Monthly Archives

8 Articles

DE ZIUA LIMBII ROMÂNE: PE BARICADE PENTRU VICTORIE PLENARĂ

Posted by on

l.romana 2

La 31 august sărbătorim Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului. Ne amintim de istoricul devenirii noastre ca neam românesc, organizăm manifestări științifice, recităm poezii, cântăm limba română. Însă, trebuie să realizăm faptul că în ciuda timpului care a trecut, în ciuda eforturilor intelectuale depuse pentru revenirea limbii române la noi acasă, limba română mai are o cale lungă de parcurs, mai ales în mințile înguste ale politicienilor, care au transformat problema denumirii limbii și cea identitară din Republica Moldova în sursă inepuizabilă pentru capital politic.

La 31 august politicienii depun solidar flori la monumentul lui Ștefan cel Mare, la busturile literaților din Aleea clasicilor, recită sârguincios la camere de luat vederi versuri din Eminescu sau Vieru, iar după aceea, majoritatea se împrăștie pe la partidele și casele lor (castele unele din ele), uitând și de limba română și cele câteva versuri recitate la cameră. Nimeni nici măcar sporadic nu se gândește la o eventuală nouă legislație lingvistică, sau, cel puțin, la respectarea limbii române în documentele oficiale – conform hotărârii Curții Constituționale din 5 decembrie 2013.

Vom menționa importanța constituționalizării de către Curtea Constituțională a RM la 5 decembrie 2013 a Declarației de Independență din 1991, prin acest act juridic suprem, fiind constituționalizată și limba română. (Vezi comunicatul CC ). Decizia Curții a survenit în urma sesizării mele, depuse la 26 martie 2013, în care am solicitat interpretarea art.13 din Constituție în raport cu Declarația de Independență, dar și ținându-se cont de experiența franceză în materie de constituționalizare a Declarației Drepturilor Omului și Cetățeanului din 1789.  (Citește AICI Sesizarea la CC privind interpretarea art.13 din Constituție/Sesizarea privind solicitarea constituționalizării Limbii Române).

Citește aici Pledoaria pentru Limba Română a Anei Guțu

Oricum, indubitabil, mai avem și vom avea foarte mult de lucru. Profesorii și intelectualii sunt cei care veghează asupra moștenirii și perpetuării patrimoniului lingvistic românesc aici în Republica Moldova. Politicienii sunt marii restanțieri și marii ipocriți, care, dincolo de depunerea de flori și discursuri pompoase la 31 august, nu traversează frontiera spre zona asumării responsabilității politice în domeniul salvgardării limbii române din RM. În actele legislative – proiecte de legi, legi – mai continuă să fie utilizată fariseic sintagma ”limba de stat”, o calchiere nefericită  din limba rusă ”gosudarstveniy iazyk” – termen inexistent în limba română, termenul adecvat fiind ”limba oficială”.

Pentru a impune autoritatea limbii română la noi în Republica Moldova, e nevoie să avem demnitate, să nu ne pliem exagerat doar pe discriminarea pozitivă și să facem hatârul tuturor, respectând autonomii, minorități și alte vânturi aducătoare de multiculturalism deșănțat.  Limba română va fi la ea acasă în Republica Moldova când ea va constitui cadrul intelectual, existențial, instituțional OBLIGATORIU pentru toți cetățenii acestui teritoriu, indiferent de identitate culturală.

Să nu uităm, că  eliberarea/emanciparea națională, demarată la mijlocul anilor *80, a fost de sorginte lingvistică. Revoluția poeților din 1989 ne-a adus libertatea lingvistică.

Ne rămâne să conștientizăm, să luptăm și să obținem libertatea identitară românească pentru a înfăptui reunificarea națiuni românești prin reunirea celor două state românești – România și Republica Moldova. Unirea celor două state românești va constitui condiția necesară pentru perpetuarea patrimoniului lingvistic românesc în spațiul devenirii sale istorice.

Pentru a asigura victoria plenară a limbii române la noi acasă formulez următoarele priorități la nivel de politici lingvistice în Republica Moldova:

  • Adoptarea noii legislații lingvistice, Legea despre funcționarea limbilor din 1989 fiind obsoletă, și instituind, de jure, bilingvismul român-rus;
  • Înființarea Departamentului de politici lingvistice pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, care va contribui la asanarea climatului lingvistic din RM prin reducerea coerciţiei limbii ruse şi promovarea unor politici corecte în ceea ce priveşte statutul limbii române şi cunoaşterea acesteia de către toți cetățenii Republicii Moldova;
  • Ameliorarea statutului limbii române pe teritoriul RM prin românizarea internetului, mass mediei, spațiului informațional;
  • Dotarea bibliotecilor din RM cu carte românească în proporții mari, ajungând până la 99% din patrimoniul de carte al fiecărei biblioteci;
  • Stimularea publicării cărții românești în Republica Moldova, obiectivul fiind depășirea numărului de cărți de limbă rusă în librării, rețele comerciale etc.

