a fost să fie. Traian Băsescu a fost umilit de ”pudelul lui Putin”, iar cetățenia Republicii Moldova nu i-a mai fost restabilită nici până astăzi – Băsescu fiind președintele României care a fondat Autoritatea Națională pentru Cetățenie. După retragerea lui Traian Băsescu din peisajul politic din Republica Moldova nu au mai existat lideri capabili să-i adune pe unioniști la masa de negocieri. Reprezentanții AUR au venit la sediul PUN  ”să negocieze” – dar cu o singură opțiune: candidații PUN să meargă pe lista AUR. PUN a respins această opțiune, propunând un bloc electoral din mai multr partide unioniste cu o denumire neutră. Propunerea nu a fost acceptată. De altfel, un lider AUR a fost foarte explicit la prima sa vizită la sediul PUN – AUR este împotriva UE, împotriva NATO, nu-și dorește să participe la givernare și are un singur scop – să ajungă în parlamentul Republicii Moldova, să stea în opoziție ”împotriva tuturor”, să aibă un grup parlamentar AUR ca în Parlamentul României, atât. PUN nu a acceptat o astfel de abordare, deoarece PUN este un partid unionist, pro-european, pro-NATO, ancorat în valorile libertăților și drepturilor fundamentale ale omului.

Dnă Guțu, Dvs. ce aveți de spus despre ultimele „păruieli” publice între AUR și PUN? Are dreptate editorialistul Nicolae Negru când spune: „Luptele politice de peste Prut, dușmăniile, resentimentele între partidele de la București le vedem reproduse la Chișinău. De ce s-ar mai implica Moscova să ne dezbine, dacă lucrul acesta îl facem cu succes noi înșine”?

PUN nu s-a angajat în niciun fel de păruieli, dimpotrivă, unele instituții media politizate atacă PUN, echipa PUN, și asta nu le face față. Până la urmă, democrația înseamnă pluralism – fiecare cetățean este în drept să evalueze prestația echipelor politicie și să aleagă acea echipă care îi exprimă încredere. Alegerile sunt despre competiție, mult discernământ și informare corectă.

Care sunt scenariile pe care le luați în calcul la partid – câți deputați sperați să aveți în Parlament, cu cine veți face alianțe postelectorale, există riscul ca PUN să nu prindă pragul electoral etc.?

PUN va participa pentru prima dată la alegeri parlamentare cu o echipă de oameni integri, buni profesioniști,  ne vom strădui să obținem un scor onorabil, ne proopunem să fim parteneri într-o guvernare exclusiv pro-occidentală, pentru a asigura tuturor Republicii Moldova o perspectivă  de viață prosperă, cu un sistem de sănătate modern, cu educație calitativă pentru toți, cu securitate socială și economică decentă. Și trebuie să știm că o astfel de guvernare este posibilă doar cu sprijinul României, Țara pe care o dorim reîntregită și respectată. 

Ce ar însemna pentru R. Moldova, în opinia Dvs., lipsa unei voci unioniste pronunțate în Parlamentul de la Chișinău?

Această voce unionistă nu va lipsi niciodată, oricât de mult și-o doresc unii pretinși influenceri, politicieni, ziariști, deoarece masa critică a votanților unioniști în Republica Moldova este pe cale de a depăși 50%. Acum ne rămâne un singur obiectiv – să convingem pe toți votanții unioniști să voteze pentru Partidul Unității Naționale, cu o echipă de buni români, profesioniști de pe ambele maluri ale Prutului. Împreună  facem Unirea. Așa să ne ajute Dumnezeu!

https://www.ziarulnational.md/interviu-ana-gutu-era-mult-mai-productiv-daca-toate-partidele-unioniste-s-ar-fi-regasit-intr-o-singura-structura-politica-de-dorit-un-singur-partid-unionist/

https://www.ziarulnational.md/interviu-ana-gutu-era-mult-mai-productiv-daca-toate-partidele-unioniste-s-ar-fi-regasit-intr-o-singura-structura-politica-de-dorit-un-singur-partid-unionist/

La 26 februarie 2021 mi-am încheiat mandatul în calitate de secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României, fiind demisă de prim-ministrul Florin Cîțu, care l-a numit în funcția de secretar de stat al DRRM pe Adrian Dupu (PNL). Voi aminti că Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a fost înființat la inițiativa europarlamentarilor Partidului Mișcarea Populară Traian Băsescu și Eugen Tomac, PMP făcând parte din colaiția de guvernare minoritară în frunte cu Ludovic Orban. Alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 au adus în parlamentul României următoarele partide politice: PSD,PNL, USR și AUR. Partidul Mișcarea Populară nu a trecut pragul de 5% de acces în parlament. Noul guvern condus de Florin Cîțu reprezintă alianța din trei partide – PNL, USR și UDMR. Conform algoritmului politic funcția de secretar de stat al DRRM i-a revenit Partidului Național Liberal.

