Monthly Archives

La şedinţa parlamentului din 21 februarie a fost examinată iniţiativa legislativă cu numărul 93, autor principal Ana Guţu, deputat liberal reformator. Iniţiativa prevede amendarea legii Nr 1538 privind fondul ariilor protejate de stat, şi anume, reformularea art.26 punctul b) în sensul interzicerii complete a explorării şi extragerii resurselor naturale în aceste zone protejate de stat.

Începând cu anul 1997 terenurile satului Văleni, judeţul Cahul, au fost explorate prin extragerea ţiţeilor de o companie americană, care în 2007 a reziliat contractul de concesionare cu statul, iar guvernul printr-o hotărâre a sa a concesionat dreptul de a fora companiei Valiexchimp. Astfel, pe parcursul anilor, agenţii economici au transformat zona rezervaţiei de stat Prutul de Jos într-un spaţiu sinistru, unde nu au fost replantaţi arbori, au dispărut specii de păsări şi alte vietăţi,  fapt care a făcut să degradeze întregul ecosistem din preajmă. Primăria satului Văleni nu a primit decât prin judecată o sumă infimă de 150 mii lei pentru exploatarea terenurilor satului Văleni.

Muncitorii angajaţi în efectuarea lucrărilor de explorare muncesc în condiţii insalubre, nu-şi primesc la timp salariile. A se compara date financiare: masa salarială necesară pentru a fi plătiţi muncitorii angajaţi atinge cifra de 100 000 lei; agentul economic vizat extrage zilnic ţiţei în valoare de 300 000 lei, ducându-i la prelucrare în zona economică liberă de la Comnrat şi  Ceadâr-Lunga, exportând ulterior în Bulgaria uleiurile lubrifiante obţinute.  Statul nu primeşte nici un sfanţ în bugetul public din această activitate economică.

Comisia Mediu şi schimbări climatice a dat aviz negativ cu unanimitate de voturi.  Guvernul nu a prezentat nici un aviz, dar a delegat o comisie la faţa locului pentru documentare. Rezultatele inspecţiei nu au fost luate în considerare de agentul economic Valiexchimp. Proiectul a fost amânat pentru următoarea bisăptămânală.

Curios: vom aminti că legea 1538 a fost modificată în 2003 la inițiativa actualului președinte demisionar al Academiei de Științe a Moldovei  Gheorghe Duca, ecologist de formare și interes științific.

Catastrofa ecologică din rezervația naturală Prutul de Jos este amplificată și de consecințele dezastruoase ale construirii tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiulești, care a contribuit la degradarea solurilor, despădurirea zonei, dispariția  a zeci de specii de faună și floră. Republica Moldova este prea mică pentru a fi distrusă într-un mod atât de barbar de decidenții politici din toate timpurile, oricare ar fi culoarea lor politică.  

Vezi AICI proiectul de lege No 93 RO

La 20 februarie la ULIM a demarat simpozionul internațional ”Investigatio bibliothecae: Inovarea în bibliotecă – accente de management. Diversificarea serviciilor și produselor informaționale”. Simpozionul este la cea de a șasea ediție.

Ana Guțu a prezentat comunicarea ”Internetul și democrația”. În prezentarea sa Ana Guțu a menționat printre altele:

”….trebuie de garantat o protecţie eficientă a libertăţii de informare pe Internet: dar asta prevede că trebuie de acţionat pentru a preveni riscurile de distorsionare a informaţiei şi de manipulare a opiniei publice. Pentru a păstra Internetul ca spaţiu de libertate, Statele noastre trebuie să lucreze în mod concertat şi să adopte reguli comune. Marile societăţi ale Internetului au de asemenea responsabilităţi ce trebuie să  le asume. Este nevoie de promovat auto-reglementarea, dar aceasta nu este suficient. Iată de ce este propus, printre altele, de luat în considerare următoarele:

• Stabilirea unei instituţii independente pentru expertizarea algoritmelor ale motoarelor de căutare, care filtrează şi condiţionează accesul la informaţii şi cunoştinţe pe reţea;
• Elaborarea principiilor şi normelor generale pentru a încadra noile practici de sondaje semantice;
• Elaborarea unei reglementări pentru a preveni abuzurile contra vieţii private sau de familie şi anume trolling-ul…”

Vezi AICI programul simpozionului

Vezi AICI Prezentarea în Power Point RO

Vezi AICI textul prezentării ”Internetul și democrația” RO

Am decis să fac publice inele informații referitor la ceremonia de decorare a unui grup de deputați din parlamentul RM cu Ordinul ”Steaua României”, căci privesc.eu a difuzat doar ceremonia oficială și lumea a fost lipsită de posibilitatea de a se minuna de incultura și bădărănismul celui mai mare liberal al românității Mihai Ghimpu…

Ghimpu a transformat ceremonia de decorare într-o campanie dezgustătoare de PR pentru un partid, care se agață de firele de paie ce-i vin în cale, pentru a ieși din cloaca în care s-a autocatapultat. PL-ul a venit, cum s-ar zice pe aici, ”cu droaia” la Cotroceni:  și ministrul-hoțoman de drumuri și trenuri eurofurate Șalaru, și primarul scâncitor Chirtoacă, și liderul nedecorat de data asta Ghimpu, și niște secretare de pe la partid ca să facă figurație, stil vorbelor lui Banciu,  că, mă rog  –  ditamai grup de deputați-plagiatori și profitori au fost băgați în seama de președintele Băsescu!

…Înainte de ceremonia propriu zisă  doamna de la protocol a anunțat unde trebuie să stăm, cum trebuie să mergem, și, la un moment dat, a spus că pentru luări de cuvânt sunt invitați ”președintele” Ghimpu și cineva din partea grupului de decorați. Am intervenit și am precizat, din moment ce vorbește Ghimpu, ar fi corect să vorbesc și eu în numele comunității profesorilor de limbă română.  ”Președintele” Ghimpu s-a dezlănțuit: ”Cum cineva din partea grupului de decorați? Parcă v-am spus în coridor, ce – n-ați înțeles? Vorbesc eu și Corina Fusu! Eu v-am spus că nu vreau să aud de trădători! N-au ce vorbi trădătorii pe aici! Eu i-am făcut deputați! Sun decorați datorită mie, că eu am pus-o pe listă!”  Speriată de reacția dezechilibrată a lui Ghimpu, doamna de la protocol s-a retras din bibliotecă și  a spus că revine cu o decizie. A revenit, a spus că decizia este următoarea: va vorbi doar Ghimpu. S-a speriat sărmana, că l-a mai apuca damblaua pe așa-zisul ”dl președinte Ghimpu” și vor mai trebui să-și asume consecințele, tot mai bine e să se trateze acasă la el….

Acum nu vreau să învinuiesc pe nimeni, dar  i-am răspuns doamnei de la protocol că pe mine Ghimpu nu mă reprezintă, și că dacă aș fi cunoscut scenariul acestei ceremonii, mai ales prezența în forță, absolut ridicolă a PL-iștilor, nu aș fi  venit. Finalmente, ceremonia a avut loc, Președintele Băsescu și-a cerut el scuze de la mine pentru ”divergențele din grupul nostru”.  I-am răspuns că el nu trebuie să se simtă vinovat pentru ceea ce se întâmplă. Și de fapt, nu mai suntem demult un grup. Am fost. Cândva.  Regret și acum că m-am sacrificat pentru ca cineva să ajungă deputat, președinte interimar (absolut accidental), primar etc… I-am mai spus încă ceva Președintelui Băsescu – românismul trebuie să fie în afara oricărei doctrine politice, românismul e un cadru existențial în care te naști, ești educat, și apoi îl promovezi prin acțiuni și fapte concrete.

