Monthly Archives

La 31 august sărbătorim Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului. Ne amintim de istoricul devenirii noastre ca neam românesc, organizăm manifestări științifice, recităm poezii, cântăm limba română. Însă, trebuie să realizăm faptul că în ciuda timpul care a trecut, în ciuda eforturilor intelectuale depuse pentru revenirea limbii române la noi acasă, opera limbii române în Basarabia  încă nu a fost scrisă. Picătură cu picătură, facem pași mici pentru a asigura victoria limbii române pe malul stâng al Prutului.

Vom menționa importanța constituționalizării de către Curtea Constituțională a RM la 5 decembrie 2013 a Declarației de Independență din 1991, prin acest act juridic suprem, fiind constituționalizată și limba română. (Vezi comunicatul CC ). Decizia Curții a survenit în urma sesizării mele, depuse la 26 martie 2013, în care am solicitat interpretarea art.13 din Constituție în raport cu Declarația de Independență, dar și ținându-se cont de experiența franceză în materie de constituționalizare a Declarației Drepturilor Omului și Cetățeanului din 1789. Astfel, în tratatele, acordurile internaționale, încheiate de RM, de acum încolo figurează sintagma ”limba română”, și nu ”limba moldovenească”, așa cum era până la 5 decembrie 2013. Dar mai avem de lucru.

Priorităţi la nivel de politici de stat în RM:

• Adoptarea noii legislații lingvistice, Legea despre funcționarea limbilor din 1989 fiind obsoletă, și instituind, de jure, bilingvismul român-rus;
• Înființarea Departamentului de politici lingvistice pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, care va contribui la asanarea climatului lingvistic din RM prin reducerea coerciţiei limbii ruse şi promovarea unor politici corecte în ceea ce priveşte statutul limbii române şi cunoaşterea acesteia de către toți cetățenii Republicii Moldova;
• Ameliorarea statutului limbii române pe teritoriul RM prin românizarea internetului, mass mediei, spațiului informațional;
• Dotarea bibliotecilor din RM cu carte românească în proporții mari, ajungând până la 99% din patrimoniul de carte al fiecărei biblioteci;
• Stimularea publicării cărții românești în Republica Moldova, obiectivul fiind depășirea numărului de cărți de limbă rusă în librării, rețele comerciale etc.

Citește AICI articolul  Anei GUȚU  ”DESPRE LIMBĂ ȘI IDENTITATE – CAZUL REPUBLICII MOLDOVA”

Citește AICI articolul Anei GUȚU ”Tandemul limbă și putere”

   La 25 august în Aula Magnifica ULIM  a avut loc conferința „Republica Moldova 2020 – contribuția diasporei la dezvoltarea țării de origine”. Evenimentul a fost organizat de reprezentanții de vază ai diasporei RM de peste hotare, din circa 10 state europene și nord-americane. Dimensiunea discuțiilor din atelierele de dezbateri a fost una academică, iar participanții la dezbateri s-au  străduit să dea un răspuns clar la întrebarea – cum ar putea diaspora să influențeze progresul și dezvoltarea în RM prin intermediul cercetării și inovării. Prezenți la eveniment fostul premier al RM Ion Sturza a menționat rolul determinant al cetățenilor din diasporă în impulsionarea progresului socio-economic nu doar prin remitențe, dar și prin atitudini și acțiuni concrete, inclusiv prin atitudini critice, Ion Sturza referindu-se la recenta dezvăluire a grandioasei operațiuni de spălare a banilor prin băncile moldovenești, pe care a dezaprobat-o vehement pe rețelele de socializare. Ana Guțu, președinta Comisiei pentru Politică Externă și Integrare Europeană în parlamentul RM, profesor ULIM, a salutat cetățenii din diasporă, menționând faptul că ULIM găzduiește deja a doua oară o conferință pe tema diasporei, prima fiind organizată cu sprijinul Agenției Universitare a Francofoniei în 2012. Liberal reformatoarea Ana Guțu a spus că ”Diaspora trebuie să fie nu doar mana financiară, care vine sub formă de remitențe de peste hotare, ci și ”mâna salvatoare”, ce ar exclude fenomenul de ”manus manum lavat” – o mână spală pe alta – din RM, ochiul de veghe din exterior, iar cetățenii din diasporă să se implice prin exemple concrete în procesul decizional politic din RM. Or, sistemul socio-economic din RM nu poate să se auto-reformeze, este nevoie de o ingerință profesionistă din exterior”. Ana Guțu a citat exemple concrete de persoane ce s-au realizat în țările UE – Corina Cojocaru produs franco-româno-american, doctor în drept cu teza susținută la Paris -1- Pantheon Sorbona, Olga Țurcanu, doctor în filologie, cu teza susținută în co-tutelă la Universitatea din Strasbourg, Franța.  La rândul său, Dorin Dusciac, unul din organizatorii conferinței, viceministrul mediului, în luarea sa de cuvânt a accentuat dorința sa personală de a reveni în RM după 15 ani de studii și carieră strălucită în Franța, anume pentru a contribui la schimbarea lucrurilor în bine.

