Comasarea institutelor de cercetare, distrugerea Institutului de Istorie, susţinerea “aberaţei despre  sărbătorirea a 650 de ani ai Statului Moldovenesc”, dorinţa Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) de a se plasa  asupra universităţilor şi instituţiilor superioare de învăţământ, finanţarea acestora prin intermediul AŞM, înstrăinarea clădirilor ce aparţin AŞM, cheltuirea banilor publici pentru  editarea unei cărţi de lux în valoare de aproape un milion de lei, editarea  a 10 volume ale noii ediţii „Enciclopedia Moldovei”, iniţiată prin Decretul lui Vladimir Voronin sunt doar câteva aspecte mediatizate de prim vice-rectorul ULIM, deputat în Parlamentul R.Moldova, Ana Guţu în cadrul dezbaterii publice despre rolul, rostul şi prestaţia AŞM,  produsă la emisiunea “Rostul zilei” de la postul de radio “Vocea Basarabiei”.

Ascultă aici înregistrarea audio

La 1 septembrie 2009 din iniţiativa Institutului Moldova-Leipzig, Germania şi ULIM, care au încheiat un acord de colaborare în acest an, a fost organizată prima şcoală de vară pentru studenţi din Germania cu genericul “Republica Moldova – vecin cu UE, cultură, istorie, limbi” . În cadrul programului  studenţii din Germania vor audia  prelegeri pe diverse teme, susţinute de personalităţi din RM, şi vor studia mai aprofundat limba română. La 1 septembrie în Sala Senatului ULIM Dna Ana Guţu a făcut o prezentare pe tema sistemului de învăţământ superior din Moldova.

Vezi  prezentarea

Programul şcolii de vară

Necesitatea imperioasă a unui nou Cod al educaţiei

Interviu cu deputatul liberal Ana Guţu, prim-vice-rector la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Sistemul de învăţămînt din Moldova a fost în ultimii 8 ani terenul unor reforme radicale, aplaudate de unii şi contestate de alţii. Începînd cu limitarea autonomiei universitare şi terminînd cu experimente de factură ideologică, cum ar zice, spre exemplu, adversarii înlocuirii istoriei românilor cu disciplina istoriei integrate. Multe lucruri s-au schimbat, dar multe au rămas la fel, cum ar fi problemele cronice de finanţare, problema salariilor sau a lipsei de cadre didactice. Statul a impus în ultimii ani un mecanism de dirijare centralizată în învăţămînt, iar schimbările au fost motivate prin argumentul echităţii sociale, al modernizării şi ajustării domeniului la nevoile economiei. Oricum, studii independente definesc astăzi starea de lucruri din învăţămînt cam aşa: spre un sistem de studii european, dar cu metode sovietice. Cuvîntul reformă revine, deci, la ordinea de zi, după constituirea în Parlament a unei noi majorităţi, alcătuite din partidele liberale şi democrate din Alianţa pentru Integrare Europeană.

Despre priorităţile domeniului discutăm astăzi cu invitatul noastru, parlamentara liberală Ana Guţu, prim-vice-rector la ULIM. Dnă Guţu, bună dimineaţa.

Ana Guţu: Bună dimineaţa

Radu Benea: Dna Guţu, partidele din coaliţia de guvernare au reuşit să discute şi să formuleze poziţii consensuale faţă de reforma învăţământului , au reuşit să discute şi să formuleze poziţii consensuale faţă de o eventuală reformă a învăţământului? Cu ce ar trebui să se înceapă, după părerea dumneavoastră?

Ana Guţu: Desigur, problema învăţământului şi a întregului sistem educaţional a fost pusă pe tapet, şi suntem de acord asupra unor puncte principial importante pentru a realiza un set de reforme, şi în primul rând vom începe cu baza legislativă, fiindcă este nevoie de elaborat şi de adoptat un nou cod al educaţiei, acesta fiind supus discuţiilor publice, atât în presă cât şi la televiziune, pentru ca toţi cei care sunt capabili să ia decizii în nivelele sistemului educaţional, să poată să participe la elaborarea acestui cod. Codul ar trebui să fie constituit cel puţin din trei legi – Legea învăţământului preuniversitar, Legea învăţământului superior, şi Legea despre statutul cadrului didactic. Va fi un proces complex şi complicat, însă este imperioas necesar să purcedem la elaborarea noului Cod.