Pe parcursul anului pandemic 2020 în condiții neprietenoase (mă refer, desigur, la restricțiile cauzate de pandfemia Covid-19) am reușit să punem la punct o instituție absolut nouă în cadrul guvernului României. Am investit toată experiența și priceperea mea de profesor universitar, politician și manager cu experiență în această provocare profesională inedită. Am lansat în premieră proiecte novatoare, de perspectivă – toate în beneficiul perpetuării relației strategice între România și Republica Moldova. Aduc sincere mulțumiri tuturor consilierilor mei Cătălina Cășvean, Valerian Vreme, Marius Poșa, Eugen Popescu, Iulian Lupu, Dorin Dușciac, Mihai Crețu, Mădălina Cargol, , întregului colectiv D.R.R.M. pentru prestație, angajament ferm și competențe.

La 16 februarie 20121 urmare a solicitării formulate de D.R.R.M., am prezentat activitatea D.R.R.M. în ședința reunită a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaților și Comisia pentru comunitățile de români din afara țării din Senatul României.

Am trecut în revistă elementele de strategie ale D.R.R.M., prinicpalele realizări ale D.R.R.M. din anul 2020, dar și prioritățile departamentului în anul 2021, printre care se numără consolidarea instituțiilor media de expresie românească din Republica Moldova prin susținerea presei, radio și TV, instituțiilor media și online românești, promovarea identității și valorilor românești în Republica Moldova cu accent pe limba și istoria românilor și pe promovarea valorilor culturale și spirituale românești, consolidarea cooperării dintre România și Republica Moldova la nivelul administrației publice centrale și locale.

De asemenea am solicitat sprijinul senatorilor și deputaților din cele două Comisii reunite pentru soluționarea sistemică a problemelor legate de teme precum crearea spațiului comunicațional comun România – Republica Moldova, fluidizarea procesului de acordare a cetățeniei române solicitanților din Republica Moldova prin ameliorarea legislației în domeniu, urgentarea procedurii de reunoaștere a diplomelor de medic, eliberate de Universitatea de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testimițeanu” din Chișinău, încheierea unui nou acord între România și Republica Moldova de liberalizare a accesului pe piața muncii din România a cetățenilor Republicii Moldova, posesori ai pașapoartelor biometrice emise de autoritățile Republicii Moldova, și alte subiecte importante pentru relația de cooperare strategică România – Republica Moldova.

La reuniune au participat membrii ambelor comisii, deputați și senatori, care au adresat întrebări, au formulat solicitări de informare și au exprimat angajamentul ferm de a se implica activ pe dimensiunea parlamemtară în promovarea/susținerea plenară a cooperării bilaterale România – Republica Moldova.

La 11 februarie ]n calitatea mea de secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul României am avut o întrevedere cu Excelența Sa Ambasadoarea Republicii Franceze în România doamna Laurence Auer.Am exprimat sincere mulțumiri în adresa Franței și a instituțiilor sale culturale pentru activitatea prodigioasă în România și Republica Moldova, care prin multiple proiecte au creat punți de colaborare în domeniul învățământului, cercetării, culturii, administrației, infrastructurii, mediului, patrimoniului arhitectural etc.Discuția noastră s-a axat pe importanța programelor culturale, educaționale și universitare, desfășurate în România și Republica Moldova, de Ambasada Franței, Institutul Cultural Francez, Alianța Franceză, Agenția Universitară a Francofoniei (AUF).Am accentuat necesitatea majoră a promovării și susținerii culturii, civilizației și limbii franceze și a francofoniei pe dimensiunea unui parteneriat trilateral Franța – România – Republica Moldova. În altă ordine de idei, am solicitat sprijinul Ambasadei Franței și a instituțiilor culturale/educaționale franceze în vederea relansării proiectului claselor bilingve de limbă franceză-romănă în liceele din Republica Moldova.