Duminică, 24 august, reprezentanții Partidului Liberal Reformator au participat la demararea lucrărilor de construcție a unui drum din satul Lozova, raionul Strășeni.

Lungimea drumului este de 0,8 kilometri, iar valoarea proiectului este de 4800000 de lei. În urma licitației, a fost acceptată compania care a făcut oferta cea mai avantajoasă- 4100000 de lei.

La eveniment au fost prezenți co-președinta Partidului Liberal Reformator Ana Guțu, deputatul Valeriu Saharneanu și vicepreședinții PLR Ștefan Chitoroagă și Dorin Dusciac.

Primarul satului Lozova  din partea partidului Liberal Reformator, doamna Maria Ursachi a adus la cunoștința locuitorilor sumele alocate din fondul rutier pentru reabilitarea drumurilor din localitate.

Recent, a demarat și reparația unui drum cu o lungime de 300 de metri din localitate. Costul lucrărilor de reparație este de 990 de mii de lei.

Reprezentanții PLR deputatul Ana Guțu, deputatul Valeriu Saharneanu, viceministrul mediului Dorin Dusciac,  directorul Moldsilva Ștefan Chitoroagă – i-au felicitat pe locuitorii satului Lozova cu ocazia demarării lucrărilor de construcție a drumurilor din localitate.

În cadrul discuțiilor au fost analizate mai multe evenimente prioritare pentru Republica Moldova, inclusiv semnarea și ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană dar și necesitatea soluționării urgente a embargoului la fructele și legumele moldovenești, impus de Federația Rusă.

Duminică, 24 august, Partidul Liberal Reformator a desfășurat Conferința Organizației Teritoriale din Nisporeni.
La eveniment au participat 195 de delegați din majoritatea localităților raionului.

În cadrul Conferinței au fost alese organele de conducere ale PLR Nisporeni. Astfel, președintele organizației a fost ales Tudor Butnaru. Vicepreședinții Organizației Teritoriale a Partidului Liberal Reformator din Nisporeni au fost aleși Vladimir Buga, Vasile Marian și Ion Bouroș.
În cadrul evenimentului s-a decis prin vot că secretarul Organizației va fi ales la prima ședință a Consiliului Politic al PLR Nisporeni.
Invitați la eveniment au fost co-președinta PLR Ana Guțu, deputații Valeriu Saharneanu și Anatol Arhire, vicepreședinții Partidului Liberal Reformator Dorin Dusciac și Ștefan Chitoroagă și secretarul general al PLR, Roman Clima.

Principalele subiecte ale Conferinței au fost alegerile din 30 noiembrie și necesitatea menținerii unei coaliții Pro Europene pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova, criza exporturilor în Federația Rusă, rezultatele PLR în Parlament și Guvern, importanța apariției Partidului Liberal Reformator pe scena politică a statului.

