Yearly Archives

La 23 iunie 2020 a avut loc prima reuniune a Comitetului interministerial constituit la nivelul D.R.R.M.

Pe agenda discuțiilor s-au regăsit prezentarea misiunii, atribuțiilor și elementelor de strategie D.R.R.M. Totodată, a fost prezentată inițiativa Departamentului de a cartografia toate proiectele finanțate de România în R. Moldova, prin crearea unei biblioteci digitale și a unei hărți interactive.

În cadrul reuniunii, reprezentanții ministerelor și ai altor instituții implicate au discutat despre corelarea programelor și activităților privind consolidarea comunității de limbă, cultură și istorie care stă la baza relației România?? – Republica Moldova??.

Mulțumim participanților pentru propunerile concrete și schimbul de idei consistent, care va genera proiecte în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.

Вопросы для интервью с Анной Гуцу для газеты «Берега Днестра».

К большому сожалению русскоязычный сегмент молдавской читательской аудитории мало знаком с румыноязычными политиками. Справедливости ради стоит отметить, что румыноязычные граждане так же мало осведомлены о противоположной стороне. В значительной мере именно этим и обусловлен тот раскол, в котором пребывает наша страна последние тридцать лет.

Наша газета с самого своего создания пытается исправить данную ситуацию. На наших страницах выступают все политики. Кроме того, на страницах нашей газеты мы постоянно рассказываем о событиях, происходящих не только в Кишиневе, но и в Гагаузии и Приднестровье.

Сегодня гостем нашей редакции стала Анна Гуцу. Это известный молдавский политик. Она была депутатом от либеральной партии, возглавляла партию «Правые», ее кандидатура выдвигалась на выборах президента.

Сейчас она возглавляет департамент по отношениям с Республикой Молдова в Румынии. Ее представил сам премьер-министр Румынии Людовик Орбан, а румынский депутат Еуджен Томак, назвал это «важным посланием для румынских граждан по ту сторону Прута», а также поблагодарил премьера Румынии за то, что тот сдержал обещание и создал «эту важную структуру, которая придаст новый импульс отношениям двух государств с совместным прошлым и будущим».

– Уважаемая г-жа Гуцу. Спасибо, за Ваше согласие дать интервью нашему изданию.

– Vă mulțumesc pentru invitație.

– Вы были достаточно известны в Молдове. Чем был вызван Ваш отъезд из Молдовы. Это связано с Вашей профессиональной деятельностью или вы уехали по личным мотивам?

– Eu nu am plecat din Republica Moldova, doar am acceptat să activez în Guvernul României în calitate de secretar de stat în cadrul recent creatului Departament pentru Relația cu Republica Moldova – a fost o invitație pe care am primit-o de la Traian Băsescu și Eugen Tomac, ambii europalamentari, liderii Partidului Mișcarea Populară din România.

– В Румынии Вас назначили на пост главы департамента по отношениям с Молдовой. Каковы планы этого департамента.

– În conformitate cu Hotărârea de Guvern Nr.137 din 17.02.2020 Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova are misiunea de a  contribui la realizarea politicii statului român vizând consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie care stă la baza relației României cu Republica Moldova. DRRM contribuie, prin proiecte de cooperare bilaterală, la promovarea identității și valorilor românești în Republica Moldova, inclusiv prin păstrarea tradițiilor și a obiceiurilor, realizează activități pentru promovarea spațiului comunicațional comun și a comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie.

– Недавно Вы шокировали молдавских политиков и чиновников своим заявлением о том, что теперь вся помощь из Румынии больше не будет управляться молдавскими властями. С чем это связано?

