DE ZIUA LIMBII ROMÂNE: PE BARICADE PENTRU VICTORIE PLENARĂ
La 31 august sărbătorim Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului. Ne amintim de istoricul devenirii noastre ca neam românesc, organizăm manifestări științifice, recităm poezii, cântăm limba română. Însă, trebuie să realizăm faptul că în ciuda timpului care a trecut, în ciuda eforturilor intelectuale depuse pentru revenirea limbii române la noi acasă, limba română mai are o cale lungă de parcurs, mai ales în mințile înguste ale politicienilor, care au transformat problema denumirii limbii și cea identitară din Republica Moldova în sursă inepuizabilă pentru capital politic.
La 31 august politicienii depun solidar flori la monumentul lui Ștefan cel Mare, la busturile literaților din Aleea clasicilor, recită sârguincios la camere de luat vederi versuri din Eminescu sau Vieru, iar după aceea, majoritatea se împrăștie pe la partidele și casele lor (castele unele din ele), uitând și de limba română și cele câteva versuri recitate la cameră. Nimeni nici măcar sporadic nu se gândește la o eventuală nouă legislație lingvistică, sau, cel puțin, la respectarea limbii române în documentele oficiale – conform hotărârii Curții Constituționale din 5 decembrie 2013.
Vom menționa importanța constituționalizării de către Curtea Constituțională a RM la 5 decembrie 2013 a Declarației de Independență din 1991, prin acest act juridic suprem, fiind constituționalizată și limba română. (Vezi comunicatul CC ). Decizia Curții a survenit în urma sesizării mele, depuse la 26 martie 2013, în care am solicitat interpretarea art.13 din Constituție în raport cu Declarația de Independență, dar și ținându-se cont de experiența franceză în materie de constituționalizare a Declarației Drepturilor Omului și Cetățeanului din 1789. (Citește AICI Sesizarea la CC privind interpretarea art.13 din Constituție/Sesizarea privind solicitarea constituționalizării Limbii Române).
Citește aici Pledoaria pentru Limba Română a Anei Guțu
Oricum, indubitabil, mai avem și vom avea foarte mult de lucru. Profesorii și intelectualii sunt cei care veghează asupra moștenirii și perpetuării patrimoniului lingvistic românesc aici în Republica Moldova. Politicienii sunt marii restanțieri și marii ipocriți, care, dincolo de depunerea de flori și discursuri pompoase la 31 august, nu traversează frontiera spre zona asumării responsabilității politice în domeniul salvgardării limbii române din RM. În actele legislative – proiecte de legi, legi – mai continuă să fie utilizată fariseic sintagma ”limba de stat”, o calchiere nefericită din limba rusă ”gosudarstveniy iazyk” – termen inexistent în limba română, termenul adecvat fiind ”limba oficială”.
Pentru a impune autoritatea limbii română la noi în Republica Moldova, e nevoie să avem demnitate, să nu ne pliem exagerat doar pe discriminarea pozitivă și să facem hatârul tuturor, respectând autonomii, minorități și alte vânturi aducătoare de multiculturalism deșănțat. Limba română va fi la ea acasă în Republica Moldova când ea va constitui cadrul intelectual, existențial, instituțional OBLIGATORIU pentru toți cetățenii acestui teritoriu, indiferent de identitate culturală.
Să nu uităm, că eliberarea/emanciparea națională, demarată la mijlocul anilor *80, a fost de sorginte lingvistică. Revoluția poeților din 1989 ne-a adus libertatea lingvistică.
Ne rămâne să conștientizăm, să luptăm și să obținem libertatea identitară românească pentru a înfăptui reunificarea națiuni românești prin reunirea celor două state românești – România și Republica Moldova. Unirea celor două state românești va constitui condiția necesară pentru perpetuarea patrimoniului lingvistic românesc în spațiul devenirii sale istorice.
Pentru a asigura victoria plenară a limbii române la noi acasă formulez următoarele priorități la nivel de politici lingvistice în Republica Moldova:
- Adoptarea noii legislații lingvistice, Legea despre funcționarea limbilor din 1989 fiind obsoletă, și instituind, de jure, bilingvismul român-rus;
- Înființarea Departamentului de politici lingvistice pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, care va contribui la asanarea climatului lingvistic din RM prin reducerea coerciţiei limbii ruse şi promovarea unor politici corecte în ceea ce priveşte statutul limbii române şi cunoaşterea acesteia de către toți cetățenii Republicii Moldova;
- Ameliorarea statutului limbii române pe teritoriul RM prin românizarea internetului, mass mediei, spațiului informațional;
- Dotarea bibliotecilor din RM cu carte românească în proporții mari, ajungând până la 99% din patrimoniul de carte al fiecărei biblioteci;
- Stimularea publicării cărții românești în Republica Moldova, obiectivul fiind depășirea numărului de cărți de limbă rusă în librării, rețele comerciale etc.
Citește AICI articolul Anei GUȚU ”DESPRE LIMBĂ ȘI IDENTITATE – CAZUL REPUBLICII MOLDOVA”
Citește AICI articolul Anei GUȚU ”Tandemul limbă și putere”
Video – discurs de Ziua Limbii Române, 31 august 2013
Video – pledoaria la CC, 05 decembrie 2013.