La 10 februarie am avut o întrevedere cu Ambasadorul Regatului Spaniei în România, Excelența Sa domnul Manuel Larrotcha. În cadrul discuției am abordat problema cooperării academice, educaționale și culturale din perspectiva parteneriatului trilateral Spania – România – Republica Moldova în cadrul proiectelor universitare de cercetare, de predare/învățare a limbii spaniole la facultățile specializate, inclusiv pentru susținerea examenului și certificării DELE. Am convenit asupra necesității sporirii numărului de mobilități academice și școlare Republica Moldova – România – Spania, având la bază promovarea limbii și culturii spaniole, dotării centrelor de limbă și cultură spaniolă cu manuale și suporturi educaționale moderne. E.S. Ambasadorul Regatului Spaniei în România, domnul Manuel Larrotcha, a menționat că acordul între Ministerele Educației ale Republicii Moldova și Regatului Spaniei, referitor la inaugurarea claselor bilingve română-spaniolă la Liceul Miguel de Cervantes din Chișinău, va fi curând semnat, iar experiența celor zece licee cu clase bilingve română-spaniolă din România va fi implementată și peste Prut.

Cel care posedă aproape de perfecțiune o limbă este înzestrat cu autoritatea de a convinge oamenii din jur. Limba/discursul este însăși puterea persuasiunii. În politică discursul joacă un rol determinant pentru a înclina balanța opțiunilor electorale. Ține de integritatea/moralitatea politicienilor ca discursurile lor să fie corelate cu realitatea, iar manipularea și minciuna să dispară definitiv din verbul politic.În decembrie 2020 am publicat cartea cu discursurile mele politice și academice ”Discours/Discursuri. Ars oratoria” . O bună parte din discursurile politicie au fost concepute de mine în limba franceză, deoarece au fost rostite în cadrul ședințelor plenare ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, eu făcând parte din delegația parlamentară permanentă a Republicii Moldova (2009-2014). Mi-am tradus discursurile și în limba română pentru a asigura accesul mai larg la informație al instituțiilor media, al tuturor celor care sunt interesați de fenomenul politic din Republica Moldova. Aduc sincere mulțumiri doctorandului meu Ghenadie Râbacov, pentru faptul că a lecturat cu atenție cartea.Le sunt recunoscătoare colaboratorilor tipografiei Sirius din Chișinău, unde mi-am publicat marea majoritate a cărților mele.

Portret de candidat. Ana Guţu, candidat la Senat, în Vrancea, din partea PMP

Vorbim prea mult despre politicienii cu notorietate. Fie că îşi continuă cariera, după multe mandate, fie că nu au mai prins loc pe liste, deşi sunt foarte cunoscuţi.

Proiectul Portret de candidat îşi propune să le ofere un spaţiu de exprimare celor care încă nu sunt familiari publicului. Dar care au ceva să îi propună acestuia.

Invitaţi sunt candidaţi la alegerile parlamentare care se prezintă pentru prima dată. Oameni deja realizaţi într-un domeniu profesional, care au intrat după aceea în politică.

Cine sunteți, doama Ana Guţu, şi ce căutaţi în politica românească? Aveti deja un parcurs politic important în Republica Moldova.

Sunt profesor universitar, doctor în filologie romanică, am parcurs academic axat pe cercetare/predare în domeniul lingvisticii romanice și o bogată experiență în managementul universitar. Am fost activ implicată în proiectele Agenției Universitare a Francofoniei și am făcut parte din instanțele sale de conducere (2009-2017), sunt autoare de monografii științifice, manuale, curricula, articole și eseuri științifice, redactate în limbile franceză și română. Iar sintagma dumneavoastră interogativă: ”Ce caut în politica românească?” îmi pare provocatoare. În primul rând, sunt româncă, cetățean al României cu acte în regulă, am drepturi constituționale, de a alege și a fi ales. Nu sunt un vagabond anonim, sau un oportunist penal, venit de nicăieri, care ”atentează” la fotoliul de ales al poporului din România. Nu am căutat și nici nu caut vreun interes material în politică. Mă preocupă valorificarea prestației mele intelectuale în procesul decizional politic din România pentru binele comun. Activismul meu ca cetățean informat, integru și bine intenționat, cu un spirit acut al responabilității, m-a propulsat atât în viața politică din Republica Moldova (deputat în parlamentul RM 2009-2014), unde am făcut istorie, cât și în viața politică din România. Din ianuarie 2020, la propunerea lui Traian Bpăsescu, președintele de onoare al PMP, mi-am asumat funcția (politică) de secretar de stat la recent creatul Departament pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul României, iar de curând am acceptat invitația de a deschide lista pentru Senatul României în județul Vrancea.   

Ce le propuneţi alegătorilor din Vrancea? Nu sunteți de pe aici. De ce să vă voteze?