Vezi interviul integral aici.

Turnul Babel, pictură de Pieter Brueghel, 1528,
Muzeul Regal de artă modernă din Bruxelles.

Mitul babelian a fost invenţia salutară a omenirii pentru a explica una din eternele enigme ale umanităţii: miracolul şi provenienţa limbilor…

Într-o Europă în care dezvoltarea progresează, bilingvismul pare să nu mai satisfacă necesităţile comunicării societale  atât la nivel oficial, cât şi la nivel de conexiuni lingvistice cotidiene în spaţiului comunitar. Niciodată spiritul babelian nu ar fi cunoscut o astfel de proliferare lingvistică şi nu ar fi atins un grad atât de înalt al transversalităţii  dialogului, dacă astăzi nu ar fi fost epoca marilor delocalizări culturale şi, prin urmare a celor lingvistice…

Sloganul european  „unitate prin diversitate” se bazează, în primul rând, pe diversitatea lingvistică şi, în consecinţă, culturală a Europei. Istoria conceptului este mult mai veche decât pare la prima vedere…..

Funcţia manipulatoare a limbii oglindeşte cognoscibilitatea infinită a posibilităţilor sale combinatorii. Litera scripta sunt manipulate foarte bine de către jurnalişti şi politicieni, verba sunt manipulate de către oratori pentru a putea atinge scopurile de o manieră cât mai  persuasivă. În virtutea faptului că limba este prin excelenţă mijlocul unic al expresiei clare şi nete a gândirii (făcând abstracţie de la artele vizuale din perspectiva semiotică modernă), coerciţia sau puterea coercitivă a limbii constă în impunerea de atitudini, comportamente şi viziuni prin intermediul limbii.

Actualmente în Republica Moldova locuim în condiţiile unei  diglosii, care a degenerat într-un conflict lingvistic.  Conflictul lingvistic este inevitabil într-o societate bilingvă sau multilingvă, deoarece, din perspectiva noţiunii de coerciţie lingvistică, una  din limbile vorbite îşi revendică statutul de limbă dominantă.

Odată cu instaurarea noului parlament după alegerile anticipate din 29 iulie 2009 mai stringent decât vreodată trebuie repusă pe tapet problema promovării politicilor lingvistice corecte, care ar institui stima şi respectul pentru limba română ca limbă vorbită de majoritatea populaţiei băştinaşe şi care politici ar permite celorlalte limbi minoritare să se dezvolte la nivel de comunităţi lingvistice, în conformitate cu Carta europeană a limbilor.

Priorităţi la nivel de politici de stat în RM:
· Actualizarea Legii cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul RM, inclusiv a legeii publicităţii;
· Modificarea articolului 13 din Constituţia RM prin afirmarea adevărului ştiinţific – Limba vorbită în RM este limba română;
· Asanarea climatului lingvistic din RM prin reducerea puterii coercitive a limbii ruse şi promovarea unor politici corecte în ceea ce priveşte statutul limbii române şi cunoaşterea acesteia de către funcţionarii publici;
· Trecerea limbii ruse predate în şcoli şi licee în modulul disciplinelor opţionale în rând cu alte limbi străine de comunicare internaţională (a lăsa la discreţia părinţilor şi elevilor posibilitatea de a alege limba străină predată);
· Ameliorarea statutului limbii române pe teritoriul RM prin românizarea internetulu, mass media mijloacelor de informare TV şi radio.