– Cred că a fost o interpretare eronată a presei. De fapt eu am spus că DRRM, pe lângă atribuțiile pe care le are legate de implementarea proiectelor pe dimensiunea educațională, culturală și mass-media,  va privilegia cooperarea descentralizată, bazată pe colaborări în baza acordurilor de înfrățiri între localitățile din România și cele din Republica Moldova. În afară de aceasta, Comitetul interinstituțional pe care îl va întruni DRRM cel puțin de două ori pe an, și care va fi constituit din secretari de stat din cadrul fiecărui minister din Gvernul României, responsabili pentru cooperarea cu Republica Moldova, va coordona și va monitoriza proiectele  finanțate de Guvernul României  în Republica Moldova. Ambele axe – cooperarea la nivel central și la nivel descentralizat vor face parte din politicile complexe ale României vis-avis de Republica Moldova, șa cum prevede Acordul de parteneriat strategic între ambele state românești, încheiat în 2010. 

– В последние годы вокруг средств, выделяемых Румынией в Молдовы было много скандалов. Некоторые политики утверждает, что большая часть этих средств используется не по назначению. Как Вы планируете организовать контроль?

– Nu cunosc să fi existat scandaluri legate de ajutoarele primite de Republica Moldova din partea Guvernului României. Știu că circa 1000 de grădinițe au fost reparate și dotate cu echipamente moderne pentru a asigura educația adecvată a copiilor la nivel preșcolar, cunosc că circa 200 de autobze școlare au ajuns în localitățile rurale și acum elevii au mijloc de transport decent pentru a ajunge la școală, automobilele românești au ajuns la dispoziția poliției Republicii Moldova – și toate aceste ajtoare au venit să sprijine calitatea infrasructurală în diverse domenii profesionale și sociale. DRRM nu se va ocupa de verificarea și controlul ajutoarelor venite din România în Republica Moldova – aceasta nu este misiunea Departamentului.

– Как Вам прогнозируете развитие взаимоотношений Румынии и Молдовы?

– România a fost, este și va fi mereu alături de cetățenii Republicii Moldova, indiferent de apartenența etnică a acsetora, indiferent de viziunile lor politice sau confesiunile religioase. România a susținut plenar semnarea și ratificara Acordului de Asociere a Republicii Moldova la UE și continue să sprijine Republica Moldova în parcursul său european – adică afirmarea statului de drept, funcționarea democratică a instituțiilor, independența justiției, libertatea de exprimare – principii fixate, de ltefl, și în Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu UE.

– Возможно ли объединение наших стран?

– Unificarea celor două state este posibilă pe cale pașnică și democratică, în conformitate cu articolul 1 al Tratatului de la Helsinki – prin decizie asumată fie de parlamentele ambelor state, fie prin referendum. Pentru aceasta e nevoie de o masă critică electorală, mai cu seamă în Republica Moldova, care să trimită în parlamentul din Chișinău o majoritate unionistă confortabilă pentru a vota unificarea celor două state românești. Voi aminti că pactul Ribbentrop-Molotov a fost condamnat în Declarația de independență a Republicii Moldova, constituționalizată la 5 decembrie 2013. Prin reunificarea României cu Republica Moldova s-ar pune capăt acestei consecințe a celui de-al doilea război mondial, în urma căruia națiunea română a rămas divizată în două state.

– Ваше видение разрешения проблемы Приднестровья. Насколько я знаю свою рабочую биографию Вы начали с преподавательской деятельности именно там. Каким Вам помнится Тирасполь и его жители?

– Soluționarea politică a diferedului din stânga Nistrului nu va fi posibilă în timpul apropiat, deoarece formatul de negocieri 5+2 este unul depășit și non-funcțional, iar cele 22 mi de tone de armament rusesc mai staționează în stânga Nistrului. Mi-am început cariera pedagogică în orașul Tiraspol, era un oraș tipic sovietic, foarte ideologizat, militarizat, cu o limbă română rudimentară pe acre o auzeam sporadic doar la facultatea unde activam.

– Что будет с Приднестровьем в случае объединения Молдовы и Румынии?