Un senator sau deputat, chiar dacă este ales pe circumsripție, are nu doar responsabilități în fața alegătorilor din teritoriu, ci și responsabilități la nivel de țară. În acest sens, pe lângă faptul că voi fi receptivă la toate solicitările cetățenilor români din Vrancea, unde voi avea audiențe, voi promova legi pentru implementarea în România a politicilor publice din domeniile prioritare: sănătate, educație, infrastructură. Nu în ultimul rând, mă voi implica plenar în elaborarea și punerea în aplicare a unei strategii naționale pentru a asigura dezvoltarea în ascendență a relației bilaterale România-Republica Moldova. Voi menționa că PMP este unicul partid din România, care promovează prin programul său politic cel de-al treilea proiect de Țară – Unirea României cu Republica Moldova. După aderarea României la UE și NATO, unirea cu Republica Moldova este un scop politic suprem, pentru care merită să mă implic în activitatea politică din România.

Primul lucru pe care îl veţi face în Parlamentul României? Din ce comisii parlamentare doriţi să faceţi parte?

Dacă alegătorii din Vrancea îmi vor acorda votul lor de încredere și voi ajunge senator, prima mea inițiativă va fi crearea unui grup interparlamentar România-Republica Moldova pentru unificarea celor două state românești. Republica Moldova a semnat și a ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în 2014, care îi permite să beneficieze de zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător, produsele moldovenelști având acces pe piața europeană, inclusiv cea românească. De altfel, România a devenit cel mai importamt partener comercial al Republicii Moldova. Totodată, în Acordul de Asociere, nu este stipulată nicio referință la art.49 al Tratatului de la Lisabona, care i-ar garanta Republicii Moldova o perspectivă clară de aderare la UE. Prin urmare, amplasarea Republicii Moldova în același pachet ”post-sovietic” al Parteneriatului Estic, alături de Ucraina, Belarusi, Georgia, Armenia și Azerbaigean, e stigmatizată de incertitudinea unei date predictibile pentru accederea Republicii Moldova în UE. Vor urma și alte inițiative legislative legate de sănătate (o nouă legislație de reglementare a domeniului sănătății), educație (promovarea coerentă a educației incluzive, elaborarea noilor politici educaționale pentru diminuarea analfabetismului funcțșional și a abandonului școlar), protecția mediului ambiant (promovarea energiilor renuvelabile, a transportului ecologic, diminuarea poluării zonelor urbane etc), digitalizarea instituțională a României, democrație electorală (reducerea numărului de parlamentari la 300, alegerea primarilor în două tururi, modificarea legii referendumului pentru a permite comunităților locale de a decide împrumuturi angajate în beneficiul comuntăților). Îmi doresc foarte mult să am posibilitatea de a activa în Coimisia pentru Politică Externă, în Comisia Educație, Cercetare, Mass-Media, în Comisia pentru Românii de Pretutindeni, deoarece experiența mea profesională și politică îmi va permite să fac față tematicilor ce țin de activitatea lor.    

Cum vedeţi raportul dintre Stat şi cetăţean? Până unde trebuie să intervină Statul în economie?

Un monarh francez în secolul XVI l-a întrebat pe cardinalul său cum ar trebui să guverneze regatul Franței ca poporul să fie fericit. Cardinalul i-a răspuns: lăsați poporul să se guverneze prin el însuși, și cu siguranță oamenii vor fi fericiți. Pledez pentru libertatea economică a individului, pentru un stat instituțional minimalist, în care individul beneficiază de drepturi garantate de stat, muncește liber, își plătește impozitele, și, desigur, grație simplificării birocrației instituționale, să poată accesa de pe telefonul mobil orice instituție, de la care să obțină facil orice tip de document de care are nevoie. Desigur, cetățeanul să și poată vota electronic, prezervând astfel resurse materiale și umane costisitoare. Economia de piață nu are nevoie de reglementări, statul intervenind suveran în situații de forță majoră, de tipul pandemiei Covid-19, când, ar fi fost ideal ca statul român să fi fost capabil să lanseze tratamente și vaccinuri anti-Covid-19, investind generos (anterior) în cercetarea autohtonă și în sistemul sanitar autohton.  

Ce raport trebuie să fie între Stat si Biserică?

Credința este cadrul existențial uman constituit de-a lungul secolelor, care îi asigură omului echilibrul spiritual, atât de important pentru relațiile de familie, cle profesionale și societale. În același timp, laicitatea în versiunea franceză, pentru care a militat Aristide Briand în Adunarea Națională a Franței în 1910, deseori nu are aceeași interpretare în România, țară majoritar creștin ortodoxă. Convingerea mea este că instituțiile ecleziastice trebuie să fie separate instituțional de stat, indiferent de cultul pe care îl reprezintă. Iar exemplul Republicii Moldova este elocvent în sens negativ la acest subiect: Mitropolia Moldovei, cu cel mai mare număr de enoriași și biserici, este dependentă de Patriarhia Moscovei, iar implicarea Mitropoliei Moldovei în fenomenul politici din Republica Moldova a făcut să frâneze calea sa firească spre vest, spre România. 

