Monthly Archives

Animozitățile  în jurul proiectului Codului educației sunt atât de mari, încât devine foarte clară neadoptarea acestuia, ba mai mult, buclucașul proiect nu va fi adoptat nici în următoarea legislatură. De ce? Fiindcă în RM politicul prevalează asupra rațiunii educaționale, care rațiune ar trebui să fie în afara oricărei ambiții electorale. Miopia dividendelor politice este atât de acapărătoare, încât nu mai contează nicio expertiză, nicio experiență europeană – nimic!

Istoria proiectului Codului educației părea să fi fost definitivată în 2010:  64 de autori și experți au lucrat la el, proiectul a fost lansat cu mult fast în martie 2010 în prezența ministrului educației și premierului de atunci, aveam impresia că acest cod va fi adoptat până la anticipate! Pe atunci (toți) liderii, politicienii versați din RM – spuneau într-un glas că nu trebuie adoptat Codul educației, căci vizează reforme, iar partidele vor pierde electorat…După alegeri se pare că a fost suficient timp pentru discutarea și aprobarea Codului educației…Se pare! Varianta aproape finală a proiectului Codului educației se pricopsise cu avizele tuturor ministerelor, experților internaționali etc. Survine rocada în fruntea  ministerului educației în 2012. Lucrul asupra proiectului Codului a revenit la punctul zero – totul a pornit din nou – alți autori, alți experți, alte avize… Din toamna lui 2013  deja rectorii s-au opus textului proiectului – motive: ei doresc păstrarea habilitatului, excluderea consiliului de dezvoltare strategică (cel care va  gestion  resursele instituțiilor de învățământ publice) și, de preferință, rectorii instituțiilor publice și-ar dori mandat nelimitat la conducerea instituțiilor (pe viață, de fapt, așa cum este astăzi în RM).

În cadrul tuturor dezbaterilor publice pe interiorul comisiei parlamentare de profil sau în alt format,  s-a manifestat și așa zisa Academie de Științe în persoana pseudoliderilor săi eternizați în fruntea AȘM, care academie și-a arogat  cu o nesimțire crasă de ani de zile rolul de minister al cercetării, cheltuind banii publici fără minimă responsabilitate. AȘM a pornit din 2010 o campanie acerbă împotriva proiectului Codului educației, plătind în acest scop jurnaliști, redacții de ziare,  din aceiași bani publiciLa tot acest haos de ”dezbateri” și ”negocieri” pe marginea proiectului Codului educației, în ultimul timp se mai adaugă și pretențiile lingvistice ale unor corifei din politicul autohton. Iată aici am ajuns în careu, de unde nu mai e nicio ieșire! Nu va fi adoptat niciodată acest proiect al Codului educației, deoarece nu va întruni 51 de voturi nici în parlamentul actual, nici în viitorul parlament. Mereu vor exista politicieni pretinși experimentați, dar de fapt naivi, care în goana după voturi, vor spune alegătorului mai puțin avizat ceea ce vrea acel alegător să audă (inclusiv, și mai ales minciuni). Dincolo de faptul că e o rușine, este inimaginabil ca în Republica Moldova, să se ajungă să scrii într-o lege a învățământului că disciplina de studii ”limba română” se numește  ”limba moldovenească” sau ”limba de stat”! Ar fi culmea absurdului! De 23 de ani disciplina școlară se numește ”limba română”! Autorii codului și legiuitorii ar fi tratați drept imbecili! Ar râde școlarii din clasele primare (unii din ei cred că așa și fac, auzind bâlbele politicienilor ”maturi”). Unde mai pui că și limba rusă în loc să fie plasată la capitolul ”limbi străine/moderne”, să fie egalată cu alte limbi moderne, studiate LA ALEGERE,  iarăși, prin gura acelorași politicieni, este impusă în calitate de disciplină obligatorie! Într-un stat unde limba rusă este PESTE TOT, unde limba rusă își exercită puterea coercitivă de-a lungul secolelor! Într-un stat unde  limba rusă  îți este injectată în creer volens-nolens, în virtutea mediului lingvistic rusesc mai mult decât favorabil! Omniprezent! Strivitor! Publicitate, canale TV, canale radio, reviste…

Iată de ce proiectul Codului educației NU va fi adoptat. Regret eforturile a trei miniștri ai educației – Leonid Bujor, Mihai Șleahtițchi, Maia Sandu – intențiile dumnealor au fost nobile, au existat trei versiuni de cod (tot o manieră locală de a vedea lucrurile și de a face abstracție de continuitate). Mă întreb, dacă interminabilele discuții pe marginea proiectului codului au avut un sens – fiecare grup de lobiști au încercat să obțină formulări în textul proiectului, care le-ar conveni personal unor oameni sau grup de oameni concreți. Astfel, au fost privilegiate colegiile și ignorate școlile profesionale, din textul proiectului dispărând entitatea ”liceu profesional”; vor rămâne în vigoare mandatele interminabile ale directorilor de școli, în mare majoritate, clientelari politici, chiar dacă vor fi evaluate ”performanțele”  manageriale ale acestora (noi știm cum se evaluaeză calitatea în RM).