– Din păcate Republica Moldova nici acum nu administrează constituțional teritoriul din stânga Nistrului. Chișinăul oficial a făcut multe cedări, dar administrația autoproclamată din stânga Nistrului până în prezent face presiuni asupra școlilor românești, obstrucționează libera circulație a cetățenilor Republicii Moldova în zona de securitate sporită, tensionând situația din regiune, care este una jenantă în plină inimă a Europei de Est. Nu văd niciun viitor pentru populația ostatică din stânga Nistrului – până la urmă, oamenii de acolo trebuie să știe ce vor și unde își văd viitorul. Cred că și ei merită o viață civilizată, într-o Europă a valorilor și libertăților, nu a constrângerilor și a fricii.

– Не так давно после того как Координационный совет по телевидению и радиовещанию вынес решение о запрете использования в СМИ русских названий населенных пунктов Молдовы Вы раскритиковали это решение. Мало кто об этом знает. Чем была вызвана такая Ваша позиция?

– Sunt lingvist și consider că denumirile georgrafice trebuie ortografiate în conformitate cu regulile ortografice respectve. În limba franceză scriem Londres, în limba engleză screm London, în limba română scriem Londra – dar e vorba despre același oraș. Nu poți modifica prin lege organică gramatici și ortografii, oricare ar fi limba. Astfel de decizii pot fi luate de academii în cazuri extrem de rare….

– Расскажите немного о себе. В сети ходит множество разных слухов. Начиная с того, что Вы были секретарем комсомольской организации и заканчивая тем, что Ваш муж был полковником армии СССР.

– Ha-ha! Asta-i bună….Nu am fost activist al komsomolului, nici membru de partid, nu am ocupat nicio funcție în struturile komsomoliste sau comuniste ale URSS, aveam rude în România, bunicii erau români cu acte în regulă, nu aveam cum să ajung în aceste structuri  (slavă Domnului) și nici nu mi-am dorit niciodată. Am absolvit cu eminență univesrtatea, dar nu mi s-a acordat cea mai înaltă bursă anume din cauza că nu am fost activist komsomolist. Soțul a făcut 2 ani de armată la Tiraspol, deoarece a fost înrolat obligatoriu în calitate de traducător după absolvirea universității. A fost absolvent eminent și l-au luat la armată ”cu arcanul”. Nicio clipă nu și-a dorit să rămână în armata sovietică, prietenii știu de ce….Ambii am făcut carieră pedagogică în instituții de învățământ superior din Chișnău.

Наша газета всегда открыта к сотрудничеству. Если Вы посчитаете нужным добавить какие то вопросы будет только рады.

Артем Вареница

Учредитель издания

–

Am participat la Simpozionul Școlilor Doctorale, ediția 2020, organizat de Universitatea ”Dunărea de Jos”, Galați, România, cu prezentarea ”Langue et pouvoir – approche socio-politique”. Le mulțumesc organizatorilor pentru invitație!

Spre site-ul Simpozionului:❗
http://www.cssd-udjg.ugal.ro/index.p…/key-note-speakers-2020

La 27-28 mai o misiune umanitară pilotată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova s-a desfășurat la Cahul (primar Nicolae Dandiș) și Strășeni (primar Valentina Casian), Republica Moldova. 10 tone de hipoclorit de sodiu (biocid pentru suprafețe exterioare), donație de echipamente medicale de protecție au ajuns la primăria Cahul pentru a fi distribuite către spitale și servicii ale primăriei. Alte 10 tone de biocid au ajuns la primăria Strășeni. DRRM aduce sincere mulțumiri întreprinderii Chimcomplex, Episcopiei Dunării de Jos, profesorilor Universității “Dunărea de Jos” din Galați pentru generozitate. Exprimăm gratitudinea europarlamentarului român domnului Eugen Tomac  pentru contribuția substanțială la realizarea acestei misiuni umanitare în Republica Moldova.

Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar în valoare de 3,5 milioane de Euro, care constă din echipamente de protecție, medicamente și biocide. Convoiul din 20 de camioane a pornit la 6 mai din Piața Victoriei, București, spre Republica Moldova, unde a fost întâmpinat sub Podul de la Telecentru din Chișinău la 7 mai 2020. Din delegația oficială, care a însoțit convoiul de ajutoare umanitare au făcut parte ministrul de interne Marcel Vela, ministrul sănătății Nelu Tătaru și secretarul de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova Ana Guțu.