Citește AICI articolul  Anei GUȚU  ”DESPRE LIMBĂ ȘI IDENTITATE – CAZUL REPUBLICII MOLDOVA

Citește AICI articolul Anei GUȚU ”Tandemul limbă și putere”

 

Video – discurs de Ziua Limbii Române, 31 august 2013

Video – pledoaria la CC, 05 decembrie 2013.

 

DREAPTA A ADRESAT O SCRISOARE LUI JOHN KERRY PE MARGINEA DECLARAȚIILOR AMBASADORULUI JAMES PETTIT

Posted by on
DREAPTA A ADRESAT O SCRISOARE LUI JOHN KERRY PE MARGINEA DECLARAȚIILOR AMBASADORULUI JAMES PETTIT

To: John Kerry

Secretary of State of the United States of America

Dear Mr. Secretary of State,

In a televised interview with the Moldovan public broadcaster, Moldova 1, the Ambassador of the U.S.A. to the Republic of Moldova, James D. Pettit, made some controversial statements. In particular, he declared that „joining Romania is not a practical choice […] which will make things better,” „Moldova is not Romania; Moldova has its own unique challenges, among those challenges is a fact that it is a multiethnic country,” and „[Moldovans should] recognize themselves as Moldovans, a specific nationality.” Such statements came as a big surprise to a wide audience within the Republic of Moldova, as they represent a mirror image of Russian Foreign Policy in the region. The Ambassador’s statement touched several sensitive matters in Moldovan society as follows.

First of all, the idea of Moldovans as a separate nationality has been thought and implemented by the Soviet Union, in an attempt to provide an ideological foundation for their regime of occupation after 1940. It is a fact that the main population of Romania and the Republic of Moldova consists of the same ethnic group and shares the same common ethnic characteristics, such as language, religion, tradition and culture. The idea of a separate Moldovan nationality is currently still advanced by the Russian Federation in an attempt to maintain the Republic of Moldova within its influence, as well as by pro-Russian politicians in Moldova in an attempt to gain the favor of Russia.

Second, the desire for reunification with Romania is shared by a sizeable proportion of the Moldovan population, from 17% to 52% according to different studies. The most prevalent among these are young, educated people with pro-Western beliefs and ideals, who see the U.S.A. as an allied nation and one of their most important role models. On the other hand, opponents of the reunification are more likely to be more hostile towards the U.S.A. and friendlier towards Russia. The Ambassador’s declarations therefore sow a seed of dismay in the hearts of pro-Europeans and U.S. supporters in Moldova and inspire Russian supporters with yet more zeal and courage.

From a legal perspective, The Helsinki Accords of 1975, to which the U.S.A. is strongly committed, stipulate that “By virtue of the principle of equal rights and self-determination of peoples, all peoples always have the right, in full freedom, to determine, when and as they wish, their internal and external political status, without external interference[…].” Reunification is therefore a right of the citizens of Romania and the Republic of Moldova, and the Ambassador’s statements represent external interference in this matter. Representatives of the Russian Federation have constantly exercised such external interference in their declarations and actions, but we are stupefied to witness similar conduct from a diplomatic representative of the United States. Not only does it show lack of diplomatic protocol, but also goes against the principles of freedom, democracy and self-determination so much cherished by the American People and laid down in the founding acts of the United States.

Furthermore, the U.S. Senate has voted a resolution on June 28, 1991, which recommends the U.S. Government to “1. support the right to self-determination of the people of Moldova and Northern Bukovina, occupied by the Soviets, and to draft a decision to this end; 2. support the future efforts of the Government of Moldova to negotiate, if it desires so, a peaceful reunification of Moldova and northern Bukovina with Romania, as established in the Treaty of Paris (1920), respecting the existing norms of international law and principle 1 of the Helsinki Act.” The Ambassador’s declarations imply that the U.S. has reneged on its commitments made previously and made a U-turn with respect to its foreign policy in Eastern Europe.

