”România a fost mereu alături de cetățenii Republicii Moldova, indiferent de culoarea puterii de la Chișinău.” Interviu pentru spotmedia.ro

Interviu Ana Guțu, dr.prof.univ., secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Guvernul României pentru sportmedia.ro, realizat de Camelia Badea

  1. Cum priviți dvs rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din R. Moldova? Se putea mai bine? Se putea mai rău? Ce credeți că a contat cel mai mult în aceste alegeri (influența rusească, starea economiei, dezinteresul UE, pandemia etc? ce credeți dvs)

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, aidoma altor scrutine electorale din lume, sunt marcate profund de pandemia Covid-19, dar păstrează specificul regional postsovietic – influența pregnantă a propagandei ruse asupra deciziilor electorale, nostalgia sovietică prezentă în mentalitățile sociale, elanul democratic participativ al reprezentanților diasporei. Rezultatele primului tur sunt încurajatoare pentru electoratul pro-european și pro-românesc, Maia Sandu este prima clasată. Totodată, un simplu calcul matematic ne arată că stângă extremă și stânga populistă împreună au acumulat 55% din opțiunile de vot. Iar acest scor îngrijorează. Turul doi va demonstra cât de mult au avansat în opțiuni geopolitice cetățenii Republicii Moldova, și sper că dincolo de dispozițiile anti-sistem (promovate de partidul lui Renato Usatâi, un populist-justițiar cu antecedente penale în Rusia), dincolo de dorințele asistențiale de tip comunist (suscitate de partidul fugarului Ilan Șor, acuzat penal de implicarea în furtul miliardului din 2014), dincolo de paternalismul echilibrist al lui Igor Dodon (parabola mai veche a lui Voroni cu vițelul care suge de la două vaci) – cetățenii Republicii Moldova și-au învățat lecția și au înțeles că viitorul lor este alături de România în spațiul civilizațional european. Deoarece, inclusiv  în momentele când clasa politică din Chișinău a demonstrat lipsă de maturitate, de resposabilitate, România și Uniunea Europeană au fst alături de cetățeni – prin ajutoare și finanțări non-rambursabile, prin proiecte transfrontaliere, care schimbă la față realitățile din Republica Moldova.

  • Ce credeți că i-a motivat pe tinerii din diaspora, inclusiv din România, să stea la cozi lungi ca să voteze duminică președintele R.Moldova?

Cetățenii din diaspora recentă – migranții în prima și a doua generație din Republica Moldova, stabiliți peste hotare, sunt cei care s-au familiarizat cu regulile democrației vestice – o democrație veche, cu tradiții, ei s-au integrat plenar în țările-gazdă, au acceptat să respecte legile acestor țări, muncesc legal și plătesc impozite, beneficiind în schimb de facilitățile societăților civilizate. Cetățenii din diasporă au parcurs mult mai rapid calea tradițiilor democratice, iată de ce ei sunt foarte sensibili la necesitatea schimbărilor care trebuie să survină în Republica Moldova. Mulți din ei au rude acasă, și, desigur,  doresc să contribuie prin vot la schimbarea la față a Republicii Moldova. Elanul participativ este de apreciat și de admirat.


3) Ce șanse îi dați Maiei Sandu să câștige turul doi și de cine ar depinde victoria ei?? Care ar putea fi strategia câștigătoare? Cum credeți că se vor poziționa Renato Usatîi și alegătorii lui?

Maia Sandu are șanse mari să ajungă președinte al Republicii Moldova, sunt sigură că diaspora se va mobiliza exemplar, se vor cumula și voturile unioniștilor, care sunt segmentul cel mai responsabil al alegătorilor. Cât privește electoratul lui Usatâi, este foarte probabil ca acesta să condiționeze  apelul său de susținere a Maiei Sandu. În același timp, să nu uităm că, în conformitate cu studiile sociologice, orice apel al unui lider perdant în scrutin este urmat de 33% din alegătorii săi, ceilalți fie votează invers, fie nu ies la vot. Un lucru este cert, la momentul actual Maia Sandu are nevoie de un sprijin masiv și anunțat atât din interiorul Republicii Moldova, cât și din exteriorul ei. Sunt sigură că aceste declarații de sprijin vor urma.

  • Cum ați caracteriza evoluția R.Moldova în mandatul lui Igor Dodon, care ar fi principalele 3 tendințe pe care le-ați remarcat (politic, economic, social etc) ?

Mandatul prezidențial al lui Igor Dodon a fost unul totalmente ineficient. Primii doi ani Dodon a fost ”ținut sub control” de Vladimir Plahotniuc, fostul lider democrat, anunțat și el în căutare pentru corupție, cetățenii țin minte suspendările consecutive ale lui Dodon de către Curtea Constituțională, din cauza că acesta nu a dorit să promulge legea cu privire la combaterea propagandei ruse și alte legi. Ulterior, Dodon și partidul său a fost fortificat, fiind cooptat la guvernare. Impresia generală este că Dodon în cei patru ani de mandat s-a tot plimbat mereu pe la Moscova, fiind primit acolo mai mult prin culoarele puterii decât în biroul lui Putin, a bătut mătănii pe muntele Athos, a împrăștiat decorații și s-a odihnit din belșug prin varii destinații turistice. În același timp, Igor Dodon a reușit să-și crească imperiul financiar al familiei sale, așa precum  menționează investigațiile jurnalistice. Cam acesta este bilanțul mandatului prezidențial al lui Igor Dodon.