Citeste articolul integral aici

“Este nevoie de vointa politica din partea celor care vor fi la carma Ministerului Educatiei pentru a duce toate reformele pana la capat”. “Procesul de la Bolgna a fost perceput prea simplist de catre autoritati, iar ceea ce s-a realizat s-a datorat doar universitarilor”. “Este necesara elaborarea unui nou Cod Educational”. “Liceele trebuie sa aiba mai multe profiluri, iar elevii – posibilitatea de a-si alege obiectele”. “Manualele de istorie integrata au elogiat Partidul Comunistilor si au ramas sa se prafuiasca pe rafturile bibliotecilor.”

De aceasta data am discutat cu deputatul liberal, prim-vecerectorul Universitatii Libere Internationale din Moldova, Ana Gutu. Am incercat sa aflam care sunt problemele in domeniul invatamantului, cand vom vea gradinite, vor mai fi diplome de 11 clase, cate profiluri vor fi in licee si va mai fi plafonat accesul tinerilor la studii in universitati. Ana Gutu este filolog, traducator, profesor de limba si literatura franceza, expert in management universitar, detine titlurile de doctor in filologie romanica, conferentiar universitar si profesor universitar ad interim.

Stirea Zilei: Veniti din sistemul invatamantului si sunt sigura ca sunteti la curent cu toate problemele. Cat de grava este situatia?

Ana Gutu: Sistemul educational din Republica Moldova traverseaza o criza profunda, care este cauzata, in primul rand, de insuficienta investitiilor in domeniu. Pe de alta parte, exista o serie de probleme legate de baza legislativa. Este necesara elaborarea unui nou Cod Educational si racordarea celorlalte acte la normele europene.

O alta problema ar fi reforma in sistemul preuniversitar, pe de o parte, si aprofundata si dusa pana la capat reforma in sistemul universitar, pe de alta parte. Desigur ca ma refer aici la procesul Bologna. O alta problema, care vine din participarea Republicii Moldova la procesul Bologna, este problema evaluarii calitatii educatiei. In acest sens, este nevoie de instituit anumite agentii, anumite organisme, independente de Ministerul Educatiei, care si-ar asuma acest rol de evaluator extern.

Continuare pe STIREA ZILEI

Ana Guţu şi Luc Van Der Brande, Preşedintele Comitetului Regiunilor

La 16-17 iunie 2009  la Bruxelles, a avut loc Forumul Comitetului Regiunilor (www.cor.europa.eu)  pe problema Parteneriatului Oriental, care a fost lansat la Praga la 7 mai şi prevede o finanţare în volum de circa 900 mln Euro până în 2013 pentru 6 ţări din fosta URSS  – Belorusi, Ukraina, Moldova, Armenia, Georgia şi Azerbaigean. Comisia Europeană a delegat Comitetului Regiunilor sarcina de a coordona  proiecte ce ţin de două din cele 4 segmente ale Parteneriatului Oriental (PO): democraţia, buna guvernanţă şi stabilitatea pe de o parte, şi contactele interpersonale pe de alta. PO este un program european menit să asigure continuitatea Politicii de vecinătate a UE prin susţinerea reformelor democratice, fortificarea statului de drept, edificarea instituţională. Participanţii la forum în calitate de vorbitori şi invitaţi speciali au menţionat existenţa unor dificultăţi în promovarea  PO, precum identificarea partenerilor credibili în aceste 6 ţări ex-sovietice, problema barierei lingvistice, inegalitatea situaţiilor geo-politice şi sociale în cele 6 ţări ale Europei de Est. Mai mulţi dintre vorbitori au menţionat rolul deosebit pe care sunt chemate să-l joace universităţile în promovarea experienţelor reuşite în domeniul guvernanţei, edificării instituţionale, comunicării interculturale.

EaP programme

pres.gutu-ulim-fr.

La 5-6 iunie 2009 a avut loc la Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi, România, colocviul internaţional  “Discurs critic şi literatură în epocile totalitare”. Participanţii la colocviu, cercetători, profesori, studenţi au avut posibilitatea sa asculte o serie de comunicări ce ţin de critica  creaţiilor literare de pe ambele maluri ale Prutului din epoca totalitarismului socialist. Ambiguitatea tratării problematicii angajării ideologice în epoca totalitară constă, pe de oparte, în constatarea vidului spiritual al “realismului socialist” şi alproletkultismului, iar pe de alta, posibilitatea sau imposibilitatea “re-convertirii”/reabilitării  talenetlor de epoca după căderea comunismului. Vorbitorii au avut parte de un veritabil dialog al vârstelor, al geospaţiilor, animat  de curiozitatea studenţilor,  dar şi de diversele perspective de abordare a problematicii:  europeană,  conservatistă,  idealistă, materialistă ş.a.

