CATASTROFA ECOLOGICĂ DIN REZERVAŢIA PRUTUL DE JOS

La şedinţa parlamentului din 21 februarie a fost examinată iniţiativa legislativă cu numărul 93, autor principal Ana Guţu, deputat liberal reformator. Iniţiativa prevede amendarea legii Nr 1538 privind fondul ariilor protejate de stat, şi anume, reformularea art.26 punctul b) în sensul interzicerii complete a explorării şi extragerii resurselor naturale în aceste zone protejate de stat.

Începând cu anul 1997 terenurile satului Văleni, judeţul Cahul, au fost explorate prin extragerea ţiţeilor de o companie americană, care în 2007 a reziliat contractul de concesionare cu statul, iar guvernul printr-o hotărâre a sa a concesionat dreptul de a fora companiei Valiexchimp. Astfel, pe parcursul anilor, agenţii economici au transformat zona rezervaţiei de stat Prutul de Jos într-un spaţiu sinistru, unde nu au fost replantaţi arbori, au dispărut specii de păsări şi alte vietăţi,  fapt care a făcut să degradeze întregul ecosistem din preajmă. Primăria satului Văleni nu a primit decât prin judecată o sumă infimă de 150 mii lei pentru exploatarea terenurilor satului Văleni.

Muncitorii angajaţi în efectuarea lucrărilor de explorare muncesc în condiţii insalubre, nu-şi primesc la timp salariile. A se compara date financiare: masa salarială necesară pentru a fi plătiţi muncitorii angajaţi atinge cifra de 100 000 lei; agentul economic vizat extrage zilnic ţiţei în valoare de 300 000 lei, ducându-i la prelucrare în zona economică liberă de la Comnrat şi  Ceadâr-Lunga, exportând ulterior în Bulgaria uleiurile lubrifiante obţinute.  Statul nu primeşte nici un sfanţ în bugetul public din această activitate economică.

Comisia Mediu şi schimbări climatice a dat aviz negativ cu unanimitate de voturi.  Guvernul nu a prezentat nici un aviz, dar a delegat o comisie la faţa locului pentru documentare. Rezultatele inspecţiei nu au fost luate în considerare de agentul economic Valiexchimp. Proiectul a fost amânat pentru următoarea bisăptămânală.

Curios: vom aminti că legea 1538 a fost modificată în 2003 la inițiativa actualului președinte demisionar al Academiei de Științe a Moldovei  Gheorghe Duca, ecologist de formare și interes științific.

Catastrofa ecologică din rezervația naturală Prutul de Jos este amplificată și de consecințele dezastruoase ale construirii tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiulești, care a contribuit la degradarea solurilor, despădurirea zonei, dispariția  a zeci de specii de faună și floră. Republica Moldova este prea mică pentru a fi distrusă într-un mod atât de barbar de decidenții politici din toate timpurile, oricare ar fi culoarea lor politică.  

Vezi AICI proiectul de lege No 93 RO