VEZI AICI VIDEO de la briefing-ul de presă, 21 august 2014

Odată  cu semnarea și ratificarea Acordului de Asociere a RM la UE, prin care Republica Moldova și-a spus ferm cuvântul în privința modernizării sale socio-economice prin realizarea dezideratului național – integrarea europeană – Rusia și-a întețit ostilitățile vizavi de RM. Drept dovadă servește embargoul rusesc la vinurile, fructele și legumele produse în RM, dar și introducerea taxelor vamale la un șir de produse din RM, acțiuni care prejudiciază grav economia statului nostru, pierderile constituind sute de milioane de lei. Discursul politic al oficialilor Kremlinului este unul neprietenos, orientat spre tensionarea relațiilor cu RM, deoarece aceasta și-a ales calea integrării europene.

Partidul Liberal Reformator consideră că în contextul crizei geopolitice din regiune, și anume, războiul de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei (anexarea Crimeei, operațiunile de susținere a teroriștilor-separatiști pro-ruși) – Republica Moldova trebuie să-și definească foarte clar relațiile cu Rusia. În primul rând, e necesar de a constata răcirea considerabilă a acestor relații, în urma deciziilor unilaterale luate de oficialitățile ruse, care afectează economia RM. În al doilea rând, guvernul trebuie să întreprindă măsuri de răspuns la introducerea taxelor vamale pentru produsele moldovenești și să introducă taxe vamale pentru produse de proveniență rusească, pregătind astfel piața autohtonă pentru constituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. În al treilea rând, e necesar de demarat procedura de retragere RM din CSI (fracțiunea PLR în parlamentul RM a înregistrat un proiect de lege în acest sens). În al patrulea rând, autoritatea abilitată de reglementarea în audiovizual trebuie să ia măsuri  drastice  în vederea stopării dominației propagandei ruse în spațiul informațional din RM.  În al cincilea rând, diplomația RM trebuie să se pronunțe tranșant asupra vizitelor oficialilor ruși, însărcinați cu afaceri în zonele separatiste – a se vedea cazul Rogozin.

Este inadmisibil  ca un oficial rus, care a luptat cu arma în mână împotriva regimului constituțional al RM în războiul de pe Nistru în 1992, care a ofensat în repetate rânduri cetățenii RM și conducerea statului, care a încercat să strângă și să transporte  ilegal documente electorale, ce confirmă separatismul din stânga Nistrului,  să-și facă apariția în cadrul unei vizite pseudo-oficiale la Chișinău, capitala de fapt servind drept escală pentru a merge la Tiraspol, centrul regiunii secesioniste din 1992 încoace – adevărata destinație a lui Rogozin. Partidul Liberal Reformator consideră că orice discuție oficială cu această persoană este lipsită de sens, cu atât mai mult că superiorii săi, nu odată au menționat că Rogozin nu trebuie luat în serios.  Discuțiile oficiale cu Rogozin legiferează, de fapt, recunoașterea independenței regiunii secesioniste Transnistria, care este destinația principală a lui Rogozin.  Escaladarea conflictului armat din Estul Ucrainei cu implicarea separatiștilor din stânga Nistrului poate să se producă inclusiv prin astfel de vizite inopinate, menite să susțină separatismul în zonele vulnerabile din fosta URSS.

Partidul Liberal Reformator consideră că RM trebuie să se concentreze pe agenda sa europeană, dar și  să intensifice eforturile în ceea ce privește prevenirea unei eventuale crize energetice în iarna aceasta. Darea în exploatare a gazoductului Iași-Ungheni și testarea imediată a capacităților acestuia este un prim pas, dar urmează a fi întreprinse  măsuri suplimentare pentru a evita eventuale sistări de către Rusia a gazelor naturale la iarnă.

Partidul Liberal Reformator pledează pentru relații diplomatice corecte cu Rusia, relații bazate pe principiu de egalitate și corectitudine. Orice abordare de pe pozițiile ”fratelui mai mare cu mâna pe robinetul de gaze naturale” este inacceptabilă,  RM nu mai este ”republică-soră”, și nici Rusia nu mai este URSS. Atitudinea ostilă a Rusiei față de RM, manifestată prin embargourile economice recente, trebuie să devină subiect de litigiu internațional, prin sensibilizarea OMC, RM urmând  exemplul altor state europene în acest sens.