Vezi aici:

Program colocviu

Presentation Ana Gutu

Articol integral (franceză)

Le 17-18 mai 2009 à Bordeaux, France a eu lieu la XV-e Assemblée Générale de l’Agence Universitaire de la Francophonie. Actuellement environ 700 universités de 80 pays font partie de l’AUF. Les 540 délégués à l’Assemblée dont 302 votants ont élu le nouveau président de l’AUF et les organes administratifs. Les participants à l’Assemblée ont eu la possibilité de réaffirmer leur solidarité pour l’excellence universitaire, pour la libre circulation des savoirs au profit d’un développement durable à travers le monde.

Mme Ana Gutu  a été élue dans le Conseil associatif de l’AUF en tant que déléguée de la part de la région Europe Centrale et de l’Est.

***

La 17-18 mai 2009 la Bordeaux, Franţa, a vut loc cea de a 15 Asamblee Generală a Agenţiei Universitare a Francofoniei. Actualmente circa 700 universităţi din 80 de state fac parte din AUF. Cei 540 de delegaţi inclusiv 302 votanţi au ales noul preşedinte şi organele de conducere ale AUF pentru următorii 4 ani. Participanţii la Asamblee au reiterat solidaritatea lor pentru excelenţa universitară, pentru libera circulaţie a cunoaşterii întru asigurarea dezvoltării durabile în lume.

Doamna Ana Guţu a fost aleasă în Consiliul de asociere AUF şi ulterior în biroul acestuia din partea regiunii Europa Centrală şi de Est.

http://www.auf.org/l-auf/instances/accueil.html

La revue  en ligne Regard sur l’Est a publié l’article de Mme Ana Gutu “En République de Moldova: des langues et des identités”.

Dans une Europe qui se diversifie progressivement le bilinguisme semble ne plus satisfaire les besoins de communication sociétale autant au niveau officiel qu’au niveau de la locution courante à travers l’espace communautaire. Le slogan européen « unité dans la diversité » s’appuie, au premier chef, sur la diversité linguistique, et, par conséquent, culturelle, de l’Europe.

La coercition de la langue russe. A part d’être un instrument de communication, la langue est un pouvoir du point de vue politique et social. Or, selon nous, le bon exercice de la langue, aussi bien dans la variante écrite que dans celle orale, mène inévitablement à la coercition de la langue.

L’article intégral

http://www.regard-est.com/home/breve_contenu_imprim.php?id=937

Le 26 mars courant à Sofia s’est tenue la réunion du Conseil d’Administration de l’Institut de la Francophonie pour l’Administration et la Gestion, important opérateur de l’Agence Universitaire de la Francphonie. Les membres du Conseil, parmi eux  Mme Ana Gutu (c’est pour la prémière fois que la Moldova este présente dans ce Conseil), ont discuté des réalisations de cet établissement en 2008 et des perspectives de ce projet francophone qui a été lancé il y a 11 ans. Les conseillers ont mentionné la qualité des enseignements délivrés à l’IFAG, ainsi que le haut degré de satisfaction des diplomés de l’IFAG, qui, à 90% sont revenus dans les pays d’origine et suivent des carrières professionnelles de succès. Le 26 mars les membres du Conseil d’Administration ont assisté à la cérémonie de remise des diplomes aux étudiants de la promotion 2008. Les étudiants de l’IFAG, anciens étudiants de la filière francophone de l’ULIM Eugène Cerga, Iuliana Bondarenco et Mariana Damian  (dans la photo ci-dessous) ont été cités parmi les meilleurs de la promotion.