…Veni și momentul fotografiatului de protocol. PL-iștii se înghesuiau să încapă toți în poză cu Președintele Băsescu. Nu doream să particip la poza de grup cu toți PL-iștii, veniți acolo cu treabă și fără treabă, însă, Președintele Băsescu m-a rugat frumos să mă alătur dumnealui. Asta am și făcut. După care, Ghimpu a început a urla ca un zălud ”Acum fără dânsa, pleacă de aici, pleacă, needucata ce este! Trădătoare! Pleacă de aici! Etc.etc.” – și toate acestea în prezența consilierilor, protocolului, ce rușine, Doamne! Îmi era rușine mie pentru aceste escapade verbale ale unui dement, ajuns pe post de ”președinte”, care a fost podidit de onoruri nemeritate!  Un ”patriotard” fricos, dar țipălău, care speculează cu memoria fratelui său, Gheorghe,  pe care niciodată nu l-a agreat pe timp de viață, nu a acceptat să fie în același partid cu el! Cine e adevăratul trădător?! Ghimpu și-a trădat propriul frate, Ghimpu a trădat oamenii din Partidul Liberal, a trădat parcursul european al RM, dacă ne luam cu toții după mintea lui – în toamna anului trecut RM ar fi cunoscut, cu certitudine, scenariul ucrainean. Ghimpu a trădat ideea românismului, fiindcă, din interiorul PL, mi-am dat seamă, că românismul pentru el este o paradă, o mască, pe care o afișează ocazional, atunci când vrea bani, decorații, onoruri și, uneori, voturi. De fapt, Ghimpu este un statalist ordinar, care ne învăța pe noi, ”proștii” din PL: ”Politica este și ea un fel de business, dar trebuie să ai cap ca să faci un așa business”. Așa că ”politicianul” și ”businessmanul” Ghimpu să mai amăgească pe cei zombați, căci oamenii informați nu se vor mai lăsa mințiți de un rătăcit în tenebrele politicii moldovenești.

… Fiul meu m-a însoțit la acea ceremonie, care mi-a lăsat un gust amar. A rămas stupefiat de exploziile lui Ghimpu. Am râs apoi împreună pe marginea comportamentului gălăgios al liberalilor, care afișau o falsă dezinvoltură, cu țigările aprinse prin sala delegațiilor, unde, de fapt, nu se fumează, am criticat discursul lui Ghimpu, din care reieșea că el este patriotul Nr1 din Basarabia, cel mai mare unionist, cel mai mare român, cel mai mare președinte, cel mai mare….de fapt, a demonstrat că e cel mai mare bâlbâit, cel mai mare bădăran, un om necărturar și lipsit de discernământ, un orfan de fler politic, pentru care mintea vizionară este un lux imposibil de atins!

Am aflat de curând că vor avea loc alegerile noului președinte al Academiei de Științe din Republica Moldova. Data depunerii dosarelor pentru concurs expiră la 17 februarie. Am înțeles că au fost depuse doar două dosare a doi candidați – actualul președinte Gheorghe Duca și proaspătul academician de pe plaiuri basarabene, Valeriu Pasat. Stau și mă întreb, cum se face că întreaga comunitate academică, nu a generat și alți candidați notorii, personalități de vază, demne să ocupe fotoliul de președinte al Academiei de Științe? S-au epuizat resursele intelectuale ale acestei palme de pământ românesc? Chiar a ajuns Republica Moldova să înscăuneze în funcția de președinte al Academiei sale de Științe doar aceste două personaje ”academice”?

