Monthly Archives

La 23 iunie curent în conformitate cu agenda sesiunii de vară APCE a fost examinată chjestiunea vizând starea democraţiei în Europa, inclusiv în ţările supuse procesului de monitorizare şi post-monitorizare.  Şefa delegaţiei RM la APCE Doamna Ana Guţu, împreună cu membrii delegaţiei Doamna Stela Jantuan şi Domnul Valeriu Ghileţchi cât  şi alţi colegi au înaintat trei amendamente la proiectul de rezoluţie, care au venit să actualizeze informaţia propusă de autorii raportului. Toate cele trei amendamente au fost acceptate în şedinţa plenară APCE. Doamna Ana Guţu a ţinut o cuvântare prin care a mulţumit raportorilor pentru RM Ejidjius Vareikis şi Josette Durrieu, cât şi Preşedintelui APCE M.Cavusoglu şi Secretarului General al CE Tobjorn Jagland pentru participarea activă la procesul de mediere  în găsirea soluţiei optime de rezolvare a blocajului instituţional. Doamna Ana Guţu a avut o întrevedere cu Preşedintele APCE Mevlut Cavusoglu şi sociologul francez Alain Tourraine, care a participat la sesiunea APCE ca invitat special la subiectul starea democraţiei în Europa.

Discurs Ana GUŢU (fr)

Delegaţia Parlamentului RM  la APCE compusă din Ana Guţu, PL, şefa delegaţiei, Valeriu Ghileţchi, PLDM, Stela Jantuan, PD şi  Grigore Petrenco, PCRM, s-a deplasat la Strasbourg. Marţi, 22 iunie, Comisia de Monitorizare APCE a audiat  situaţia politică din RM, la audieri au participat Doamna Ana Guţu, PL, şi Domnul Grigore Petrenco, PCRM. Raportorii pentru RM, Doamna Josette Durrieu (Franţa) şi Domnul Ejidjius Vareikis (Lituania) au prezentat un raport referitor la evenimentele politice din RM. Textul raportului este foarte favorabil din punct de vedere a aprecierilor care sunt făcute de către autori în adresa coaliţiei de guvernare. Josette Durrieu a reiterat faptul că în RM nu există criză politică, ci doar un blocaj instituţional care va fi rezolvat foarte curând. În acelaşi timp Doamna Durrieu s-a arătat foarte nemulţămită de faptul că opinia raportorilor care a fost formulată încă în aprilie 2010, şi anume, recomandarea de a recurge la referendum constituţional, nu a fost promovată suficient de prompt de  Consiliul Europei, şi astfel, s-a pierdut timp, referendumul constituţional putând fi organizat până la 16 iunie. Josette Durrieu ,  ca şi Ejidijus Vareikis, a menţionat că instituţiile democratice din RM funcţionează, există stabilitate şi că această ţară mică, practic necunoscută şi deseori asemuită pe nedrept cu alte state postcomuniste, merită să treacă la etapa post-monitorizare. Grigore Petrenco s-a plâns de constrângerea drepturilor opoziţiei prin interzicerea manifestării paşnice a PCRM planificată pentru  13 iunie, a acuzat AIE de neconstituţionalitate şi ilegalitate.  O delegaţie de observatori APCE va monitoriza referendumul constituţional din septembrie. La sesiunea APCE din octombrie nu va fi audiat raportul pentru RM. Mandatul de raportor al Doamnei Josette Durrieu pentru RM a expirat la 22 iunie curent. În locul Dumneaei va fi numit un alt raportor din partea grupului socialist al APCE.

Raport Fr. 2010

Raport En. 2010

Vineri, 18 iunie, într-o lungă şedinţă a parlamentului cu multiple proiecte de legi spre adoptare, inclusiv cel mai important proiect, amendamentele la Codul electoral în a II lectură, am avut parte de mai multe surprize. La propunerea  deputatului PL Domnul Boris Vieru a fost formulat amendamentul cu privire la obligativitatea cunoaşterii de către deputaţii aleşi în parlamentul RM a limbii de stat. Era şi de aşteptat ca deputatul PD Dumitru Diacov să conteste un atare amendament. Însă, surpriza a venit din partea colegilor de Alianţă, AMN nu a votat, MAE nu a votat,  cât despre PLDM, din cei 17 deputaţi PLDM prezenţi la şedinţă au votat în favoarea amendamentului doar câţiva. Amendamentul cu privire la cunoaşterea obligatorie a limbii române de către deputaţii din parlamentul RM nu a acumulat majoritatea calificată, acumulând doar 24 voturi. Iată lista deputaţilor din AIE care nu au susţinut obligativitatea cunoaşterii de către aleşii poporului a limbii de stat: PLDM –  Ţap Iurie, Ghileţchi Valeriu, Streleţ Valeriu, Agache Angel, Ionaş Ivan, Furdui Semion; AMN – Urechean Serafim, Balan Vasile, Pleşca Ion, Platon Veaceslav;  PD – fracţiunea in corpore.

Anual din bugetul statului sunt cheltuite milioane de lei pentru a sigura traducerea în limba rusă a documentelor oficiale, mii de funcţionari sunt salarizaţi pentru această activitate.Bilingvismul în RM instituit de Legea despre funcţionarea limbilor pe teritoriul RSSM din 1989, din păcate, a instituit acest bilingvism despre costurile căruia nimeni niociodată nu vorbeşte public în cunoştinţă de cauză. La una din interpelările mele la acest subiect Ministerul Finanţelor nu a ştiut să-mi dea un răspuns concret.

Quo vadis, Republica Moldova?