  • Cum s-a comportat România față de R.Moldova în ultimii 4 ani? Mulți comentatori sunt critici cu Bucureștiul. Credeți că se putea face mai mult și mai bine?

România a fost mereu alături de cetățenii Republicii Moldova, indiferent de culoarea puterii de la Chișinău. Pe lângă faptul că în plan internațional România este permanent preocupată de ancorarea Republicii Moldova în parcursul său european (să amintim că Republica Moldova a semnat și a ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în 2014), Guvernul României,  administrațiile publice locale din România au implementat numeroase proiecte infrastrcuturale, culturale, educaționale, menite să schimbe în bine viața cetățenilor din cel de-al doilea stat românesc. Gazopductul Iași-Chișținău-Ungheni a fost finalizat, această investiție de 26 milioane de euro va contribui plenar la independența energetică a Republicii Moldova. Proiectul SMURD, investiție de 10 milioane de euro, contribuie la salvarea de vieți umane în Republica Moldova. Reabilitarea a circa 1100 de grădinițe, investiție în valoare de 32 milioane de euro, a adus lumină, căldură, copilărie fericită în aceste instituții preșcolare. În plină pandemie Covid-19 Guvernul României a trimis la Chișinău o echipă de 50 de medici și asistenți medicali și un ajutor umanitar în valoare de 3,5 milioane de euro. Sunt foarte multe exemple de acest fel. Am deosebita plăcere să anunț că Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, pe care am onoarea să-l conduc, a lansat o hartă interecativă pe site-ul său www.drrm.gov.ro, și pe această hartă pot fi vizualizate toate ajutoarele și finanțpărle non-rambursabile, acordate de România Republicii Moldova. De altfel, și crearea acestui departament a fost decisă în februarie 2020, un gest instituțional important, prin care România demonstează cât de valoroasă este comuniunea de limbă, istorie, tradiții în relația sa privilegiată  cu Republica Moldova.



6) În 2016 ați pledat pentru Unire în SUA. Mai este Unirea un subiect de actualitate în 2020?

Am pledat pentru Unirea Republicii Moldova cu România nu doar în 2016, este crezul meu de o viață, moștenit prin eduicație de la bunici și părinți. În 2016 am pledat politic pentru Unire în scrutinul prezidențial de atunci din Republica Moldova, în calitate de candidat. Unirea celor două state românești este mai mult decât oricând actuală în 2020, și, eu mă bucur că am putut contribui plenar la promovarea opțiunilor politice unioniste în Republica Moldova. Unirea Republicii Moldova cu România este inevitabilă și va fi mereu, până la realizare, un deziderat pentru care optează segmentul cel mai elevat și mai educat al societății. În același timp, conform ultimelor sondaje, circa 33% din populația Republicii Moldova doresc Unirea cu România, altele circa 25 % nu se opun acestei opțiuni. Ține de responsabilitatea politicienilor unioniști să coaguleze aceste opinii în scoruri electorale importante pentru a schimba balanța votului în parlament în favoarea Unirii. 

7) Cum poate fi readusă DEFINITIV R.Moldova pe calea europeană? E suficientă alegerea unui președinte pro-european? Ce-ar mai trebui îl plus?

Consider că Republica Moldova este deja ancorată pe calea integrării europene grație Acordului de Asociere cu UE, chiar dacă aderarea la UE nu pare afi foarte aproape. Vom menționa că exporturile Republicii Moldova către țările UE au depășit valoric  exporturile către țările membre CSI, iar România este partenerul comercial cel mai important al Republicii Moldova. Toate ajutoarele, finanțările non-rambursabile vin în Republica Moldova din UE, din România, și nicidecum nu vin din Federația Rusă.

Republica Moldova are actualmente o problemă majoră cu discursul politic instituțional – dinspre președinție și parlament vine un discurs peo-estic, dinspre guvern – un discurs ambiguu, iată de ce alegerea unui președinte cu un discurs pro-euroatlantic și pro-românesc va schimba imaginea Republicii Moldova pe dimensiunea internațională. În același timp, de unul singur, președintele nu va putea schimba nimic pe interior fără o majoritate parlamentară clar orientată spre vest. Dar o schimbare la vârful instituției prezidențiale poate fi un început de bun augur. Din această perspectivă îi doresc mult succes Maiei Sandu în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial din 15 noiemebrie.  

Vă mulțumesc foarte mult (și vă urez succes în alegerile parlamentare din 6 decembrie!) !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.