Third, the declaration that the Republic of Moldova is a multiethnic state is disproven by data. The census of 2004 shows that the main ethnic group (whether they are called Moldovans or Romanians) make up 78% of the total population, and that share has only risen ever since. The idea of a multiethnic republic was part of the core ideology of the Soviet Union, whose ultimate goal was to assimilate the Romanian locals and ensure the dominance of Russian language and culture. This line of ideology is currently continued by the Russian Federation and its supporters in the Republic of Moldova.

In conclusion, Your Excellency can see many reasons why the latest statements of the U.S. Ambassador to the Republic of Moldova can be considered offensive, discriminatory and outrageous. In the name of the members and supporters of our party, as well as all citizens of the Republic of Moldova who identify as Romanian and reaffirm their common history and culture with Romania, we sincerely hope that these statements were merely an expression of the Ambassador’s personal opinion and do not reflect the official line of U.S. foreign policy. We kindly ask Your Excellency to clarify the situation in this regard and take appropriate measures regarding this matter.

We express our deepest consideration and kindly await your reply.

 

Political Party “Dreapta”

30 August 2016

DREAPTA SALUTA IDEEA DE PRIMARIES ÎNTRE CANDIDATII UNIONISTI PENTRU PREZIDENTIALELE DIN TOAMNA IN REPUBLICA MOLDOVA

Posted by on

Comunicat de presă

Partidul Unionist DREAPTA salută apelul formulat recent de către societatea civilă unionistă, privind organizarea alegerilor de tip “primaries”, pentru identificarea unui singur candidat unionist pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova (30 octombrie 2016). Partidul DREAPTA a formulat o propunere în acest sens încă în luna aprilie a anului în curs, și consideră binevenită preluarea acestei inițiative de către un grup de ONG-uri, capabile să asigure organizarea unui scrutin corect, echidistant și legitim.

Partidul DREAPTA este atașat valorilor unei competiții democratice, transparente și corecte, și are deplină încredere în societatea civilă unionistă, reprezentată preponderent de tînăra generație, în privința organizătii unui scrutin bazat pe aceste valori. În competiția primaries trebuie să fie admise doar persoane care corespund unui set de criterii fundamentale, printre care cele mai importante: să treacă testul lustrației, să nu fi fost implicat în afaceri cu statul, să nu favorizeze acțiuni ostile românilor, să nu fi fost implicat în scandaluri de corupție, să aibă un capital important de notorietate și o reputație impecabilă. Doar un Președinte al Unirii care va corespunde acestor condiții va putea cîștiga alegerile din 30 octombrie 2016, și va fi în măsură să pună în practică dezideratul re-Unificării în 2018.

Partidul Unionist DREAPTA cheamă toate formațiunile unioniste să dea curs invitației și să participe în alegerile “primaries”, organizate de societatea civilă.

 

 

Serviciul de presă DREAPTA

 

16.08.2016

LIDERII PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA S-AU ÎNTÂLNIT CU CETĂȚENII LA ORAC ȘI CEADÂR, LEOVA

Posted by on
LIDERII PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA S-AU ÎNTÂLNIT CU CETĂȚENII LA ORAC ȘI CEADÂR, LEOVA

13880119_10208957897717319_4364021043604099435_n 13903196_10208957897877323_7113028984003166496_n

13886405_10208957898277333_811735421482520809_n 13901520_10208957899197356_8367745539311749035_n

La 11 august liderii partidului unionist Dreapta au organizat intalniri cu cetatenii in satele Orac si Ceadâr, Leova. In cadrul discutiilor cetatenii au fost sensibilizati in necesitatea stringenta de a imbratisa optiunea unionista – unica si cea mai sigura cale de a salva satele din RM de la degradarea generalizata.

Satul Orac, Leova, cu o varsta de 564 ani, cu circa 1000 locuitori, cu o scoala gimnaziala pentru doar 95 de elevi, amenintata de optimizare, cu o singura intreprindere de prelucrare a lemnului, a gazduit azi echipa partidului unionist Dreapta. Am discutat despre unirea RM cu România, situata la doar doi km de Orac, despre beneficiile unirii pentru tineri si batrani, de fapt, despre salvarea satelor RM de la pieirea definitiva.

Cetatenii satului Ceadâr, Leova, au participat la intalnirea cu liderii partidului unionist Dreapta. La doar cateva sute de metri de la Prut,
oamenii se lasa convinsi, uneori cu greu, de faptul ca unirea cu România este salvarea a tot ce a mai ramas din provinciile RM. Un omulean sceptic a incercat sa ne strice discutia, dar nu i-a reusit. A plecat in graba, rusinat de probozeala femeilor, de altfel, foarte active si animate de subiectul discutiilor – UNIREA.