Ana Guțu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Guvernul României, în cadrul proiectului „Cu gândul la provincie”, a spus că merge la Cahul ori de câte ori are această posibilitate. În același timp, secretarul a declarat că Republica Moldova de una singură nu poate face față tuturor provocărilor din provincii.

„Am revenit în ultimul timp în regiunea Lunca Prutului de Jos cu ocazia unor proiecte de cooperare descentralizată între primăriile din sudul Republicii Moldova și primăriile din Franța. În satul de baștină al bunicilor mei și al tatălui meu – Alexandru Ioan Cuza trebuia să ajung la 20 martie cu ocazia aniversării a 200 de ani de la nașterea domnitorului făuritor al Unirii din 1859, dar s-a întâmplat pandemia Covid-19 și sper să pot merge cât de curând în localitatea, unde mi-au rămas pașii copilăriei pe moșia bunicilor și străbunicilor”, a spus Ana Guțu.

Referindu-se la localitatea copilăriei, secretarul de stat a răspuns: „Orașul Cahul era și este o așezare urbană, la 3 km de la Prut, unde am copilărit, am făcut școala medie românească nr.2, actualul liceu Ion Creangă. Este orașul în care am locuit 17 ani, am avut parte de educație intelectuală românească grație părinților mei – profesori de limbă  română și de istorie. Orașul Cahul mi-a rămas în memoria adolescentină prin lacul său sărat, care astăzi, din păcate, nu mai există, prin răsăritul splendid de soare dinspre Prut, unde noi, absolvenți ai școlii, mergeam pentru a scruta frontiera cu România, încercând să ne imaginăm care ne va fi viitorul”.

Totodată, Ana Guțu susține că, atunci când mergea în satul bunicilor – Alexandru Ioan Cuza, era fascinată de tradițiile de Crăciun, la 24 decembrie, dar și de tradițiile de Paști – „bunica ne cocea cozonaci, iar serile ne cânta romanțe românești și ne depăna împreună cu bunicul amintiri despre vremurile când eram o singură Țară – România Mare”.

La întrebarea ce s-a schimbat vizibil în localitate, în ultimii 20 de ani, secretarul de stat a spus: „Cahulul de azi e o localitate marcată de coloritul tranziției – clădirile vechi, unele istorice, au dispărut din peisaj, au apărut construcții rezidențiale și comerciale, unele din ele haotice și multicolore. A rămas, însă, cea mai importantă zidire arhitecturală a adolescenței și copilăriei mele – clădirea actualei Universități „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, din centrul orașului Cahul, în trecut – sediul Școlii Pedagogice din Cahul, unde tatăl meu a profesat timp de 30 de ani. Pentru mine personal construcția cu coloane, flancată de brazi măreți, este o adevărată emblemă a orașului Cahul, sunt legată și sentimental de această clădire, deoarece, copilă fiind, veneam foarte des cu tata la servici, asistam la lecțiile lui, discutam cu profesorii în cancelarie…”.

„Din păcate, eu consider că depopularea provinciilor din Republica Moldova este un proces ireversibil, deoarece precaritatea economică și socială va mâna oamenii dinspre provincie spre zonele urbane. Cauza acestei depopulări a provinciilor constă în lipsa unei infrastructuri de civilizație decentă – accesul la apă potabilă, sanitație, drumuri, instituții educaționale și medicale de calitate”, spune Ana Guțu.

Prin urmare, mai adaugă: „Provinciile Republicii Moldova sunt triste, abandonate, la o casă locuită sunt 7 case uitate, ca să nu zic abandonate, părăsite. Am constatat acest lucru pe parcursul al ultimilor 10 ani, când am traversat teritoriul Republicii Moldova în lung și în lat, participând la multiple campanii electorale. Deci, resuscitarea provinciilor va fi posibilă doar atunci când acest lucru îl vor decide oamenii locurilor. Dacă va exista o masă critică de resurse umane, determinate să ridice din genunchi provinciile noastre – aceasta se va întâmpla. Puterea stă în oameni”.