Basarabia este România? Ce agendă trebuie să avem în relatia cu Republica Moldova? Aveţi o platformă unionistă, credeţi că este posibil acest lucru în viitorul apropiat?

Așa cum am menționat mai sus, pledez pentru reunificarea celor două state românești – România și Republica Moldova, această reunificare politico-juridică se poate produce în conformitate cu Actul final de la Helsinki din 1977, articolul 1, prin metode pașnice, democratice, agreate de cetățenii ambelor state. Unirea poate fi votată fie prin referendum, fie în parlamentele Republicii Moldova și cel al României. Eu pledez pentru democrația electivă, adică pentru votul în parlamentele din România și din Republica Moldova. Să ne amintim că în an centenar, 2018, cele două camere ale Parlamentului României a votat o Cdeclarație, punctul final al căreia stipulează foarte clar: ” ….că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora”. Prin urmare, soluția Unirii celor două state românești se află în Republica Moldova, unde masa critică a alegătorilor unioniști (cotată actualmente la 33% confrom ultimelor sondaje) trebuie să trimită în parlamentul din Chișinău o majoritate calificată pentru a vota Declarația cu privire la Unirea Republicii Moldova cu România. Cnd se va întmpla acest lucru – atunci se va produce Unirea,căci vă asigur, la doar o oră-două distanță Parlamentul reunit al României va recunoașlte o astfel de Declarație și o va sprijini prin vot majoritar.    

Sunteți într-o companie foarte pestriță pe liste. Foști șefi PSD, că Radu Preda și Alexandru Oprean, figuri din trecut, că Elena Băsescu și Sergiu Sechelariu, sau Doru Coliu, actualul deputat pentru Diaspora, care a fost la închisoare, nu are nici un fel de studii, a demisionat din funcțiile din PMP dar candidează la Telorman. Este posibil ca politicienii basarabeni să fie pe liste doar pentru a atrage electoratul cu acte românești din Republica Moldova, dar rolul decizional viitor să fie decorativ ?

Sistemul de vot circumscripțial din România atrage inevital fenomene de genul nomadismului partinic – liderii politici de la nivel local, constrânși să obțină finanțări de la bugetul public central pentru proiecte infrastructurale majore, deseori ăși schimbă carnetele de partid. Acest fenomen este propiru democrațiilor emergente, în care deocamdată nu s-a înrădăcinat cultura politică transgenerațională – de exemplu, a fi conservator sau liberal din străbunici. Totodată, consider că cetățenii care au probleme serioase cu integritatea, ar trebui să se abțină de la participarea în competiții electorale – căci ne dorim cu toții ca România să facă progrese notorii în toate domeniile, inclusiv pe dimensiunea constituirii unei clase politice integre, responsabile și demne.

Iată de ce, din punctul meu de vedere, implicarea intelectualilor, după exemplul lui François-René de Chateaubriand, care a militat politic pentru libertatea de exprimare a oamenilor presei în secolul XIX, Victor Hugo care a dominat secolul XIX prin militantismul său politic împotriva pedepsei cu moartea, pentru drepturile cetățenești, Nicolae Iorga, cel care și-a identificat viața/creația sa de intelectual cu luptă politică pentru binele comun, – este o condiție sine qua non  întru succesul fenomenului politic din orice țară.

România este Țara noastră, unică, irepetabilă,  frumoasă, cu oameni minunați, cu resurse binecuvântate de Dumnezeu, și este necesar ca să muncim cu toții, inclusiv pe teren politic (oricât de inconfortabil ar fi el pentru un intelectual) pentru a o reîntregi, a o moderniza și a o mișca înainte pe calea progresului în marea familie europeană.    

Ultima carte pe are aţi citit-o. Ultimul film pe care l-aţi văzut.

”Tu sera un homme, mon fils”. Paris, Gallimartd, 2020, de Pierre Assouline.

”Le chant du loup”, realizator Antonin Baudry.

https://www.podul.ro/articol/12462/portret-de-candidat-ana-guu-candidat-pmp-la-senat-vrancea-unirea-cu-republica-moldova-e-un-scop-politic-suprem-pentru-care-merit-s-m-implic-in-activitatea-politic-din-romania?fbclid=IwAR25JpOHHiYZr1dXj3DuRBKfdBVzt-utfYyzF7x0fgT1UKJBhfBN2fizROY

Interviu realizat de Ciprian Apetrei