Deputatul PL Ana Guţu a înaintat o iniţiativă legislativă referitor la modificarea articolului 68 din Legea privind actele de stare civilă Nr.100-XV din 26.04.200, publicată în  Monitorul Oficial al R.Moldova nr.97-99/765 din 17.08.2001, în actuala formulare este foarte restrictiv şi încalcă dreptul omului la autoidentificare etnică şi culturală.  Republica Moldova este un spaţiu geopolitic specific din punct de vedere a componenţei demografice. Toţi locuitorii RM sunt cetăţeni ai Republicii Moldova,  deci, din punct de vedere a identităţii civice sunt moldoveni. Totodată, apartenenţa la o identitate etnică şi culturală este  determinată  de voinţa fiecărui cetăţean în parte în depedenţă de gradul său de formare, de doctrinele şi ideologiile pe care le împărtăţeţte. În acest sens, este relevantă Convenţia Europeană pentru Drepturile şiLibertăţile Fundamentale ale Omului, care în articolul 9 proclamă „dreptul la libertatea gândirii,  conştiinţei şi religiei”. Articolul 14 al Convenţiei stipulează interzicerea oricărui tip de discriminare, care ar ţine de „sex, rasă, religie, limbă, opinii politice sau oricare alte opinii, origine naţională sau socială…”

Din punct de vedere ştiinţific, conform publicaţiilor de autoritate în domeniu (Rolland Barthes, Claude Hagege, Georges Steiner, Pierre Morel, ş.a.)  identitatea etnică, naţională şi culturală este un sentiment de apartenenţă asumat conştient care nu poate fi restricţionat de un cadru legislativ, mai ales în condiţiile unei societăţi democratice. Identitatea civică şi cea etnică, naţională, culturală – sunt noţiuni distincte şi nu pot fi folosite în scopuri de manipulare politică. Libertatea  gândirii este un ideal al omenirii de la originile  sale socialmente organizate.

Ţinând cont de aceste argumente, propunem reformularea completăa articolului 68 din Legea privind actele de stare civilă Nr.100-XV din 26.04.200, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.97-99/765 din 17.08.2001.

Iniţiativa a fost înregistrată în luna aprilie 2010. Implementarea acestei iniţiative legislative nu necesită cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. Comisia pentru Politică Externă şi Integrare Europeană a examinat iniţiativa şi a propus-o pentru examinare în plenul parlamentului.

Init.legisl.GUTU id.nat.

La 30 mai 2010 Comunitatea moldovenească din Quebec, Canada, a organizat lansarea primei broşuri a comunităţii care prezintă activităţile membrilor săi, acţiunile promovate de preşedinta comunităţii Doamna Ala Mindicanu şi membrii consiliului din care fac parte oameni de afaceri originari din Republica Moldova, printre care se numără şi Andrei Carandiuc, absolvent al filierei francofone Gestionarea Afacerilor de la ULIM.La doar 6 luni de existenţă comunitatea a reuşit să regrupeze în jurul său  cetăţeni din RM  şi din România.În alocuţiunea sa Doamna Ana Guţu, deputat PL, i-a îndemnat pe mebrii comunităţii să nu piardă legătura cu ţara de origine, să contribuie la procesul decizional la nivel politic şi economic, să-şi asume plenar identitatea civică a ţării care i-a acceptat ca imigranţi, dar să nu-şi uite originile etnice, chiar dacă au plecat departe în căutarea fericirii.

Comunitatea este foarte activă şi încearcă să fie utilă nu doar compatrioţilor noştri care au emigrat, ci şi pentru cei rămaşi acasă. la 13 iunie comunitatea va organiza un concert de binefacere şi colectare de fonduri pentru copiii din Coşniţa. La finele lunii iulie  preşedinta comunităţii Doamna Ala Minidcanu se va deplasa la Chişinău pentru a lansa această acţiune şi a aduce fondurile colectate copiilor din Coşniţa. Membrii comuniăţii încearcă deseori să recomnstituie atmosfera de acasă, se îngrijesc de păstrarea tradiţiilor culturale româneşti şi transmiterea lor copiilor din familiile tinere, copii care sunt născuţi în Canada şi, de fapt, sunt cetăţeni canadieni. Recent Mihai Ghimpu a înaintat o iniţiativă legislativă prin care cetăţenilor altor state li se  va oferi posibilitatea de a redobândi prin recunoaştere cetăţenia Republicii Moldova. Va fi şi cazul copiilor din Canada şi alte ţări de emigraţie a cetăţenilor RM, născuţi din părinţi originari din Republica Moldova.

Le 29-30 mai à Montréal dans les bureaux de l’Agence Universitaire de la Francophonie a eu lieu la réunion du Conseil associatif de l’AUF. L’agenda du CA a prévu la discussion visant la stratégie de l’AUF a l’égard des universités de Haiti, l’expérience des collègues de l’Afrique de l’Ouest dans la promotion de la programmation quadrienale, la relance des reseaux institutionnels de l’AUF, l’adhésion de nouveaux membres à l’AUF, la préparation des actions marquant le 50-e anniversaire de l’AUF en 2011. Après l’analyse des solicitations d’adhésion et l’aceptation par le CA de nouveaux membres, l’AUF regroupe à présent 759 établissements d’enseignement supérieur et centres de recherches. 4  établissements haitiens ont été admis à l’AUF, et, suite aux assises de l’AUF qui se sont ténues avant la réunion du CA, l’AUF mettra en place une stratégie d’aide aux universités haitiennes afin d’aider Haiti à  faire face à la crise après-séisme qui a gravement affecté le système d’enseignement supérieur du pays.