Totodată, ea spune că și-ar dori ca satele Republicii Moldova să nu dispară de pe hartă – „și, desigur, să le știu înfloritoare, cu gospodării prospere, familii unite, copii sănătoși în grădinițe/școli bine dotate, cu infrastructură orășenească, iar casele să fie toate acoperite cu olane și nu cu ardezie cancerigenă”.

Ana Guțu mai consideră că Republica Moldova de una singură nu poate face față tuturor provocărilor din provincii. „Cunosc din propria experiență dificultățile cu care se confruntă primarii localităților din Republica Moldova – insuficiența de fonduri publice pentru proiecte infrastructurale serioase, incapacitatea consiliilor locale de a găsi unanimitatea (din cauza divergențelor politice) pentru a sprijini proiecte utile în comunitate, lipsa de resurse umane calificate, precaritatea bugetelor locale din cauza insuficienței de activități economice etc.”.

„Este nevoie stringentă de o reformă teritorial-administrativă, prin care s-ar reveni la județe, la optimizarea primăriilor pe modele economice funcționale, e nevoie poate chiar de o modificare a legislației electorale cu privire la alegerile locale, din perspectiva diminuării rolului factorului politic în procesul decizional la nivel de comunități”, adaugă ea.

Totodată, secretarul de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Guvernul României, a venit și cu îndemn pentru administrația centrală în legătură cu localitățile rurale: „Administrațiile publice locale în persoana primarilor, consilierilor locali ar trebui să facă abstracție de interesele înguste de partid, să pună în prim plan interesul comunităților care i-au ales să gospodărească, să elimine corupția ce favorizează „baronii locali”, consumatori de bani publici, să consulte cu regularitate cetățenii din comunități pentru a lua decizii importante ce țin de gestionarea patrimoniului comunităților, de investiții și proiecte necesare pentru comunitățile lor”.

Prin urmare, Ana Guțu s-a adresat primarilor din Republica Moldova. „Și, desigur, îndemn toți primarii să caute parteneri de cooperare în persoana primăriilor din România – înfrățirile dintre localitățile din Republica Moldova și România pot genera proiecte infrastructurale extrem de utile pentru toate comunitățile din Republica Moldova. Le doresc, desigur, tuturor primarilor și aleșilor locali mult curaj și succes”, a conchis secretarul în cadrul unui interviu pentru PROVINCIAL.md.

Mihaela Conovali

INTERVIEW AVEC MME ANA GUȚU, PROFESSEUR UNIVERSITAIRE, SECRETAIRE D’ÉTAT AU DÉPARTEMENT POUR LA RELATION AVEC LA RÉPUBLIQUE DE MOLDAVIE

Bucarest, le 03 mai 2020

Bionote : Mme Ana Guțu est professeur des universités, docteur ès-lettres, auteur d’environ 500 publications, de nationalité roumaine, ayant la citoyenneté de la Roumanie et de la République de Moldavie. Elle écrit ses ouvrages en français et en roumain, ses préoccupations scientifiques visent les domaines de la philosophie du langage, de la traductologie, de la terminologie et de la sociolinguistique. Ana Guțu a été activement impliqué dans les activités de la francophonie universitaire, assumant le statut de membre des instances de l’Agence Universitaire de la Francophonie entre 2009-2017. Mme Ana Guțu est aussi une politicienne connue en République de Moldavie et en Roumanie qui plaide pour la réunification des deux pays, elle a été députée au parlement moldave (2009-2014) et membre actif de l’Assemblée Parlementaire du Conseil de l’Europe. Elle a dirigé la section moldave à l’Assemblée Parlementaire de la Francophonie, ayant organisé et accueilli en novembre 2013, pour la première fois à Chisinau, la Réunion de l’Assemblée Parlementaire de la Francophonie, région Europe. Mme Ana Guțu est l’auteur de la saisine déposée à la Cour Constitutionnelle de la République de Moldavie en 2013, sollicitant la constitutionnalisation de la Déclaration d’indépendance de la République de Moldavie, afin de trancher le nom correct de la langue officielle du pays – la langue roumaine. Elle invoque dans sa sollicitation l’exemple de la France qui a constitutionnalisé La Déclaration des droits des citoyens de 1789. Ana Guțu est chevalière de l’Ordre de la Légion d’Honneur de la République Française, elle est décorée de l’Ordre „L’Etoile de la Roumanie” en grade de Grande Croix (2014), ainsi que de „L’Ordre de la République” de la République de Moldavie (2014), elle détient également la médaille et le titre de Membre Honorifique à vie de l’Assemblée Parlementaire du Conseil de l’Europe. À partir du 16 janvier 2020 Ana Guțu assume la fonction de secréaire d’état au Département pour la Relation avec la République de Moldavie (DRRM) dans le Gouvernement de la Roumanie.