Astfel, academicienii vor avea de ales (în conformitate cu regulamentul AȘM), fie un etern nomenclaturist, Gheorghe Duca: a se citi –  oportunist politic, în trecut activist al CC al PCUS, în 1989 adept fervent al moldovenismului primitiv, mai recent –   admirator al lui Voronin, acordându-i acestuia în 2006 Doctor Honoris Causa, afișându-se nelipsit la monumentul lui Lenin între 2001-2009 cu ”krasnaya gvozdika” în piept, iar după 2009 – democrat cu acte în regulă, pro-român, patriot, cu taiere de panglică la bustul lui Păunescu pe Aleea Clasicilor, mare gospodar în risipirea patrimoniului statului, transmițând sute de hectare și imobile  din buzunarul AȘM în cel al Universității academice cu soția sa în frunte, speculant cu fonduri publice din care și-a tras o universitate și un liceu prin care să mai spele niște bani ”în familie”. Acesta, de fapt, este Gheorghe Duca. Toate controalele pe care le-a efectuat Curtea de Conturi, depistând mari nereguli în gestionarea banilor publici, nu au dat niciun rezultat, Duca asigurându-și un confort larg prin a-și vota Codul pentru Știință și Inovare, conform căruia a devenit membru etern al guvernului. Cad guverne, se schimbă regimuri politice – Gheorghe Duca tot amic al puterii este, oricare ar fi doctrina acesteia. După ce a epuizat două termene la cărma Academiei, s-a lansat în interpretări juridice, arogându-și (așa, de-a oarba) dreptul de a candida pentru un al treilea mandat! De ce nu? Dacă marele academician-ecologist Duca mai e și conducător de teze de doctorat în domeniul dreptului! În RM toți sunt juriști! Cum să nu fie și ecologistul Duca jurist și el?

Să vedem cum stăm la capitolul  ”cel de-al doilea candidat” la președinția Acadeniei de Științe – Valeriu Pasat. Nicio minte strălucită din Occident (căci acele valori dorim să le îmbrățișăm) nu s-ar încumeta să ridice la rang de academician un fost securist, condamnat pentru delapidarea averii statului (a se citi ”vânzarea ilicită sa Mig-urilor”), autor a unor pretinse ”monografii”, care, conform publicațiilor de investigație, reprezintă doar niște compilații de dosare, la care Pasat a avut acces fiind șef al SIS, iar la capitolul ”interpretare  istorică” Pasat scrie că în 1940  Basarbia a fost eliberată și nu ocupată de trupele sovietice! Domnilor academicieni, membri-corespondenți, veniți-vă în fire! Cum ați ajuns să-l votați pe Valeriu Pasat în fotoliul de academician?! Cum e posibil așa ceva?! Sau banii lui Pasat agonisiți din consilierea RAOES au cântrit greu la buzunarele dumneavoastră, golite de candidatul Duca de-a lungul anilor? De ce ați uitat că Valeriu Pasat a fost mesagerul Rusiei când a creat un partid îngemănat cu biserica ortodoxă din RM, dependentă de Rusia? Doar acest fapt ar fi suficient să nu se admită candidatura lui Pasat nu doar la președinția AȘM, ci și la fotoliul de academician!

Stimată comunitate academică,

Vă rog să nu admiteți petrecerea acestui concurs fraudulos, care se va rezuma doar la cele două candidaturi susmenționate, ambele nedemne pentru o instituție ce se vrea un epicentru al intelectualismului și integrității academice! De ce institutele de cercetare ale AȘM nu recomandă alte candidaturi? De exemplu, cele ale lui Svetoslav Groppa, Ion Tighineanu, Valeriu Canțer, Leonid Culiuc și mulți alți intelectuali merituoși, cu vastă experiență academică și prestație științifică impecabilă? Quo vadis, Academia?

Dacă  în fruntea AȘM va ajunge unul din cei doi candidați care au depus dosarele – Gheorghe Duca sau Valeriu Pasat, AȘM pur și simplu nu merită să existe pe harta instituțională a Republicii Modova, punctum.

 P.S. În 2011 subsemnata a depus o inițiativă legislativă, ce vizează reformarea în profunzime a AȘM, care prevedea trecerea institutelor de cercetări în componența universităților publice, transferul patrimoniului imobiliar excedentar în custodia ministerelor de resort, micșorarea fotoliilor de academicieni cu rentă viageră până la 40, după modelul Franței. Timp de câteva luni subsemnata a fost supusă unui linșaj mediatic de unii jurnaliști, plătiți din bani publici de AȘM, pentru a discredita această idee de reformă strict necesară. A venit timpul să ne pronunțăm tranșant nu doar asupra subiectului cine merită să fie președinte al AȘM, dar de ce fel de Academie de Ştiințe avem nevoie în Republica Moldova.