ÎN AMBELE LOCALITĂȚI AU FOST ÎNFIINȚATE ORGANIZAȚII PRIMARE ALE PARTIDULUI.

DREAPTA ÎȘI LĂRGEȘTE CERCUL DE SUSȚINĂTORI ÎN CANADA ȘI SUA: LA TORONTO ȘI SEATTLE

Posted by on
DREAPTA ÎȘI LĂRGEȘTE CERCUL DE SUSȚINĂTORI ÎN CANADA ȘI SUA: LA TORONTO ȘI SEATTLE

Partidul unionist Dreapta continuă procesul de înființare a grupurilor de susținători ai partidului, conform strategiei sale de comunicare ”Unirea Republicii Moldova cu România – pe toate meridianele”. Dorin Dușciac, vicepreședintele partidului, se află într-o deplasare în Canada și SUA, unde   a reușit să întrunească grupuri de susținători ai unirii Republicii Moldova cu România. La 6 august a fost creat un astfel de grup la Toronto, Canada, iar la 11 august – la Seattle, SUA. Susținătorii partidului unionist Dreapta se angajează să promoveze în diasporă necesitatea reunificării cât mai grabnice a Republicii Moldova cu România – singura cale de salvare a tot ce se mai poate salva în actualul teritoriu al Republicii Moldova. Amintim că până în prezent Dreapta a creat grupuri de susținători ai săi la București,  Iași, Paris, Bruxelles, Madrid, Barcelona, Lisabona, Milano, Roma, Montreal, Geneva, Washington, New York și Chicago. 13907086_10153912301283111_1084191275402563114_n 13876313_10153898123483111_5866012556903392509_n

INTERVIU PENTRU EUROPA LIBERĂ: ÎN 1991 TREBUIA SĂ FIE DECLARATĂ UNIREA CU ROMÂNIA.

Posted by on

Interviu realizat de Valentina Ursu cu lderul partidului unionist DREAPTA.

A fost o perioadă plină de incertitudini, o perioadă în care cetățenii au pierdut cea mai mare parte a timpului în căutarea elitelor politice, declară, în ajunul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea independenţei R. Moldova, fostul deputat Ana Guțu, prim-vicerector al ULIM, președinta Partidului unionist „Dreapta”.

Ana Guțu: „Acești 25 de ani de independență au fost ani de căutare și de tatonare. Pentru mine personal, anul 1991, atunci când a fost declarată independența fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești, nu a avut o valoare foarte importantă, fiindcă eu am așteptat declararea unirii cu România. Acesta a fost și este nu doar idealul meu de la ʾ89 încoace, ci din frageda copilărie, fiindcă am crescut într-o familie de profesori. De la bunici am auzit cine suntem, de unde ne tragem și care este adevărul istoric.”

Europa Liberă: Istoria arată că statul Republica Moldova a continuat să existe, a fost recunoscut de către organismele internaționale.

Ana Guțu: „A fost recunoscut de către organismele internaționale, a devenit subiect de drept internațional, și-a făcut și o constituție în 1994 care, a propos, nu a fost votată prin referendum. Avem Parlament, avem guvern și totuși trista noastră istorie recentă, care este istoria ocupației sovietice, a demonstrat că, dacă o palmă de pământ nu a avut o veritabilă istorie de autoguvernare, ea nu poate să se transforme într-o entitate statală veridică, fiindcă istoria devenirii națiunilor europene clasice este cea care s-a perindat de-a lungul secolelor. Și astăzi 25 de ani sunt o perioadă de timp foarte scurtă pentru a zice că am atins anumite succese. După 25 de ani de căutări, Republica Moldova a ajuns în punctul critic și aici trebuie să se oprească cetățenii și să se întrebe: oare trebuie pedepsiți acești cetățeni și aceste noi generații de tineri cu o altă perioadă de așteptare de 25, de 50, de 75 de ani? Sau există o posibilitate de a instaura pe această bucată de pământ o stabilitate socială, economică, o securitate personală, militară și politică, prin reunificarea Republicii Moldova cu România și revenirea la sursa ei naturală?”