1. La République de Moldavie est un pays francophone. Comment cela se traduit en réalité ? Comment retrouve-t-on la francophonie au quotidien?

La République de Moldavie, aussi bien que la Roumanie, ont des traditions culturelles très étroites liées à la langue et à la culture française, des traditions qui remontent surtout au XIX-e siècle – le siècle de l’émancipation et la constitution de la nation roumaine. Les mobilités intellectuelles de et vers la France, l’affirmation de la France en tant que théâtre politique, social et artistique de l’Europe,  ont profondément marqué la pensée, la création artistqiue et l’écriture littéraire roumaine. Le début du XX-e siècle, avec la tumultueuse quête  de la paix, mais aussi suite à la révolte et à la guerre, allait déclencher un exode des talents littéraires, philosophiques et artistiques de la Roumanie vers la France. La République de Moldavie, dont le territoire couvre une bonne partie de l’ancienne Bessarabie (territoire roumain annexé par l’Empire Tsariste Russe en 1812), a également fait preuve  de cette sympathie pour la France, sa cuture et sa langue, surtout après1918, durant la période de la Roumanie Grande, la France ayant été le pays qui a fortement appuyé la réunification de la Bessarabie avec la Roumanie lors de la Conférence de Paix de Paris en 1919.

La francophonie est un phénomène plus récent qui va au-delà de la francophilie, même si l’amour pour la langue française et la culture française reste le noyau dur de la francophonie en Roumanie et en République de Moldavie. Au début des années ’90 le nombre d’élèves étudiant le français dans les écoles atteignait en République de Moldavie  les 70%.  Hélas, la République de Moldavie, de même que la Roumanie, n’a pas échappé à la tendance générale de se pencher plutôt vers l’anglais, le français cède la place à l’anglais dans les écoles et dans les universités.  Cela n’empêche, pourtant, que la francophonie garde sa place dans les établissements scolaires et universitaires. En République de Moldavie des classes bilingues dans les lycées, des filières francophones dans les universités font vivre les valeurs de la francophonie à travers l’éternel amour pour le français et les valeurs culturelles qu’il fait véhiculer.

• Quelle est la situation actuelle des relations politiques franco-moldaves?

La France a toujours été le pays qui a appuyé le parcours européen de la République de Moldavie, la France c’est le pays qui est venu le premier avec un investisseur important en 1998 – France Télécom – la compagnie Orange – le plus notoire fournisseur des services de téléphonie mobile en République de Moldavie. La compagnie Lafarge est arrivée ensuite pour investir en République de Moldavie. Plusieurs projets de coopération scientifique, didactique, mais aussi de coopération décentralisée ont été menés par l’Ambassade de France en République de Moldavie. L’activité prolifique de l’Alliance Française en République de Moldavie est à noter : elle a largement contribué aux mobilités, aux échanges d’expériences  des professeurs de français, des professionnels de divers domaines, des artistes et des littéraires. Le fait que l’Agence Universitaire de la Francophonie détient une Antenne à Chisinau – a aussi permis l’épanouissement des activités francophones complexes.