Am doar o singură întrebare: de ce profesorii din RM, asociațiile educaționale, sindicatele, tac mâlc și nu se pronunță în favoarea adoptării cât mai grabnice a Codului educației? Poate ei nu-și doresc acest Cod? Se vede treabă  că vom mai activa în baza legii învățământului din 1995 încă vreo 10 ani, până  va apărea voința politică și reala necesitate de a aduce Europa în sistemul educațional din RM…Până atunci, trăiască stagnarea și incertitudinea, cadru existențial al minunatei tranziții moldovenești, edenul corupției și mediocrității, inclusiv în  educație, cercetare și alte domenii conexe…

La 22 mai deputatul liberal reformator Ana Guțu a participat la întrevederea cu Cecilia Malmstrom, Comisar european pentru afaceri interne, și Dacian Ciolos, Comisar european pentru agricultură. Vizita comisarilor europeni se înscrie în agenda apropiatei semnări de către Republica Moldova a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană. Dacian Cioloș a adus vestea îmbucurătoare despre acordarea RM unei  noi tranșe în valoare de 120 milionae de euro (programul ENPARD) pentru susținerea agriculturii, primele 64 milionae euro vor fi aprobate de Comisia Europeană până în luna  iulie. Dacian Cioloș a menționat că Acordul de Liber Schimb va aduce doar beneficii producătorilor și fermierilor din RM, cotele de import pentru produsele agricole din RM având posibilitatea să fie revăzute și majorate. Cecilia Malmstrom la rândul său a pus accentul pe necesitatea combaterii corupției, un flagel care fragilizează securitatea economică a statului și influențează atragerea investițiilor. Ana Guțu, alături de alți colegi din coaliția pro-europeană, a adus sincere mulțumiri oficialilor europeni pentru acordarea cetățenilor RM a celei mai de preț valori europene – libertatea de circulație. Președinta Comisiei pentru politică externă și integrare europeană  a asigurat comisarii europeni de faptul că deputații din coaliție vor ratifica neîntârziat Acordul de Asociere a RM la UE și  vor face tot posibilul ca după alegerile parlamentare din noiembrie 2014 Republica Moldova să nu-și schimbe vectorul politicii sale externe.

La 16 mai deputații liberal reformatori au depus un proiect de lege, Nr.186, care prevede sancțiuni, inclusiv penale, pentru propagarea și organixarea de acțiuni  separatiste.

Autorii propun amendarea Legii cetățeniei, pedeapsa pentru propagarea separatismului ajungând până la retragerea cetățeniei; amendarea legii cu privire la organizațiile obștești și  a legii cu privire la partidele politice, pedeapsa pentru acțiuni separatiste fiind interzicerea partidului politic sau a organizației obștești; amendarea codului penal, pedeapsa pentru acțiuni de instigare la separatism fiind închisoarea până la 5, 12, 20 de ani, iar în cazul persoanelor juridice amenzi usturătoare și lichidarea persoanei juridice.

Prezentul proiect de lege vine să completeze un vid legislativ, devenit vizibil în contextul crizei geopolitice din Ucraina – revoltele separatiștilor din Estul acestei țări, soldate cu victime umane, criză umanitară, evenimente ce vor duce inevitabil la apariția încă a unui conflict înghețat. Separatismul este un fenomen periculos, răspândit mai cu seamă în țările fostului imperiu sovietic. În virtutea experienței migraționale din fostul imperiu sovietic, când mii de cetățeni, vorbitori de limbă rusă, erau dislocați masiv pentru a fi trimiși cu trai permanent în fostele republici sovietice, a fost perturbată structura etnică a popoarelor conviețuitoare în imperiu. Astfel, minoritățile rusofone, importante ca număr, recalcitrante la orice politică de integrare în țările gazdă, conform exemplului crizei din Ucraina, au devenit un pericol real pentru integritatea teritorială a acestor țări.

În ultimul timp, din ce în ce mai des, în Republica Moldova se încearcă a induce aceleași idei de separatism în mijlocul populației vorbitoare de limbă rusă, cu scopul de a destabiliza situația politică din Republica Moldova, de a periclita parcursul european, asumat de autoritățile constituționale ale statului. În aceste condiții, legislația Republicii Moldova, trebuie să prevadă instrumentariul legal necesar pentru a preveni și eventual pedepsi persoanele fizice sau juridice, care se implică în acțiuni de promovare și organizare a separatismului.

Ministrului Tehnologiei Informației și Telecomunicațiilor

Domnului Pavel FILIP

DEMERS

În conformitate cu art.17 p.(6), art.20 p.(2) a Legii despre statutul deputatului în Parlament şi art.25 al Regulamentului Parlamentului solicit prin prezentul demers  să justificați perceperea taxei de 80 lei pentru obținerea certificatului de naționalitate/apartenență etnică cu scopul perfectării actelor de stare civilă și înregistrarea respectivă în baza de date electronică de evidență a populației ”Registru”.