 

Citerște AICI interviul integral

DREAPTA – PRIMUL PARTID POLITIC DIN RM CARE A RIDICAT PROBLEMA UNIRII CU ROMÂNIA IN INSTITUTII DIN SUA

Posted by on
DREAPTA – PRIMUL PARTID POLITIC DIN RM CARE A RIDICAT PROBLEMA UNIRII CU ROMÂNIA IN INSTITUTII DIN SUA

13872961_10208818864201568_7574227669557858050_n  13754666_10208809472606784_4736497766108651036_n 13627102_10208818918842934_1594418189717248210_n 13654297_10208818917882910_6728076818774394152_n 13620842_304673453218012_4738132635007073875_n 13782250_10208818865801608_1919416440154501283_n 20160726_191706 13876583_10208814853941314_2844347494099807591_n 13620339_10153867442598111_2771108967766749572_n 13620846_10208814854141319_4142137509218664753_n 13872922_10208818865561602_7337805427861132674_n 13654153_303814483303909_1243772144661484553_n La 24-28 iulie liderii partidului unionist Dreapta Ana Guțu, președinte și Dorin Dușciac, vicepreședinte, s-au deplasat pe continentul american pentru a înființa grupuri de susținători la New York, Washington și Chicago. În cadrul acestei vizite Ana Guțu și Dorin Dușciac au avut o întâlnire la Departamentul de Stat SUA cu LaJune Barnes, Moldova Desk Officer. În cadrul întrevederii Ana Guțu și Dorin Dușciac au prezentat scopul și programul political partidului unionist Dreapta, poziționarea partidului în raport cu principalele evenimente și actori politici din Republica Moldova și din regiune. LaJune Barnes a menționat că este pentru prima dată când un partid politic din RM vine la Departamentul de Stat SUA să pledeze pentru unificarea RM cu România ca opțiune politică îmbrățișată deschis și asumat. LaJune Barnes a menționat că va pune pe masa Victoriei Nuland raportul referitor la discuțiile purtate cu liderii Dreptei.   La 28 iulie Ana Guțu și Dorin Dușciac au fost participat la masa rotundă privată, organizată la Atlantic Council, cu ocazia vizitei celor doi politicieni. La masa rotundă au mai participat din partea AC domnul Damon Wilson, vice-director executiv al AC, domnul ambasador John Herbst, directorul fundației Dinu Patriciu al AC și Franklin Kramer, distins expert al Centrului de Securitate Internațională al AC. Discuțiile s-au axat pe argumentarea necesității reunificării celor două state românești atât din perspectiva beneficiilor cetățenilor RM, cât și din perspectiva politicilor securitare din regiune. Ana Guțu și Dorin Dușciac au prezentat viziunea partidului unionist Dreapta referitor la evoluțiile politice din RM, în contextul furtului miliardului și campaniei prezidențiale care se apropie. Liderii Dreptei au menționat rolul major al cetățenilor diasporei RM pentru menținerea pe inia de plutire a RM, remitențele constituind 34% din PIB, dar care cetățeni nu au acces plenar la procesele electorale, fiind privați de posibilitatea de a vota electronic, prin corespondență ți prin procură.   La 27-28 iulie Ana Guțu și Dorin Dușciac au mai avut întâlniri în cabinetele senatorului Christopher Murphy, autorul proiectului de rezoluție pentru Senatul SUA referitor la contracararea propagandei ruse și al congresmenului David E.Price, unde liderii Dreptei au discutat referitor la necesitatea creării unei rețele non-formale la nivelul legislativului SUA de susținere a ideii unirii Republicii Moldova cu România. Alte trei întâlniri importante au avut loc la Centrul de Analize Politică Europeană, la sediul central NDI și IRI. În cadrul acestor întrevederi discuțiile s-au axat pe necesitatea susținerii opțiunii unioniste care se ridică la 30% de votanți unioniști din RM atât prin organizarea de sondaje sociologice credibile, cât și prin lansarea analizelor politice axate pe strategii și tactici de înfăptuire a reunificării celor două state românești. În cadrul vizitei în SUA Ana Guțu și Dorin Dușciac au înființat grupuri de susținători ai partidului la New York, Chicago și Washington. Reprezentanții diasporei românești sunt uniți, sloganul fiind două state o singură diasporă, iată de ce la toate întâlnirile liderilor Dreptei din diasporă vin românii din RM și România, stabiliți cu traiul permanent peste hotare. Conform datelor sondajelor sociologice, realizate în diasporă, 90% din cetățenii RM emigrați peste hotare îmbrățișează opțiunea unionistă.