• En 2014 vous avez reçu la plus haute décoration de la République Française, notamment l’Ordre de la Légion d’Honneur en grade de chevalier. Quelles actions de votre part ont convaincu l’Etat français de vous accorder cet ordre ? Comment avez vous continué ces actions?

Franchement, je n’attendais aucune récompense pour mes activités professionnelles liées à la promotion de la langue française sur le plan académique et scientifique, car je suis professeur de langue française, je suis linguiste. C’est aussi vrai que la liste des projets francophones que j’ai montés au fil du temps est très longue et il me serait difficile de les énumérer et les estimer en quelques lignes, mais je suis profondément reconnaissante à la République Française pour cette décoration qui me fait un grand honneur. Je continue mon activité scientifique au sein de l’École doctorale de linguistique et de littérature de l’Université d’Etat de Moldavie, je dirige les travaux scientifiques  de quatre doctorands, eux, à leur tour, amoureux de la langue française et de la recherche.

• A quelle point les missions diplomatiques françaises sont entendues par les autorités moldaves ? On rappelle que l’ambassade de France a dû changer son siège suite aux autorisations illégales de construction des immeubles d’une hauteur de 10 étages à stricte proximité de l’ambassade. 

L’incident avec le siège de l’Ambassade de la France à Chisinau est le résultat direct de la corruption qui sévit dans les institutions publiques moldaves. En fait, c’est la mairie de Chisinau qui se rend responsable de la construction d’un immeuble-monstre en plein cœur du vieux Chisinau. Les mésententes des partis politiques du gouvernement local n’ont fait qu’aggraver les irrégularités dans le développement de l’urbanisme de la capitale moldave. C’est regrettable que les autorités moldaves n’aient pas pu intervenir afin de remédier cet incident.

• L’objectif politique majeure de votre combat politique est la réunification des deux états roumains – la République de Moldavie et la Roumanie. Pour quelle date il faudra prévoir la réunification de la RM avec la Roumanie? 

Aujourd’hui il est impossible de prévoir une date exacte de la réunification de la République de Moldavie avec la Roumanie, car cette réunification doit se produire exclusivement par voie démocratique, suivant l’article 1 du Traité de Helsinki : soit par référendum, soit par un vote au parlement. Compte tenu du fait qu’en République de Moldavie la masse critique des votants unionistes n’atteint actuellement que 30%, il y a un travail d’explication à faire à l’intention des citoyens pour les convaincre que c’est l’unique voie de rejoindre la communauté européenne, tout en réparant une conséquence injuste de la seconde guerre mondiale, commise à l’égard de la nation roumaine – le pacte Hitler-Staline de l’occupation de la Bessarabie par l’URSS. Une chose est certaine – la réunification de la République de Moldavie avec la Roumanie aura lieu inévitablement.

• Quelle est l’image de la communauté roumaine en France ?

La Roumanie a une affinité culturelle et intellectuelle très distinguée avec la France. Des personnalités connues tels que Emil Cioran, Constantin Brancusi, Mircea Eliade ont marqué l’histoire de la pensée philosophique et artistique française. Donc, la diaspora roumaine de la France est une communauté historique, à laquelle appartiennent, y compris, les anciens persécutés du régime communiste de Ceausescu. J’ai l’honneur de connaître plusieurs d’entre eux, professeurs, académiciens, qui ont fui le régime communiste roumain d’après- guerre. En même temps, la communauté roumaine de France est constamment élargie par les jeunes diplômés, ressortissants de la Roumanie et de la République de Moldavie, qui choisissent la France comme pays d’accueil. Je crois que toute la communauté roumaine de la France constitue une source d’enrichissement et de développement polyvalent du pays.

• En tant que membre du Gouvernement de Roumanie, quelles sont vos actions, vos projets pour améliorer l’image des roumains en France ?