Vă amintesc cu această ocazie că Legea Nr. 100-XV  dn 26.04.2001 privind actele de stare civilă, modificată în Parlamentul RM în anul 2011, permite înregistrarea în baza unei declarații pe propria răspundere a naționalității/apartenenței etnice a pesroanei.  Astfel, prezenta modificare permite cetățenilor RM, care își revendică naționalitatea română, să facă modificări în actele de stare civilă. Însă, aceste modificări sunt operate de ministerul pe care îl conduceți contra plată, fapt care induce la gândul unei discriminări anume a acestor cetățeni, deoarece modificarea operată la Legea Nr.100-XV îi vizează anume pe ei.

Acest demers este adresat în baza mai multor plângeri din partea pensionarilor, cetățenilor RM, care sunt nevoiți să scoată din bugetul lor modest o sumă importantă pentru a-și perfecta certificatul de naționalitate.

Vă amintesc, că dreptul la autoidentificare este unul fundamental, universal, consfințit în actele europene și internaționale, dar și în Constituția Republicii Moldova.

Vă mulțumesc anticipat pentru explicațiile pe care le veți aduce, răspunzându-mi la acest demers, pe care în fac public.

Cu respect

Ana GUȚU

Deputat, Fracțiunea Partidului Liberal Reformator

Parlamentul Republicii Moldova

La 12 mai Ana Guțu, deputat liberal reformator, președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, a participat la întrevederea cu Alexander Vershbow, Secretar Adjunct NATO, care se află într-o vizită oficială în Republica Moldova. Oficialul NATO a exprimat sprijinul Alianței Nord-Atlantice pentru parcursul europoean al RM și a menționat importanța colaborării cât mai strânse dintre NATO și Republica Moldova. Ana Guțu și-a expus opinia referitor la situația politică din regiune, car,e în virtutea războiului civil declanșat în Ucraina cu implicarea directă a Rusiei, nu mai lasă loc pentru neutralitate. Deputatul liberal reformator a declarat că partidul pe care îl reprezintă pledează pentru integrarea RM în NATO și a opinat că acest deziderat este posibil de realizat pe termen mediu. Pentru aceasta e nevoie de o campanie vastă de informare a cetățenilor RM, o bună parte din care este dominată de vechea mentalitate sovietică. Ana Guțu i-a mulțumit înaltului ofical NATO pentru sprijinul acordat RM în modernizarea armatei naționale și a serviciilor de securitate.

Le 9 mai à Bucarest dans les locaux du Bureau Europe Centrale et Orientale (BECO) s’est tenue la réunion de la Commission Régionale d’Experts (CRE). Les membres de la CRE ont examiné et validé les résultats des évaluations mi-parcours des projets financés par le BECO suite à l’appel aux projets 2012, ainsi que les résultats des évaluations finales des projets financés pâr le BECO initiés en 2011.  Les membres de la CRE ont exposé leurs opinions vis-à-vis de l’amélioration de l’utilisation des financements accordés, en sorte que les bénéficiares de ces financements soient d’un coté, les étudiants en licence ou master, d’autre coté, les étudiants en doctorat, qui doivent prendre la relève des activités universitaires francophones dans la région. Lors de la rénion de la CRE les experts ont également validé la pârticipation des professeurs universitaires aux missions scientifiques dans la région, le soutien à l’organisation des manifestations scientifiques et les bourses pour les stages professionnels des étudiants. Le BECO s’avère etre un bureau très actif de l’ Agence Universitaire de la Francophonie (AUF) qui regrouoe environ 800 universités du monde entier. Cette année le BECO fete son 20-e anniversiare et à cette occasion des séminaires régionaux seront organisés, y compris une gala festive qui aura lieu le 9 octobre 2014 à Bucarest.

La 7 mai 2014 la Palatul Republicii a avut loc întrevederea membrilor Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană cu Președintele Senatului României Călin Popescu-Tăriceanu. președintele Senatului român a fost însoțit de domnul Cristian Dabvid,  președintele Comsiiei senatului pentru afaceri ewruopene.  La întrevedere au participat și alți deputați din Parlamentul Republicii Moldova din fracțiunile PLR, PLDM și PD.

În discursul său de salut președinta CPIE Ana Guțu, deputat liberal reformator a trecut în revistă prioritățile politice ale coaliției pro-europene, una din ele fiind ratificarea Acordului de Asociere a RM la UE în luna iunie a acestu an în parlamentul RM. Președintele Senatului României a reiterat susținerea plenară de către România a parcursului european al RM și a asigurat că Senatul României va fi prima cameră a Parlamentului român care va ratifica acest Acord. Călin Popescu -Tăriceanu  a menționat că pledează  pentru proiecte pragmatice de conexiune economică între cele două state frățești. Deputații din parlamentul RM au fost curioși să afle din experiența României în materie de absorbție a fondurilor europene, posibilitățile de creare a unui spațiu informațional românesc comun între cele două state.