La mission du Département pour la Relation avec la République de Moldavie – une structure complètement nouvelle au sein du Gouvernement roumain, constitue l’appui des projets appelés à promouvoir la langue roumaine, les valeurs et les traditions roumaines, l’identité roumaine en République de Moldavie. Donc, cette mission est moins tournée vers l’extérieur de la République de Moldavie, mais des projets qui vont respecter cette mission, venant des associations de l’étranger, seront acceptés, si les rigueurs requises sont respectées.

• Le prince de Moldavie, Saint Etienne le Grand, disait au 15eme siècle : ”La Moldavie est le portail de l’Est de l’Europe”. Cette phrase est d’autant plus actuelle dans le combat d’élargissement dans la région moldave et ukrainienne entre l’Europe et la Russie. Que doit savoir la France sur la politique actuelle de la Moldavie et sur ses dirigeants?

Oh, la politique est une dame complexe et compliquée. La République de Moldavie, un état démocratique émergeant, a une histoire politique très récente, très jeune, n’ayant presque rien hérité de l’histoire politique européenne. J’explique :  la jeune République de Moldavie essaie de rattraper le temps perdu à cause de l’occupation soviétique et elle ne fait qu’appliquer (parfois pas trop assidument) les valeurs et les libertés démocratiques, pour lesquelles les pays européens ont lutté durant des siècles. Et, franchement, de mon point de vue, ce rattrapage historique prend du temps. Il faut également rappeler qu’Étienne le Grand, prince de la principauté féodale moldave, faisait référence à la réalité de ses temps. N’oublions que la République de Moldavie dans ses frontières actuelles ne couvre qu’un tiers du territoire de l’ancienne principauté féodale moldave, la plus grande partie du territoire de l’ancienne Moldavie féodale se trouve en Roumanie et une partie en Ukraine. Voilà pourquoi la République de Moldavie aujourd’hui ne peut pas être considérée comme une porte d’entrée vers le grand Est, et encore moins – une héritière de l’ancienne principauté féodale moldave. C’est plutôt l’Ukraine qui joue ce rôle à l’heure actuelle.

Pour ce qui est de l’information qu’on devrait connaître à propos de la politique en République de Moldavie, de ses dirigeants il est à noter ce qui suit : la République de Moldavie est un pays en pleine transition vers une démocratie véritable ; c’est un pays en forte dérive identitaire, car, après 100 ans d’occupation tsariste russe et 50 ans d’occupation soviétique, une bonne partie de la population  est encore très nostalgique,  regrettant la chute de l’URSS ; les mentalités sociales sont marquées par la forte propagande russe, qui continue aujourd’hui encore à travers les 90% des chaines de télévision, diffusées sur tout le territoire (information curieuse : la Russie achète les droits d’auteurs pour les contenus audiovisuels en vertu de la fausse idée de « communauté linguistique russe ») ; les intellectuels et les philosophes du pays plaident tous, sans aucune exception, pour la réunification de la République de Moldavie avec la Roumanie; la République de Moldavie est fortement affectée par l’exode massif de sa population vers les pays européens ou vers la Russie, un quart de la population aurait quitté le pays depuis son indépendance;  la République de Moldavie, depuis 1992, s’est vu « mordre » 8% de son territoire suite à la guerre russo-moldave, qui a donné naissance à une zone séparatiste dite « la Transnistrie », où stationne l’armée russe avec 22 mille tonnes d’armements ; la République de Moldavie a ratifié l’Accord d’Association avec l’Union Européenne en 2014, mais cet Accord ne contient aucune référence à l’article 49 du Traité de Lisbonne qui lui donnerait une perspective claire d’adhésion à l’UE. Depuis 1991 les dirigeants politiques de la République de Moldavie s’alternent au pouvoir autour de deux axes géopolitiques :  tantôt pro-ouest, tantôt pro-est. À cause d’un manque d’unanimité visant l’orientation géopolitique de la République de Moldavie, et surtout, à cause de l’insuffisance de la conscience nationale roumaine, ce petit pays, en quête de son identité, est voué à une errance, restant dans la zone grise de l’imprédictibilité, de la corruption et de la faillite. 

Interview réalisée par Mme Elena Robu, journaliste moldave qui habite actuellement en France.